Concluziile adoptate luni la CAGRE privind Moldova nu au fost luate în funcție de Rusia, ci în funcție de pozițiile țărilor membre, care nu sunt pregătite să ofere Chișinăului perspectiva aderării, problemă pe care nici nu o consideră prioritară, spun analiștii străini. "Nu cred că concluziile adoptate la CAGRE au fost luate în funcție de Rusia, ci mai degrabă în funcție de lipsă de consens și de strategie a statelor UE. Nu există o politică clară față de Rusia și nici față de vecinătatea Uniunii și extinderea acesteia", a declarat Vessela Cerneva, expertă a think tankului European Council on Foreign Relations, comentând faptul că miniștrii de externe UE au decis luni, la Consiliul pentru Afaceri Generale și Relații Externe (CAGRE), să dezvolte "o cooperare mai ambițioasă" cu R. Moldova, fără a oferi însă detaliile mai concrete ale acestei cooperări. Concluziile CAGRE au fost atât de precaute față de R. Moldova nu pentru că se așteaptă rezultatul alegerilor din primăvara anului 2009, consideră Vessela Cerneva, ci pentru că aceasta nu este o problemă presantă. "Pentru UE, alegerile din R. Moldova și aderarea acestei țări nu sunt probleme prioritare și nici presante", a explicat ea. "UE pur și simplu nu putea să ofere mai mult, în condițiile actuale. De aceea a fost găsită o soluție de compromis: vă oferim extinderea zonei de liber schimb și facilitarea obținerii vizelor, dar nu și perspectiva aderării", a adăugat Cerneva, senior policy fellow al ECFR și editor-șef al revistei Foreign Policy Bulgaria. Experta din Bulgaria nu crede însă că R. Moldova va semna până la sfârșitul anului un Acord de Asociere cu UE, așa cum și-a exprimat speranța ministrul de externe român, Lazăr Comănescu. "UE nu e pregătită în acest moment să se extindă. Așa că nu ar fi corect față de R. Moldova să i se ofere un Acord de Asociere, în condițiile în care nu există perspectiva aderării", a evidențiat aceasta. Pe de altă parte, UE a arătat prin deciziile luate, potrivit lui Cerneva, că nu doreșete o confruntare directă cu Rusia, iar această atitudine au impus-o mai ales țările mari precum Franța, Germania și Italia. "Totodată, dacă stăm să ne gândim, blocarea relațiilor cu Rusia nu ar fi eficientă, ci doar ar consolida și mai mult Rusia, pentru că, pe plan intern, ar s-ar putea pune în aplicare strategia inamicului comun", a punctat experta. Cerneva a atras însă atenția asupra unui mare semn de întrebare: cum vor determina țările UE Rusia să înțeleagă că pentru ceea ce s-a întâmplat în Georgia trebuie plătit un preț? "Mie mi se pare momentan că Rusia scapă pe gratis, fără să plătească un sfanț", a comentat experta.
Directorul Centrului UE-Rusia din Bruxelles, dr. Fraser Cameron, consideră, la rândul său, că UE a arătat Chișinăului că este pregătită "să își consolideze angajamentele" în această regiune, dar că deocamdată nu va face alți pași în acest sens. Fraser Cameron consideră, pe de altă parte, că UE nu e gata să revină chiar la "business as usual" (realuarea relațiilor normale) cu Rusia și că se menține o presiune. "UE nu se grăbește să reia business as usual cu Rusia. Eu cred că a dat semnale clare că așteaptă să vadă ce se va decide la Geneva în legătură cu asistența pentru Georgia. Rusia și-a retras, într-adevăr, trupele din Georgia și din zona-tampon, dar menține mult mai multe forțe armate ca înainte în Abhazia și Osetia de Sud. De aceea statele membre vor continua să exercite presiune asupra Moscovei", a punctat specialistul Fraser Cameron.În ceea ce privește politica de vecinătate, UE nu poate oferi Republicii Moldova "o susținere necondiționată", susține Cerneva. Pentru R. Moldova, UE a arătat prin deciziile de luni că are o strategie "bazată pe doi piloni", a detaliat experta. În primul rând, UE a dovedit onestitate. "Mesajul pe care CAGRE l-a transmis a fost următorul: suntem interesați de voi, vrem să vă susținem și să colaborăm, știm care sunt problemele, dar acestea sunt pașii pe care putem să îi facem în spațiul de manevră de care dispunem", a arătat analista ECFR. Al doilea pilon este constituit, potrivit lui Cerneva, din ceea ce poate R. Moldova să dovedească și să livreze. "UE cere foarte clar două lucruri Chișinăului: întărirea statului de drept – și la acest punct pot contribui foarte mult alegerile din primăvară-, iar al doilea lucru este reluarea negocierilor pentru Transnistria în format ‘5 plus 2’ ", a explicat aceasta. Expertul de la Centrul UE-Rusia este de aceeași părere. "R. Moldova va trebui să demonstreze că are capacitatea de a implementa angajamentele pe ccre și le asumă și abia apoi poate avea pretenția încheierii unui Acord de Asociere", a spus Fraser Cameron. Întrebată dacă R. Moldova ar putea fi inclusă totuși în pachetul Balcanilor de Vest pentru aderare, Vessela Cerneva a oferit o perspectivă pesimistă. "Sincer, momentan nu văd nici măcar un pachet al Balcanilor de Vest. Cred că în vecinătatea UE există țări mai mult sau mai puțin avansate, dar nu văd o abordare ‘la pachet’, nu văd o abordare dedicată regiunii", a spus ea.
Specialista din Bulgaria a amintit în acest context de experiența de aderare a țării sale și a României. "Este întotdeauna bine să aspiri către ceva care depășește realitatea. Pentru România și Bulgaria acestă abordare optimistă a făcut minuni. În 1999-2000 perspectivele de aderare ale Româniai și Bulgariei, dacă vă amintiți, erau foarte neclare. Șapte ani mai târziu am reușit", a punctat Cerneva. În ceea ce privește problema Transnistriei, Cerneva crede că această chestiune are două tăișuri. "Avem pe de o parte o Rusie care caută cu înverșunare o soluție pentru acest conflict înghețat. Pe de altă parte, avem o Uniune Europeană care nu e pregătită să se implice prea mult în această problemă. În tot cazul , eu nu cred că se va schimba ceva până în primele luni ale anului 2009", a spus analista din Bulgaria. Întrebată dacă UE ar putea fi interesată mai mult de integrarea Ucrainei decât de cea a Republicii Moldova, Cerneva a declarat că un astfel de scenariu este foarte posibil. "Ucraina este un element central al puzzle-ului. Dacă ne uităm la cum dansează limbo între Rusia și Occident, atunci ne dăm seama că un eșec acolo ar declanșa o criză mai mare decât cea din Georgia, nu numai în Vest, ci și în Rusia. Liderul rus care va pierde Ucraina va avea un stigmat pe viață", a spus Cerneva. Pe de altă parte, specialista în politici europene consideră că lucrurile nu trebuie privite prea radical. "Nu există o strategie generală a UE de a integra Ucraina în detrimentul Republicii Moldova. UE doar încearcă să prevină o altă criză și în acest context Ucraina este cea mai fragilă verigă din zonă", a conchis experta din Bulgaria.
