Moderator TVR-1: V-as propune, domnule Președinte, să trecem la următorul capitol al discuției de astăzi și anume – conflictele înghețate. Ce se întâmplă în Georgia.A trecut o lună de la începutul conflictului din Georgia. Între timp am văzut că Nicolas Sarkozy, Președintele francez și al Uniunii Europene a fost ieri din nou la Moscova și rușii, ca să elimine unele indadvertențe am putea să le spunem, din Tratatul de Pace, așa cum spuneți Dumneavoastră, caci e foarte surprinzător, dar oamenii au semnat azi două lucruri diferite.
Dar, ce vreau să vă întreb, între timp, Abhazia și Osetia de Sud și-au declarat independența, recunoscută de Moscova și de Nicaragua. Și Dumneavoastră spuneați înainte de plecarea la Bruxelles că vom propune ca Uniunea Europeană, prin membri permanenți ai Consiliului de Securitate, să readucă ansamblul problematicii conflictelor înghețate din regiunea Mării Negre în discuția Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv Kosovo. Și vă întreb ce poate face un Consiliu de Securitate care până acum a eșuat de câteva ori în reglementarea acestor probleme?
Traian Băsescu: Trebuiesc schimbate mecanismele de negociere și mecanismele de menținere a păcii. Vă dau două exemple care să ilustreze cât de gravă este situația. S-a auto-declarat „stat independent” Kosovo, s-au auto-declarat „stat independent” cei din Osetia de Sud dar și din Abhazia. Declararea independenței Kosovo s-a făcut în condițiile în care exista celebra rezoluție a Consiliului de Securitate 1244, care garanta integritatea teritorială a Serbiei. Deci, a fost prima încălcare a unei Hotărâri a Consiliu de Securitate. Pentru integritatea teritorială a Georgiei au existat cel puțin vreo treizeci de rezoluții ale Consiliului de Securitate. S-au încălcat și ele prin începerea procesului de recunoaștere a independenței Osetiei de Sud și Abhaziei.
Una din marele probleme care se pune este ce valoare mai au Hotărârile Consiliului de Securitate pentru Statele mici și mijlocii, pentru statele care nu sunt puteri nucleare, atâta timp cât marele puteri nu mai respectă hotărârile Consiliului de Securitate? Acesta este unul din motivele pentru care noi susținem ca toate conflictele înghețate să revină pe masa Consiliului de Securitate. Luate independent, dacă vă aduceți aminte, a fost marea poveste și „au origini diferite și de aceea le tratăm diferit”. A fost unul din marele „trucuri”, pentru că de fapt toate aveau o singură problemă de fond și încălcarea integrității teritoriale și a suveranității unui stat. Deci, încălcarea tuturor normelor fundamentale din dreptul internațional.
Oricum Consiliul de Securitate poate cere statelor, oricum, in Consiliul de Securitate se află și Rusia și China, se află și Statele Unite…
Traian Băsescu: Avem și susținătorii independenței Kosovo, avem și susținătorii independenței Osetiei și Abhaziei. Da, există un teren comun, de aceea noi propunem să se meargă simultan cu toate cele cinci cazuri de astfel de încălcări ale suveranității și integrității teritoriale din zona Balcanilor și pe arcul Mării Negre. Numai tratate împreună și dându-li-se soluții de principiu…
Aveți astfel de soluții de principiu?
Traian Băsescu: Da – respectarea integrității teritoriale a Serbiei a Georgiei, a Azerbaidjanului, a Ucrainei, a Republicii Moldova. Avem, principiul fundamental, care a ținut Europa în patimi – respectarea inviolabilității frontierelor, respectarea integrității teritoriale și a suveranității. Acum, aici, în Europa, ni se dau primele lecții de încălcare și a Actului final de la Helsinki și a Cartei Organizației Națiunilor Unite. Și ni se dau aceste lecții de către mari puteri.
O țară ca România, eu văd de multe ori abordările ironice și „ce face România, ce decizie a luat România pentru lume?”. România nu-i super putere, nu are super armata, nu are armament nuclear. Este o țară mijlocie care nu poate răzbi decât poarta diplomației și a argumentelor. Iar din acest punct de vedere noi nu trebuie să ne oprim niciodată, niciodată. Și când reușim și când nu reușim, trebuie să o luăm de la capăt, asta-i soarta unei țări mijlocii. Și, bineînțeles, trebuie să ne facem prieteni, buni și membri în Consiliul de Securitate.
O să Vă întreb ceva mai târziu despre prietenie, acum Vă întreb: asta ar însemna, din câte înțeleg, ca țările care au recunoscut independența a Kosovo, a Abhaziei a Osetiei de Sud, să-și retragă această recunoaștere, s-o anuleze?
Traian Băsescu: Eu nu lansez de la televiziunea română soluțiile, dar mi se pare și sigur că aici este un joc, care este analizat acum că a fost propunerea în non-paper-ul nostru, este analizat în cancelariile occidentale. Noi propunem. E o soluție care ar putea fi acceptată sau nu. Dar singura soluție să restabilim autoritatea Consiliului de Securitate și principiile din Actul final de la Helsinki și Carta ONU este ca toate aceste conflicte înghețate să fie puse pe masă la Consiliul de Securitate și discutate pe principiul „simultan”. Ce principii aplicăm pentru Nagorno-Karabah, pentru Osetia de Sud, pentru Abhazia, pentru Transnistria?
N-ați avut nici o reacție la această propunere?
Traian Băsescu: „Non-paper-urile” nu sunt documente care cer neapărat răspuns. Pur și simplu acolo a fost o analiză pe care am pus-o la dispoziția tuturor statelor, cu previziuni care vor fi evoluțiile în regiunea noastră. Noi nu suntem putere globală să spunem ce se întâmplă în lume. Cu previziuni, punctul de vedere românesc, care vor fi evoluțiile în viitor, urmare a acestor două evenimente și Serbia și Georgia – și ne-am pronunțat asupra unor soluții. Una din ele fiind și aceasta: rediscutarea în Consiliul de Securitate a tuturor cazurilor de conflicte înghețate din jurul Mării Negre și din Balcani.
Vorbind despre aceste conflicte înghețate, a fost de remarcat atitudinea Dumneavoastră în perioada acestui conflict, unii se așteptau ca Dumneavoastră să fiți alături de Președintele polonez, de liderii țărilor baltice…
Traian Băsescu: …să mă duc să dansez în piață, sau ce să fac acolo?
…da, să fiți acolo. Dumneavoastră ați ales să faceți acel turneu în cinci state din regiune și să folosiți, am remarcat că ați folositdouă cuvinte destul de des: „prudență” și „înțelepciune”.
Traian Băsescu: Așa este. Și prudența noastră a venit din faptul că avem în frontiera noastră un conflict înghețat, care a mai generat un război – conflictul din Transnistria. Și de data asta nu era nici la 1500 de km în Georgia, nu era nici în mijlocul Balcanilor de Vest, ci chiar pe frontiera noastră. Și grija pentru Moldova ne-a făcut să fim extrem de prudenți. Mai ales că în toate aceste conflicte înghețate există o realitate. O realitate generată de mecanismele de negociere stabilite de OSCE și de ONU, și în același timp, toate au 14-16 ani. 14-16 ani de când aceste mecanisme au fost stabilite și, pe de altă parte, și odată și mecanismele de negociere între statul auto-declarat independent, enclavă și statul mamă, pe de o parte, iar pe de altă parte și forțele de menținere a păcii. Toate fixate tot acum 14-16 ani.
La ce a dus situația în ansamblul ei? Deci, atât mecanismul de negociere cât și forțele de menținere a păcii, în fapt, au creat poziții perfecte ca aceste state auto-declarate independente să-și creeze structuri de stat. În 14-16 ani, căci conflictul din Moldova s-a încheiat în 1992, deci, iată sunt 16 ani de când s-a format o formulă de negociere „5+2” care n-a dus la nimic…
Amintiți-mi și mie cine participă la ea? E vorba de Republica Moldova?…
Traian Băsescu: …Republica Moldova, Transnsistria, Ucraina, Rusia , Statele Unite, Uniunea Europeană. Deci, deci cinci actori. 5+2.
Sunt și acum?
Traian Băsescu: Da. Dar la ce-au dus ele? Și acest lucru este valabil și pentru Osetia și pentru Abhazia și pentru Nagorno-Karabah, unde să spunem că avem mecanisme diferite, dar situații reale. Această întârziere în soluționarea politică a problemei a creat timp pentru „auto-independenți” să-și creeze structuri de stat. Ei au acum guverne, ministere, instituții, alegeri – recunoscute, nerecunoscute – dar sunt. Au creat un sistem. S-a folosit mecanismul ineficient în negociere, dar și forțele de menținere a păcii.
Ce se poate face acum? Spuneați dumneavoastră….soluții de securitate
Traian Băsescu: Asta pe de o parte, dar, până una alta, cu ocazia ducerii tuturor acestor conflicte pe masa Consiliului de Securitate trebuie stabilit un mecanism eficient de negocieri, un mecanism care să permită soluționarea și nu consolidarea statului care s-a auto-declarat independent, a enclavei care se auto-declară stat independent. Pentru că acest mecanism dacă-l mai menținem, spre exemplu, în Transnistria, 30 de ani, situația va fi aceeași. S-a dovedit incapabil să rezolve lucrurile. Poate că nu-i momentul și nu-i cazul, dar trebuie văzut cum a ieșit România din acest mecanism în 1992, pentru că a fost acolo. Acum îi văd exact pe cei care nșiau știut să apere interesele Moldovei în 1992, să spună că „România nu-i parte a mecanismului de negociere”, uitând că în 1992 ei au scos România de la masa tratativelor. La masa tratativelor era atunci Moldova, Transnistria, Ucraina, România și Federația Rusă. Uitând acest lucru, au… nici nu vreau…
Oricum, România este prin intermediul Uniunii Europene.
Traian Băsescu: Indirect, fără să aibă propriei ei reprezentați la masă. E în regulă, eu nu spun că nu avem soluții pentru că suntem furnizori de informații și analize pentru Moldova și pentru tot spațiul. Suntem recunoscuți ca atare – o tară din regiune care știe ce se întâmplă acolo. Nu avem o problemă aici, mă deranjează doar demagogia în această direcție.
Credeți că ar trebui de schimbat formatul acesta de negociat?
Traian Băsescu: Categoric da. Categoric da. Eu cred că un format de negociere în care să fie implicată România, Republica Moldova și Transnistria, care trebuie să fie parte a negocierii. România și Ucraina sau România și Federația Rusă, care are trupe. Dar sunt convins că participarea României ar dinamiza găsirea unei soluții. Dacă nu este posibil în acest format, ne putem imagina un format în care Uniunea Europeană se implică mult mai puternic și lăsăm foarte multe state care să iasă din negocieri. E suficientă Uniunea Europeană și Federația Rusă ca arbitri ai situației din Transnistria.
Pentru că există voci, chiar ambasadorul Rusiei la Chișinău vorbea despre, spunea, domnule, „formatul de negociere trebuie să fie funcțional, pentru că altfel nu are rost”.
Traian Băsescu: Acum nu-i funcțional.
Dar există voci care vorbesc de format „2+1”, adicăMoldova, Transnistria și cu Rusia.
Traian Băsescu: Acesta este formatul care în mod real funcționează acum, format cu care nu putem fi de acord pentru că soluția ca arbitru, ca unic arbitru, nu poate da soluții. Ea vine și pune pe masă Planul Kozak din 2003 care nu fost respins în 2003 și de Chișinău și de toate statele democratice.
Reprezintă o federalizare a Moldovei cu un drept de o potrivă, recunoașterea Transnistriei…
Traian Băsescu: … Cu dreptul de a ieși, în cazul în care Moldova decide să…Nu putem accepta aceasta solutie. Principiul aici este integritatea teritorială a Republicii Moldova, fără nici o altă variantă.
Credeți că există riscul acum, după conflictuldin Georgia, ca Moldova să fie controlată de Moscova?
Traian Băsescu: Bun, n-aș face aprecieri de genul acesta. Ce vă pot spune este că prudența noastră a fost generată exact de faptul pe care-l știam foarte bine – că tensiunile în zona transnistreano-moldoveană sunt la fel de mari, tensiunile interetnice, la fel de mari ca și cele din Osetia și din Abhazia și, practic, condițiile pot fi îndeplinite în toate zonele de conflict înghețat să se întâmple ce s-a întâmplat în Georgia. Noi spunem asta din 2005, pentru că peste tot s-au format în aceste enclave structuri statale, peste tot se practică o propagandă deșănțată care învrăjbește minoritarii ruși sau osetieni sau abhazi cu majoritarii de pe teritoriul statului.
Dar Vladimir Voronin nu e Mihail Saakashvili.
Traian Băsescu:… bun, nu intenționez să fac o astfel de comparație. Dar tensiunile fiind create mai trebuie doaro scânteie. Scânteia poate veni de oriunde. Nu de la Vladimir Putin, nu de la Medvedev, ci chiar de la Tiraspol, poate veni. Atunci am fi într-o situație în mod real delicată.
Probabil și din cauza acestei preocupări, ați susținut la ultimul Summit al Uniunii Europeneca la viitorul Summit, cel din octombrie,Moldova să figureze ca un capitol special. Are România vreo propunere?
Traian Băsescu: Sigu că da – accelerarea proceselor de apropiere a Moldovei de Uniunea Europeană și includerea Moldovei în pachetul Balcanilor de Vest. Moldova nu trebuie lăsată pentru pachetul Ucraina. Ucraina este o țară foarte mare, vor trece ani mulți până va îndeplini condițiile să înceapă negocieri de aderare cu Uniunea Europeană, dacă va exista o asemenea voință în mod real. Dar Republica Moldova vrea să intre în Uniunea Europeană.
Sunteți convins că vrea?
Traian Băsescu: Da. Am discutat cu Președintele Voronin de curând. Iar semnalele venite după intervenția noastră la Consiliul European sunt foarte bune, ceea ce va declanșa un schimb de opinii în pregătirea următorului Consiliul European
Pentru început ar trebui poate ca acel acord de asociere…
Traian Băsescu:: Acordul de asociere care e înghețat. Exact. Este unul din obiectivele pe care le avem, să-l dezghețăm și să-l accelerăm.
Uniunea Europeană așteaptă alegerile din Moldova care vor fi la anul pentru a vedea care sunt rezultatele.
Traian Băsescu: Deocamdată Uniunea Europeană n-a dat o perspectivă europeană Moldovei. Nu acordul de asociere este cheia pentru care noi dorim aducerea în discuție a Republicii Moldova la Consiliul European, ci realitatea conflictului înghețat cu riscurile care sunt. Și vrem să vedem într-un document al Uniunii Europene perspectiva europeană pentru Republica Moldova.
Există vreo șansă să avem această perspectivă și când, într-un document al Uniunii Europene?
Traian Băsescu: Bun, noi ne batem, nu știm când. Dar, sperăm că în Președinția franceză șansele sunt mai mari decât în timpul altor Președinții, adică este o decizie politică extrem de importantă și șansa de a valorifica avantajele unei Președinții puternice, cum este cea franceză, zicem noi că nu trebuie ratată.
Ce prieteni aveți in acest dosar pentru că vorbeați ceva mai devreme că trebuie să ne facem prieteni?
Traian Băsescu: Foarte mulți. Statele europene înțeleg abordarea noastră față de Republica Moldova, știind foarte bine istoricul desprinderii. Faptul că suntem o țară care vorbește de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană este considerat firesc de oricine. Nu suntem nici țară din Africa, nici din Europa, dar cu frontierele la Vest, suntem aici, vecinii Republicii Moldova. Ce țară nu promovează vecinul? Iar dacă acel vecin a fost cândva și parte din țara ta, cu atât mai mult.
La fel de intens susțineți și Ucraina?
Traian Băsescu: Nu poate fi egal pentru noi efortul pentru Republica Moldova și cel pentru Ucraina. Ar fi cel puțin incorect să spun că le promovăm în mod egal. Noi promovăm Republica Moldova. Sigur, dorim perspectiva europeană, perspectiva NATO pentru Ucraina din foarte multe motive, dar nu putem pune semnul egal între susținerea pe care o dăm Republicii Moldova și Ucrainei. Ucraina o susținem decent și cu toată forța. Republica Moldova o susținem decent, cu toată forța și din suflet. Transcriere APE.
