În cadrul ședinței Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, din 25 iunie ac., Președintele Vladimir Voronin, a enunțat principalele elemente care ar trebui, în viziunea sa, să definescă conținutul viitorului Acord politico-juridic între țara noastră și UE.
Din pesrspectiva Chișinăului, viitorul cadru juridic cu UE ar urma să aibă la baza sa trei piloni importanți, și anume:
Să ofere Republicii Moldova, într-un viitor previzibil, perspectiva încheierii unui Acord deComerț Liber aprofundat cu UE;
Să prevadă liberalizarea treptată a regimului de vize pentru cetățenii moldoveni care călătoresc în spațiul Schengen al UE;
Să ofere Republicii Moldova perspectiva obținerii calității de membru al UE, dar fără a fixa o dată concretă în acest sens.
Șeful Statului a ținut să nuanțeze că denumirea noului Acord cu UE va trebui să reflecte scopuri mult mai ambițioase decât cele care sunt prevăzute de un Acord obișnuit de parteneriat și colaborare. Și, deoarece vecina noastră, Ucraina, insistă ca viitorul ei Acord cu UE să fie numit Acord de asociere, prin urmare, Moldova, în viziunea domniei sale, nu are nici un temei ca să fie mai modestă în această chestiune.
Această precizare de poziție a fost făcută în condițiile în care, la 27 mai a.c., UE anunțase că este gata să înceapă etapa de reflecție asupra viitorului Acord cu țara noastră, iar la 8 iulie curent, la Chișinău, urma să înceapă oficial consultările la nivel de experți ai Comisiei Europene și Guvernului RM cu referire la definirea principalilor parametri ai viitorului Acord dintre Moldova și UE. Având în vedere acest context, trebuie să recunoaștem că precizările formulate de Președintele Voronin au fost făcute la timpul potrivit, oferind, astfel, partenerilor noștri de la Bruxelles posibilitatea să înțeleagă mai bine care sunt în fond așteptările Chișinăului vizavi de viitorul cadru juridic cu UE.
Politica Europeană de Vecinătate, din care face parte și țara noastră, nu oferă partrenerilor UE nici-o perspectivă previzibilă de aderare la UE. În consecință, putem admite că nuanțările făcute de Prețedintele Voronin, cu privire la Acordul ce urmează să fie negociat cu UE, i-a surprins pe oficialii europeni de la Bruxelles prin caracterul lor ambițios. Ambițiile Chișinăului, înțelese în acest caz ca dorință arzătoare de a obține ceva susbstanțial de la UE, sunt, desigur, bune, sănătoase și binevenite. Totuși, pentru oficialii UE o întrebare legitimă ar putea fi dacă ambițiile declarate ale Chișinăului reflectă și realitățile din Republica Moldova. La această întrebare ar urma să răspundă Guvernul RM, care nu ar trebui să aștepte când aceasta va fi formulată explicit de Bruxelles. Guvernul de la Chișinău trebuie să substanțieze cele trei priorități majore prin acțiuni concrete pe care Moldova ar urma să le pună în practică fără a aștepta să fie împinsă din spate de UE. Procedând astfel, Guvernul RM va aduce mai multă claritate mesajului ambițios și, într-o anumită masură, confuz, transmis de Președintele Voronin Bruxelles-ului cu privire la conținutul viitorului Acord politico-juridic cu UE.
La 26 iunie curent, dl Jose Manuel Barroso, Președintele Comisiei Europene, și dl Danilo Turk, Președintele Republicii Slovenia, în calitatea sa de Președinte în exercițiu al UE, au transmis Președintelui Voronin o scrisoare comună în care ambii demnitari europeni au ținut să accentueze că progresele persistente în implementarea reformelor de pe agenda Republicii Moldova, axate pe Planul de Acțiuni moldo-comunitar din cadrul Politicii Europene de Vecinătate, vor contribui la menținerea și consolidarea beneficiilor pe care Moldova le-a obținut în cooperarea sa cu UE în ultimii trei ani. Mesajul este cât se poate de clar – Moldova trebuie să-și umple ambițiile sale cu fapte concrete, în caz contrar, ea se va alege doar cu ambiții neîmplinite.
Cu regret, însă, țara noastră rămâne în continuare restanțieră la o serie de capitole din cadrul Planului de Acțiuni semnat cu UE pentru trei ani în februarie 2005 și prelungit de comun acord pentru încă un an în aprilie curent, și anume: asigurarea independenței justiției naționale și libertății de exprimare, combaterea corupției și crearea unui mediu de afaceri și investițional atrăgător pentru investițiile străine directe. Aceste restanțe sunt, evident, un motiv de îngrijorare pentru oficialii europeni și, totodată, subminează din start substanța și credibilitatea ambițiilor formulate de Președintele Voronin.
Un exemplu elocvent, în acest sens, este Moțiunea Bundestagului Germaniei cu privire la susținerea Republicii Moldova pe calea integrării europene din 26 iunie curent. Prin această Moțiune, Bundestagul Germaniei recunoaște aspirațiile și așteptările țării noastre în contextul integrării europene, cheamă Guvernul Germaniei să intensifice dialogul politic cu Republica Moldova și să intervină în vederea semnării unui nou Acord între RM și UE, care să reflecteprogresele înregistrate, precum și necesitățile, aspirațiile și așteptările țării noastre. Totodată, în aceeași Moțiune, Bundestagul Germaniei scoate în evidență că în ceea ce privește liberatate de opinie și a mass-mediei, independența justiției și combaterea corupției sunt necesare acțiuni continue; că standardele UE încă nu au fost pe deplin aplicate în domenii precum detenția preventivă de către poliție și sistemul penitenciar; că necesitatea reformelor persistă încă în raport cu funcționarea și independența organelor de urmărire penală; sau că termenul restrâns în care a fost ridicat la șase procente pragul electoral, a fost interzisă constituirea blocurilor electorale, precum și introdusă interdicția pentru titularii a două sau a mai multor cetățenii să ocupe funcții publice – schimbari efectuate în contextul apropiatelor alegeri parlamentare din 2009, pun sub semn de întrebare progresele obținute în procesul de democratizare.
În concluzie, pornind de la aceste realități, obiectivul primordial al Guvernului RM în această perioadă trebuie să fie depășirea restanțelor în implementarea angajamentelor luate în raport cu UE. Dacă observațiile oficialilor UE, precum și a forurilor europene cu privire la libertatea presei, independența justiției, respectarea drepturilor omului, combaterea corupției vor continua să nu li se acorde atenția cuvenită sau vor fi abordate superficial de către autoritățile de la Chișinău, acest comportament va avea ca impact direct descreditarea aspirațiilor ambițioase ale Moldovei de integrare în UE, precum și reducerea arsenalului necesar de argumente solide care ar permite negociatorilor moldoveni să promoveze viziunea Chișinăului în timpul viitoarelor tratative cu Bruxelles-ul asupra noului cadru politico-juridic cu UE.
— Victor Chirila, Director de Programe, Asociatia pentru Politica Externa (APE).
