Inițiativa creării unui Parteneriat Estic între cele 27 de state membre ale UE și Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan și, chiar, Belarus, aparține Poloniei și Suediei, care au și sonorizat-o la 23 mai a.c. Conform viziunii polono-suedeze, Parteneriatul Estic pornește de la necesitatea consolidării ofertei UE în direcția Europei de Est, se va baza pe Politică Europeană de Vecinătate (PEV), dar, totodată, va merge dincolo de actuala PEV”. În consecință, Parteneriatul Estic ar urma să se axeze pe două coordonate majore, și anume să:
1)aprofundeze cooperarea bilaterală, oferind, în acest context, statelor partenere din Europa de Est oportunitatea unei mai profunde integrări cu UE;
2)creeze o formulă permanentă de cooperare la nivel multilateral între UE și cele șase state partenere din Europa de Est.
Cooperarea bilaterală va avea printre obiectivele sale primordiale:
1)Să aprofundeze cooperarea în domenii precum facilitarea regimului de vize, ce ar avea ca scop final liberalizarea totala a regimului de călatorii. Astfel, statelor partenere ar urma să li se ofere „Foi de Parcurs” ce ar stabili acțiunile și condițiile, pe care vor trebui sa le îndeplinească pentru ca cetățenii lor să beneficieze de un regim liberalizat de calatorii în statele membre ale UE;
2)Să creeze o Zona extinsă de Comerț Liber aprofundat, care ar fi intemeiată pe o rețea de Acorduri comprehensive de Comerț Liber aprofundat semnate de UE cu statele partenere din Europa de Est;
3)Să ofere Acorduri noi ce ar depași cadrul politico-juridic definit actualmente de Acordurile de Parteneriat și Cooperare (APE). În acest sens, noul Acord aprofundat pe care il negociază în prezent UE cu Ucraina ar putea servi ca referință pentru toate statele partenere, desigur cu adaptările de rigoare;
4)Să îmbunătățească sprijinul oferit de UE pentru realizarea reformelor sectoriale în concordanță cu standardele europene;
5)Să intensifice contactele inter-umane prin schimburi academice și de studenți, promovând cooperarea la nivel non-guvernamental, încurajând cooperarea și schimburile la nivelul autorităților locale și regionale.
6)Să asigure o distribuție a asistenței tehnice și financiare a UE care ar reflecta progresele realizate în implementarea reformelor convenite, precum și a capacității de absorbție a statelor partenere.
Cooperarea multilaterală din cadrul Parteneriatului Estic ar urma să fie complementară inițiativelor regionale inițiate de UE, precum Sinergia Marii Neagre și Dimensiunea Nordică. Prin cooperarea multilaterală, ce va include 27 de state membre ale UE șicele 6 state partenere din Europa de Est, Parteneriatul Estic își propune să contribuie la soluționarea acelor probleme care privesc nu doar regiunile Marii Negre și Marii Baltice, dar și ale acelora care vizează un areal geografic mult mai extins, cum ar fi chestiunile cu privire la frontierele terestre și inițiativele legate strict de cooperarea UE cu vecinii săi din Estul Europei din cadrul PEV.
Cadrul Instituțional al Parteneriatului Estic ar putea include funcția de Coordonator Special al Parteneriatului, grupuri de lucru sectoriale, conferințe sau mese de lucru, întâlniri regulate la nivel ministerial, precum și dimensiunea cooperării multelaterale la nivel parlamentar. Proiectele lansate în cadrul cooperării multelaterale ar urma să fie finanțate utilizând resursele deja disponibile, și anume prin Instrumentul financiar ENPI al PEV. Totodată, resursele alocate de UE ar putea fi complectate cu credite de la Banca Europeană de Investiți (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), precum și resurse alocate de statele doritoare membre ale UE și ale Ariei Economice Europeane (AEE), din care fac parte Islanda, Lihtestei, Liechtenstein și Norvegia.
Propunerea polono-suedeză nu a fost primită unanim de către statele membre ale UE. Până în prezent ea fost salutată de Slovenia și care deține în prezent Președinția UE, Franța, care va prelua Președinția UE în iulie curent, Germania, Marea Britanie, Olanda și Cehia, care va prelua Președinția UE de la Franța în ianuarie 2009. De exemplu, Ministrul de Externe al Sloveniei dl Dimitrij Rupel a declarat căeste „foarte mulțumit că partenerii noștri polonezi și suedezi au propus un fel de pachet nou (pentru Est). Este un semnal bun". Cancelarul Germaniei, dna Angela Merkel, a declarat că și ea susține pe deplin inițiativa Poloniei și Suediei. Dna Merkel a făcut această declarație la 17 iunie a.c., la Gdansk, în cadrul unei conferințe de presă comune cu Prim-ministrul Poloniei Donald Tusk. Ministrul francez de externe Bernard Kouchner a dat asigurări că Parisul susține proiectul Poloniei și Suediei care, în opinia sa, "Nu contrazice deloc Uniunea Mediteraneană”. De asemenea, Vicepremierul Cehiei Alexander Vondra a declarat că proiectul polono-suedez „Merge în aceeași direcție pe care o dorim și noi. E nevoie ca anul viitor să existe o contrapondere. Anul acesta este anul mediteranean. Așa că anul viitor ar fi anul estic”.
În acealși timp, un șir întreg de state membre ale UE urmează încă să fie convinse de necesitatea unui Parteneriat Estic cu statele din Europa de Est. Printre statele reticente din spațiul UE se numără statele mediteraniene ca Spania și Portugalia, precum și cele din regiunea Marii Negre și Romania și Bulgaria, care au criticat inițiativa Poloniei și Suediei de a iniția un parteneriat între UE și Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan și Belarus pentru că ar putea submina proiectul de cooperare al UE numit „Sinergia Marii Negre”, lansat în februarie 2008.
De asemenea, rămâne indecisă și Comisia Europeană care nu este încântată, se pare, de faptul că Parteneriatul Estic încearcă să depășească limitele fixate de PEV, care nu oferă nici o perspectivă clară de integrare europeană statelor partenere din Europa de Est. Comisia Europeană se pronunță mai curând pentru dezvoltarea unor Parteneriate privelegiate în evoluare cu statele vizate. Nici Parteneriatul Estic, așa cum a fost el enunțat de Polonia și Suedia, nu stipulează expres posibilitatea aderării statelor partenere din Europa de Est la UE. Dar, cu toate acestea, nici Polonia și nici Suedia nu ascund că Parteneriatul Estic va avea menirea să asiste statele vecine din Europa de Est să parcurgă cât mai rapid posibil drumul necesar spre aderarea lor finală la UE, reeditând, astfel, rolul jucat de Grupul de la Vișegrad în cazul Poloniei, Cehiei, Slovaciei și Ungariei.
În perioada următoare, propunerea Poloniei și Suediei va fi în centrul unor discuții și consultări intense între statele membre ale UE și cu siguranță ea ar putea suferi unele transformări de formă și conținut, astfel încât să acomodeze interesele și îngrijorările celor 27 de state membre ale UE. Și totuși, chiar dacă, în cele din urmă, acest Parteneriat Estic se va limita temporar la obiectivele fixate de PEV, nu pot să treacă pe neobservate cel puțin 5 potențiale beneficii extrem de importante pentru statele partenere din Europa de Est, și anume că Parteneriatul Estic:
1)Va consolida dimensiunea multelaterală a PEV pe vectorul său răsăritean;
2)Va impune o solidaritate mai strânsă a statelor membre ale UE vizavi de statele partenere din Europa de Est;
3)Va accentua ireversibil diferențierea dintre dimensiunea mediteraneană și dimensiunea europeană a PEV;
4)Va prefigura un sprijin poltic și economic mult mai propunțat pentru partenerii din Europa de Est;
5)Va ancora și mai mult respectivele state în rețeau instituțională a spațiului euro-atlantic.
Doar aceste 5 elemente ar trebui sa convingă statele partenere din Europa de Est, în special Ucraina, Republica Moldova, Georgia și Azerbaidjan, să trimită celor 27 de state membre ale UE un mesaj clar, hotarât și unic în sprijinul propunerii facute de Polonia și Suedia. De altfel, la 1 iulie a.c., la Batumi (Georgia), urmează să aibă loc Summit-ul GUAM, unde Diplomația moldovenească ar putea să preia inițiativa, propunând partenerilor săi elaborarea unui astfel de mesaj adresat statelor membre ale UE și, de asemenea, Comisiei Europene, care, la 20 iunie a.c., a fost invitată de Consiliul European să elaboreze propuneri concrete de organizare/instituționalizare a Parteneriatului Estic – propuneri care ar urma să fie prezentate, spre examinare, Consiliului European, în primavara anului 2009.
*Concluziile Consiliului European din 19-20 iunie ce conțin referiri șila Parteneriatul Estic pot fi accesate la – http://www.consilium.europa.eu/ueDocs/cms_Data/docs/pressData/en/ec/101346.pdf (vedeți punctele 68, 69 și 70).
