Rusia ar trebui să fie partenerul strategic al Chișinălui, consideră aproape 50 la sută dintre locuitorii R.Moldova. Pe de altă parte, 41 la sută din respondenții unui sondaj sunt de părere că România ar putea ajuta cel mai mult Chișinăul pe calea integrării europene.
Datele Barometrului de opinie publică prezentat marți la Chișinău de Institutul de Politici Publice arată că 71 la sută dintre cetățenii moldoveni ar vota pentru integrarea în UE, dacă duminica viitoare s-ar desfășura un referendum la acest subiect.
România este considerată țara care ar putea ajuta cel mai mult Republica Moldova în procesul de integrare europeană de 41 la sută din respondenți, în timp ce 24 la sută consideră că acest suport ar putea veni din partea Rusiei.
Experții pe probleme de politică externă sunt de părere că această percepție surprinzătoare are la origine faptul că spațiul informațional moldovenesc este dominat de medii rusești, iar oamenii, care își doresc o viață mai bună, nu conștientizează că există incompatibilității majore la nivel de standarde atunci când vine vorba despre apropierea de Rusia sau de UE.
Victor Chirilă, expert în cadrul Asociației de Politică Externă de la Chișinău spune că majoritatate populației din Republica Moldova mai trăiește încă cu vecile idei și nu știe că UE a devenit partenerul comercial numărul unu a Republicii Moldova, că CSI-ul și Moscova nu mai domină relațiile externe ale Chișinăului. „Oamenii cred în continuare că Rusia este piața cea mai importantă de desfacere a mărfurilor moldovenești, că de acolo ne vin cele mai multe importuri. Și nu trebuie să uităm și de Transnistria și de faptul că la nivel oficial se repetă mereu că la Moscova este cheia pentru soluționarea problemei și reintegrarea teritorială a țării", spune Victor Chirilă.
„Pe de altă parte, populația înțelege că integrarea noastră europeană nu poate avea altă cale logică decât prin România, care ne poate ajuta cu experiența deja acumulată. Oamenii se gândesc probabil și la o posibilă asistență care ar veni din partea Bucureștiului în domeniul facilitării regimului de călătorii, inclusiv prin Convenția privind micul trafic la frontieră. Această încredere a populației este și o reflectare a ponderii crescânde a României în comerșul extern al Republicii Moldova. Și acest trend se produce în condițiile în care sprijinul acordat de România în cadrul UE pentru parcursul european al Chișinăului nu este practic deloc mediatizat în Republica Moldova. Altfel, procentul celor ce cred că România ar fi țara care poate susține cel mai mult parcursul european al Chișinăului ar fi sigur mai mare", este de părere Victor Chirilă.
O primă explicație a faptului că Rusia este a percepută de 24 la sută din respondenți ca țară care ar putea susține parcursul european al Republicii Moldova, consideră Victor Chirilă, este faptul că spațiul informațional este dominat de canalele rusești, că principalele informații despre UE vin prin mediile de limbă rusă și inclusiv Euronews care e retransmis de difuzori ruși. O altă explicație ar fi faptul că autoritățile comuniste insistă că integrarea europeană nu contravine cooperării cu Rusia și celei din cadrul CSI, că acestea nu s-ar exclude reciproc. Se inoculează de asemenea idea că Rusia dorește relații tot mai profunde cu UE. Și se pare că o parte a societății ințelege greșit integrarea europeană și cunoaște foarte puține despre esența proceselor integraționiste.
Barometrul de opinie publică mai semnalează o scădere a suținătorilor ideii de aderare a Republicii Moldova la NATO, de la 20 la sută în aprilie la 13,8 la sută în octombrie. În schimb a crescut numărul indecișilor, procentajul celor ce optează pentru neutralitate ca obțiune de securitate a Republicii Moldova rămânând constant. Victor Chirilă explică acest trend prin faptul că avantajele aderării la NATO nu sunt discutate în societate, în schimb autoritățile pledează pentru statutul de neutralitate și implicit lasă într-un con de umbră aceste avantaje, scoțând în evidență riscurile și implicațiile negative ale eventualei aderări la NATO, mai ales din perspectiva impactului asupra reglementării transnistrene.
Autoritățile doresc menținerea neutralității cu orice preț pentru că în viziunea lor neutralitatea este instrumentul cel mai indicat pentru întărirea securității Republicii Moldova și asigurarea reintegrării teritoriale a țării. Probabil intervine și factorul georgian. Acest conflict, așa cum a fost el prezentat de mediile rusești, a întărit în convingerile sale acea parte a societății care se opunea aderării la NATO", spune Victor Chirilă.
33 la sută dintre cetățenii moldoveni, respondenți ai Barometrul de opinie publică, consideră că Georgia este responsabilă de declanșarea conflictului armat cu Rusia din august, și doar 22 la sută consideră că adresor a fost Rusia. Aceeași 33 la sută sut de părere că decizia Rusiei de a recunoaște independența Osetiei de Sud a fost una corectă, și doar 18 la sută spun că a fost greșită. 30 la sută din respondenți sunt de părere că Moscova ar putea recunoaște independența Transnistriei, și 29,2 la sută spun că nu ar putea.
Datele privind atitudinea față de evenimentele din Caucaz confirmă încă o dată că cetățenii moldoveni se informează din mediile rusești și nu au acces la posturile internaționale, cum ar fi CNN, BBC, spune Victor Chirilă. Potrivit lui, chiar și EuroNews a prezentat conflictul rusă-georgian mai mult din perspectivă rusească. Asta, în timp ce posturile publice au comentat puțin evenimentul și nu au avut analize riguroase pe subiect.
Printre liderii politici internaționali cu cea mai mare încredere sunt creditați premierul Vladimir Putin și președintele Dmitrii Medvedev, cu 77 la sută și 61 la sută. Aceștia sunt urmați de președintele Vladimir Voronin cu aproape 47 la sută și președintele Traian Băsescu, cu 42 la sută.
