Doamnelor și domnilor, bine v-am găsit! Cercetările sociologice sunt cele care spun cât de mult își doresc moldovenii aderarea la Uniunea Europeană. 70 la sută sunt optimiști și aproape 30 la sută sunt pesimiști. Și dacă marea majoritate sunt pentru integrarea în Uniunea Europeană, ne-am propus să aflăm ce avantaje văd ei într-o ipotetică Euro-integrare.
„Dorim să ajungem la standardele Uniunii Europene. Și trebuie să tindem spre asta”. Eugen Carpov
Printre avantajele integrării în Uniunea Europeană oamenii le numără pe cele ce țin de creșterea nivelului de trai, libertatea de mișcare pe teritoriul Uniunii Europene, locuri de muncă și de lansare economică.
În studioul Europei Libere de la Chișinău Ambasadorul Eugen Carpov, fost Vice ministru de Externe, fost Șef al Delegației Republicii Moldova pe lângă Comunitățile Europene.
Valentina Ursu: Domnule Carpov, indiscutabil, într-un timp imprevizibil Moldova ar putea deveni atât parte destinatară a drepturilor și avantajelor Uniunii Europene, cât și parte destinatară a obligațiilor și contribuțiilor comune de asigurare a dezvoltării construcției europene. Poate ar fi mai bine să spuneți mai întâi, ce presupune această integrare europeană?
Eugen Carpov: Integrarea Europeană este un proces complex. Participă mai mulți jucători. În primul rând, autoritățile statului, care promovează de fapt demersul de integrare europeană. După asta, există societatea civilă, există mediul de afaceri și, respectiv, populația care își aduce și ea contribuția prin viața cotidiană.
Valentina Ursu: Ce ar trebui să facă guvernarea pentru a aduce țara în acest club paneuropean?
Eugen Crapov: Să decidă asupra vectorului pe care dorește să-l promoveze. Și la capitolul declarativ, cred că stăm bine. Dar, pe lângă declarații, un stat care aspiră la integrarea europeană trebuie să demonstreze și realizarea unei teme de acasă. Și acum, dacă m-ați întrebat, ce trebuie să facem ca să avansăm pe calea integrării europene? – Trebuie să citim foarte atent partea a doua a tuturor rapoartelor, să vedem ce nu este bine, și să îndeplinim suta de procente din recomandările pe care le primim din partea Uniunii Europene.
Valentina Ursu: Aceste restanțe, pe cât de serios sunt luate în calcul de către cei care conduc Republica Moldova?
Eugen Carpov: Instituțiile Uniunii Europene folosesc un limbaj diplomatic atunci când formulează un document. Dar, atunci când Uniunea Europeană spune că, spre exemplu, „trebuie dublate eforturile în cutare sau cutare domeniu”. Dublarea eforturilor înseamnă că trebuie lucrat de două ori mai mult. Deci, se presupune că s-a lucrat de două ori mai puțin, la 50 la sută. Deci, trebuie dublate eforturile, în realitate. Pe când în Republica Moldova deseori aspectele acestea nu contează, cel puțin rămân nemediatizate, neobservate de societatea din țara noastră.
Valentina Ursu: Domnule, Eugen Carpov, eu propun să vorbiți despre aceste lecții, deocamdată nefăcute de către autoritățile de la Chișinău.
Eugen Carpov: De fapt, nu sunt lecții.
Valentina Ursu: Sunt niște capitole care trebuie onorate.
Eugen Carpov: Exact, Uniunea Europeană nu este o organizație polițienească, care să-ți indice, să te judece, să te penalizeze. Uniunea Europeană este o organizație a unor state democratice, care îți oferă o șansă. Dacă declari că vrei să devii membru al acestei organizații, trebuie să respecți niște reguli. Dacă le respecți, avansezi la o etapă nouă. Dacă nu le respecți, rămâi la același nivel. Sau, nu este exclus ca nivelul de cooperare cu Uniunea Europeană, în anumite situații, să scadă. Avem mai multe capitole de care trebuie să ținem cont: Se referă la consolidarea democrației în Republica Moldova.
Valentina Ursu: Ce ar însemna „consolidarea democrației”?
Eugen Carpov: Asigurarea și respectarea tuturor drepturilor și libertăților unui cetățean. Sunt încă mari rezerve pentru Republica Moldova. Drepturile omului țin de toate domeniile, inclusiv economice.
Trebuie să asigurăm viața decentă a unui cetățean, trebuie să asigurăm participarea liberă și corectă în alegeri, petrecerea și obținerea unor rezultate corecte în procesele electorale. Trebuie să asigurăm independența justiției. În orice stat european justiția trebuie să nu aibă nici o legătură cu procesele politice dintr-un stat, nu trebuie să țină de procesele electorale dintr-un stat. Pe când la noi justiția ar fi influențată de autorități.
Un element foarte, foarte important pentru dezvoltarea economică a unui stat este climatul investițional.
Spre regret observ că persistă în continuare recomandarea de asigurare a unui climat propice investițional pentru atragerea partenerilor străini, să vină cu investiții în Republica Moldova.
Deseori, la noi se consideră o mare investiție deschiderea unui magazin sau a unui centru comercial sau a unui restaurant, unde participă și lideri ai autorităților statale, pe când investițiile adevărate înseamnă altceva. Îmi amintesc când activam în Polonia, în calitate de Ambasador al Republicii Moldova, trei ani și jumătate, și am avut ocazia să observ activitatea guvernului polonez, în perioada de preaderare la Uniunea Europeană. Guvernul depunea eforturi colosale pentru a atrage investitori strategici, cum ar fi companii constructoare de automobile, de exemplu, îmi amintesc, Daewoo sau Crysler, pe care vroiau să le aducă cu uzine în Polonia. Companii cum ar fi Philips, Siemens. Era o concurență să atragi companiile respective la tine, ca să nu plece în Slovacia sau în Cehia sau în altă parte. Odată cu extinderea Uniunii Europene are loc și o redistribuire a potențialului de producție și respectiv piața de desfacere.
Moldova, deocamdată se pare că este în afara acestor procese, când să se lupte pentru investitori strategici. Mai mult decât atât Uniunea Europeană indică de fiecare dată că noi trebuie să o facem și noi încercăm să demonstrăm că suntem foarte buni la capitolul climat investițional, că avem o legislație perfectă, dar spre regret nici un investitor important nu vine în Republica Moldova.
Valentina Ursu: Poate nu e atractivă Moldova?
Eugen Carpov: Trebuie să fie atractivă, pentru că suntem la o intersecție de căi comerciale. La fel, suntem la o frontieră dintre niște piețe de desfacere foarte mari dintre est și vest. Dar siguranța pentru un investitor străin nu este asigurată și din acest motiv procesele frânează.
Valentina Ursu: Și apoi să nu uităm că occidentalii de fiecare dată mai insistă și asupra luptei cu corupția.
Eugen Carpov: Lupta cu corupția este elementul care ține de justiție, de domeniul statului de drept, pe care la fel suntem rugați să-l asigurăm și să-l respectăm. Se fac eforturi, din câte văd, dar Uniunea Europeană le consideră insuficiente.
Valentina Ursu: Dar nu numai Bruxelles-ul le consideră insuficiente și cetățeanul simplu crede că actuala guvernare mai mult declară, decât ar face ceva în realitate.
Domnule Carpov, în caz că se negociază un Acord de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană, care vor fi avantajele?
Eugen Carpov: În baza noului Acord, va fi pus un nou regim comercial dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Deja beneficiem de un șir de avantaje din partea Uniunii Europene. Uniunea Europeană pentru apropierea cu Moldova face foarte mult și s-ar părea că uneori mai mult decât ar trebui să facem noi pentru Uniunea Europeană.
Valentina Ursu: Și pentru noi.
Eugen Carpov: Și pentru noi. Uniunea Europeană ne oferă foarte multe șanse. Deseori au un caracter și de încurajare a procesului de integrare europeană, care beneficiind de niște noi instrumente să poată să meargă mai ușor. Așa a fost de exemplu și Acordul de facilitare a regimului de vize, care ne-a fost oferit. Așa a fost și cu Preferințele comerciale autonome, care au intrat în vigoare pe parcursul acestui an. Deci, o următoare etapă va fi comerțul liber, va fi pus la baza acestui acord. Un alt avantaj ar fi și trecerea după o anumită perioadă, într-o anumită perspectivă, la un regim liberalizat de călătorie. Va trebui să asigurăm securitatea frontierelor, va trebui să asigurăm securitatea documentelor de călătorie, va trebui să asigurăm micșorarea procentului de migrație ilegală, va trebui să micșorăm procentul de moldoveni implicați în acțiuni criminale în statele Uniunii Europene. Există și alte multe condiții care trebuie respectate pentru a obține un regim mai facilitat.
Valentina Ursu: Moldova, cum se integrează – prin Alianța Nord-atlantică, cu statul de neutralitate, cu Transnistria, fără Transnistria?
Eugen Carpov: Opțiunea de aderare la Alianța Nord-atlantică este dreptul suveran al unui stat și Republica Moldova trebuie să decidă, cum vom proceda în continuare. Din câte observ se pedalează pe ideea neutralității. Este și aceasta o opțiune, doar că deseori se pare că noi încercăm să venim cu idei și opțiuni pe care încercăm să le aplicăm. Pentru cazul nostru, spre deosebire de calea pe care au parcur-o alte state. NATO, astăzi, este o organizație pentru securitate colectivă, o organizație foarte bine structurată, fiabilă, care și-a demonstrat capacitățile în diverse situații. Din NATO fac parte majoritatea statelor Uniunii Europene, cu care vrem să fim în aceeași familie. Practic, în NATO intră și state de pe continentul Americii de Nord, care oferă un scut suplimentar. Deci, nu știu dacă astăzi pe continentul nostru există structuri de alternativă, care să asigure securitate colectivă. Nu cred că există. Încercările în cadru CSI de a crea un sistem de apărare colectivă nu face față astăzi lucrurilor, pentru că vedem că spațiul respectiv se confruntă cu diverse conflicte interne, conflicte înghețate, cu situații nerezolvate, care perturbă viața din spațiul respectiv.
Totodată, vorbind despre neutralitate, trebuie să examinăm foarte bine care sunt garanțiile noastre în cadrul neutralității, cine ne va garanta această neutralitate, atâta timp cât statele vecine – unul, este membru, România, al Alianței Nord-atlantice și Ucraina aspiră să fie. Deci, Moldova rămâne o insulă, dar dacă se realizează și opțiunea Ucrainei.
Valentina Ursu: Mulți analiști susțin că Moldova ar putea să cadă în buzunarul Alianței Nord-atlantice, eventual dacă Ucraina ar adera la NATO.
Eugen Carpov: Chiar dacă spunem că rămânem neutri vom rămâne înconjurați de spațiul euro-atlantic, care ne va proteja din toate părțile.
Valentina Ursu: În UE cu Transnistria sau fără?
Eugen Carpov: Astăzi suntem Republica Moldova cu Transnistria în componența ei, chiar dacă n-o controlăm. Există frontierele recunoscute ale statului nostru, recunoscute de toată comunitatea internațională.
Problema este alta, cum soluționăm conflictul transnistrean, pentru că perspectiva integrării europene nu este una de durată scurtă. Noi avem mai mulți ani în față pentru a realiza acest deziderat. Și atunci trebuie să vedem cum soluționăm problema conflictului transnistrean. Deci, trecem prin faze diferite și ba autoritățile din țara noastră, autoritățile din alte state participante în mecanismul de reglementare a conflictului declară că „iată că a venit momentul cel mai potrivit pentru soluționarea conflictului”. Realitățile demonstrează că nici nu există măcar un dialog între autoritățile din Republica Moldova și cele separatiste la acest subiect. E greu de înțeles logica unor asemenea declarații. Și nu știu dacă este exact momentul acum să discutăm despre soluția finală a acestui conflict.
Valentina Ursu: Domnule Ambasador, relația Chișinău-Bruxelles depinde de relația Moscova-Bruxelles?
Eugen Carpov: Depinde, depinde și de relația Chișinău-Moscova. Deci, este un triunghi, de fapt. Și acest triunghi caracterizează politica noastră externă, pentru că declarativ avem un vector – Integrarea Europeană, dar de facto mergem pe două direcții: una spre vest și alta spre est. Pentru că dezvoltăm relațiile și cu Bruxelles-ul, dar depindem și foarte mult de Moscova. Și în situația respectivă nu putem să spunem că suntem independenți de interesele care vin din Moscova asupra Republicii Moldova. Iar interesele sunt foarte mari – și politice, și militare, și economice și de securitate. Și trebuie să ținem cont de ele.
Valentina Ursu: Republica Moldova profită de această imediată vecinătate a Uniunii Europene?
Eugen Carpov: Parțial profită, pentru că vecinătatea îți oferă un statut care îți dă niște drepturi suplimentare, comparativ cu alte state.
Valentina Ursu: Bine, dar atunci când relațiile dintre Chișinău și București cunosc mai mult coborâșuri, decât urcușuri, despre ce profit vorbim?
Eugen Carpov: Foarte multe aspecte favorabile pentru statul nostru vin nu neapărat prin București, vin direct din Bruxelles sau din alte state membre. Deci, nu putem ignora acest fapt, dar aveți perfectă dreptate că relația cu statul vecin, care este și membru al Uniunii Europene, ar trebui să fie una primordială în relația cu statele Uniunii Europene. O vedem după experiența altor țări. În permanență, statele vecine s-au sprijinit.
Valentina Ursu: Ucraina și Polonia.
Eugen Carpov: Ucraina și Polonia, exact, sau Țările baltice, care au beneficiat de sprijinul unor state din Nordul Europei. În mod normal, România ar trebui să fie un sprijin foarte, foarte puternic pentru Republica Moldova, dar spre regret acest fapt nu se întâmplă.
Valentina Ursu: Nu dorește România, nu poate România? Rămâne mai puțin implicată, care ar fi motivul?
Eugen Carpov: Pe de o parte, în Republica Moldova observăm anumite campanii antiromânești, care sunt foarte bine dirijate. Pe de altă parte, și România denotă uneori o lipsă de cunoaștere a realităților din Republica Moldova. O lipsă a unei strategii foarte clare pentru relația cu Republica Moldova. Probabil pierd ambele părți. Și Republica Moldova pierde foarte, foarte mult, că nu poate beneficia din plin de toate proiectele și programele care se oferă de Uniunea Europeană. Și România ar avea un plus de imagine, dacă ar promova o relație cu Moldova la un nivel înalt și într-adevăr ar demonstra performanțe.
Valentina Ursu: Citisem undeva că până în 2025 Uniunea Europeană ar putea să blocheze extinderea.
Eugen Carpov: Este greu să presupui ce o să fie peste un an, doi. În special acum, când suntem într-o perioadă de criză financiară mondială, o criză instituțională în cadrul Uniunii Europene, care încă nu și-a definitivat structura și forma de activitate în viitor. Cum putem să spunem când va fi următoarea etapă de extindere, dacă pe de o parte Uniunea Europeană se confruntă cu probleme; la nivel global avem probleme; Moldova își are problemele interne pe care trebuie să le soluționeze, inclusiv conflictul transnistrean, inclusiv recomandările primite din partea Uniunii Europene. Și atunci nu m-aș aventura să numesc pe câți ani va fi înghețată extinderea Uniunii Europene sau când ea va fi deblocată.
Valentina Ursu: Cum vedeți viitorul relației dintre Chișinău și Bruxelles, în următorii 5 ani?
Eugen Carpov: Bun, foarte bun, pentru că Moldova nu are un alt viitor, nu există alternativă pentru statul nostru, decât Integrarea Europeană. Orice alte soluții vor fi, după mine, mai proaste, ar dezavantaja Republica Moldova. Astăzi, progresul vine din vestul Europei. Astăzi, civilizația vine de acolo. Astăzi, cultura vine de acolo și trebuie să ne orientăm spre aceste valori.
