Dialog politic și instituții democratice
Dialogul dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană a fost unul mai rezervat, în special din partea Comunității Europene, care în repetate rînduri a atenționat autoritățile Republicii Moldova asupra stării degradante a democrației și libertății de exprimare din țară. În plus, comunitatea europeană este îngrijorată de ultimele modificări ale Codului Electoral care măresc pragul electoral, interzic blocurile electorale, precum și alegerea persoanelor cu cetățenie dublă în funcții publice. Principalele realizări au fost legate de: lansarea negocierilor neformale privind conținutul viitorului cadru juridic moldo-comunitar, lansarea Platformei de Cooperare a Parteneriatului de Mobilitate UE-Moldova și a proiectului twinning pentru Parlamentul R. Moldova. În domeniul instituțiilor democratice s-au constatat realizări moderate, dar și aprofundarea unor probleme raportate în perioadele anterioare. Printre realizările moderate se numără consolidarea legislației privind drepturilor copilului, angajaților și deținuților, acțiunile autorităților în îmbunătățirea condițiilor în locurile de detenție, dezvoltarea dialogului autorităților cu societatea civilă și descreșterea numărului de condamnări la CEDO comparativ cu alte perioade analizate. Principalele probleme au fost observate se referă la: menținerea fenomenului de încălcare a drepturilor omului (dreptul la libera exprimare, dreptul de a fi informat, dreptul la un proces echitabil, dreptul proprietății etc.) implementarea defectuoasă a legislației privind drepturile omului, situația degradantă a mass-media și menținerea unui acces limitat la informație, tergiversarea adoptării și aplicării mai multor legi în domeniu, aplicarea necoerentă a reformelor.
Consolidarea capacității administrative
Calamitățile naturale au fost gestionate satisfăcător de autorități, s-a reușit colaborarea în domeniu între autoritățile centrale și locale, însă conflictele cu administrațiile controlate de partidele de opoziție continuă să împiedice sporirea eficienței administrative. Declarațiile despre eficientizarea și profesionalizarea abordărilor în materia Agendei de Integrare Europeană rămîn deocamdată la nivelul retoric, schimbările efectuate în componența Comisiei Naționale pentru integrare Europeană, formarea secretariatului acesteia și stabilirea priorităților pentru anul 2008 nu au condus spre configurarea unui proces bine ordonat, eficient și transparent de implementare a măsurilor recomandate de organismele comunitare, organizațiile societății civile și experții independenți. Noutățile despre implementarea priorităților Agendei se reduc la reiterarea unor măsuri anterioare sau la informarea despre adoptarea unor legi și alte acte normative, fără nici o estimare a impactului reala al acestora în sfere sensibile. Raportarea triumfală despre implementarea Reformei APC a ajuns să fie schimbată prin constatări că pînă la implementarea măsurilor formale mai este nevoie de o perioadă avînd cam aceeași durată (2-3 ani). Chiar și informarea despre implementarea reformei APC a ajuns să fie dozată, aspectului popularizării reformei i se acordă mult mai puțină atenție. În sfera APL situația a stagnat, abordări strategice de reformare lipsind în continuare, în timp ce continuă să se evidențieze politizarea excesivă, intervenții abuzive ori tratamente preferențiale din partea autorităților centrale. Transparența Guvernului și autorităților centrale nu a sporit, chiar se atestă o reducere a deschiderii spre public. Deși au sporit eforturile anticorupție, efectul acestora este foarte puțin simțit, nu contribuie în măsură definitorie la sporirea încrederii în organele de drept și în autorități la general.
Conflictul transnistrean
Eforturile îndreptate spre reluarea procesului de negocieri în format 5+2” nu s-au soldat cu vreun rezultat. În perioada de referință procesul reglementării transnistrene a fost influențat de războiul ruso-georgian, precum și de consecința acestuia și recunoașterea de către Rusia, mediator și pacificator în cadrul conflictelor separatiste din Georgia, a independenței Abhaziei și Osetiei de Sud. După războiul ruso-georgian din august 2008 Federația Rusă a întreprins inițiative de a reduce importanța formatului de negocieri 5+2”. În acest scop Președintele Medvedev a pledat în favoarea unui format 2+1”, în cadrul căruia să fie adoptate deciziile, pentru ca ulterior să fie confirmate, dîndu-li-se legitimitate mai mare în formatul 5+2”. Autoritățile moldovene și-au menținut opțiunea în favoarea formatului 5+2”. Opțiunea respectivă, cu excepția Rusiei, a fost susținută de ceilalți mediatori și observatori ai procesului de negocieri și OSCE, SUA, UE, și Ucraina. În aceeași ordine de idei autoritățile moldovene au reiterat cu diferite ocazii principiile elaborate în ultimii ani pentru soluționarea diferendului transnistrean.
Justiție
Deși au fost declarate drept prioritare și au determinat acordarea atenției speciale, reformele din sectorul Justiției au continuat să fie implementate cu mari deficiențe. Deși se atestă o anumită sporire a transparenței înfăptuirii justiției, rămîn valabile îngrijorările privind tergiversarea examinării cauzelor, existența corupției; limitarea Independenței judecătorești, imixtiunea politică. Sînt practic invizibile eforturile pentru sporirea finanțării instanțelor, nu este promovată majorarea salarizării și a numărului de judecători, nu a crescut numărul personalului auxiliar, remunerarea acestuia rămîne deplorabilă. Eforturile de implementare a măsurilor alternative sînt susținute de instituțiile internaționale și organizațiile societății civile, în timp ce resursele acordate de stat în acest sens sînt minore.
Dezvoltare și reforme economice
Evoluțiile din trimestrul III al anului au fost influențate de inundațiile din lunile iulie-august, care s-au soldat cu cheltuieli neprevăzute pentru bugetul de stat și respectiv au limitat posibilitățile de finanțare a altor sectoare și priorități. Dar, fiind într-un an preelectoral, Guvernul a decis și majorarea salariilor unor categorii de bugetari, alocațiilor sociale și a unor compensații. Condițiile climaterice favorabile din această vară alături de intervențiile BNM în primul semestru al anului au contribuit la reducerea ritmului inflației care conform autorităților și reprezentanților FMI are șanse de a se încadra în limitele unei singure cifre la sfîrșitul acestui an. De această dată BNM a intervenit prin micșorarea ratei de bază aplicate la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt și a normei rezervelor obligatorii pentru mijloacele atrase de băncile comerciale. Totodată criza financiară internațională reprezintă pericole pentru economia moldovenească prin dependența sa excesivă de transferurile cetățenilor moldoveni care lucrează în afara țării.
Dezvoltare și reforme sociale
Deși în perioada analizată au fost înregistrate importante evoluții în domeniul protecției și integrării sociale și al sănătății publice, dar totuși numărul deficiențelor și involuțiilor a prevalat. Cu toate că încă in 2006 a fost aprobat cadrul legislativ privind echitatea gender, deocamdată nu a fost elaborat un mecanism pentru aplicarea acestuia. Concomitent, tergiversarea aprobării legii cu privire la securitatea și sănătatea la locul de muncă a condus la tergiversarea implementării prevederilor acesteia, prevăzute a fi pusă în aplicare abia din ianuarie 2009. Problema cuantumurilor mici ale indemnizațiilor sociale în comparație cu necesarul real pentru existență al paturilor vulnerabile, rămîne a fi una foarte actuală.
Comerțul internațional
Evoluțiile în domeniul comerțului extern au continuat să fie echivoce. Pe de o parte, în anumite sectoare, exportatorii moldoveni folosesc plenar preferințele comerciale autonome. Într-adevăr, cotele pentru vinuri și zahăr sunt aproape epuizate. Pe de altă parte, progresul este împiedicat de ajustarea încetă a normelor sanitare și fito-sanitare moldovenești la cele comunitare și ca rezultat unele companii nu pot beneficia de aceste preferințe. În ultimul timp procesul de ajustare s-a accelerat, însă implementarea practică a acestor norme nu este asigurată în mod necesar. În același timp, creșterea deficitului comercial continuă cu ritmuri alerte, fiind susținută cererea internă robustă. Totuși, rata de creștere a exporturilor este destul de înaltă, iar Uniunea Europeană și-a consolidat poziția top ca destinație pentru exporturi moldovenești. În domeniul vamal, procesul de implementare a „ghișeului unic” este aproape finisat, însă rapoartele internaționale rămîn foarte rezervate în ceea ce privește progresele Republicii Moldova în reducerea barierelor în comerțul extern.
Climatul de afaceri
În trimestrul 3 al anului curent au fost înregistrate o serie de progrese în sfera climatului de afaceri. Guvernul a adoptat o hotărîre de implementare a principiului „ghișeului unic” în activitatea Camerei de Licențiere, dar aplicarea practică a acestuia se lovește de rezistența opusă de unele autorități și instituții cu funcții de reglementare și control și de probleme tehnice. Constituirea Agenției Transporturilor ca organism unic de reglementare a sectorului transporturilor este o altă evoluție salutabilă. În același timp, este important ca noua structură să se debaraseze de conflictele de interese care au erodat activitatea Ministerului Transporturilor și Agenției de Stat pentru Aviația Civilă, cele două autorități pe baza cărora a fost creată noua Agenție. Totodată, progresul a fost adumbrit de unele scandaluri corporative și de proprietate care ar putea să aducă din Moldova în atenția Curții Europene pentru Drepturile Omului. În noua ediție a Doing Business 2009 pozițiile relative ale Moldovei din nou s-au înrăutățit, dar aceasta este determinat și de faptul că unele reforme implementate în 2008 nu au nimerit, din considerente metodologice, în atenția experților evaluările cărora au stat la baza ratingului. Politica dubioasă de dezvoltare economică pe baza „zonelor economice libere” și-a găsit continuare prin crearea Aeroportului Internațional Liber „Mărculești”.
Frontieră, migrație și traficul de ființe umane
Cooperarea instituțională și internațională dintre agențiile cu competențe în managementul frontierei și migrației se desfășoară în ritmuri acceptabile, sînt înregistrate o serie de evoluții. Fenomenul migrațional rămîne însă una din cauzele majore ale declinului demografic și măsurile întreprinse de autorități nu s-au soldat cu rezultate vizibile. Măsurile în vederea simplificării regimurilor de vize s-au soldat cu anumit schimbări pozitive (tranzitul fără viză prin România și Bulgaria), dar circulația fără vize ori obținerea simplificată a acestora rămîn deziderate. Se atestă impulsionarea acțiunilor în sfera combaterii traficului de ființe umane, dar măsurile politico-administrative și judiciare nu au ca rezultat evident prevenirea fenomenului, acesta continuă să persiste.
*Euromonitorul poate fi accesat în întregime la adresa http://expert-grup.org/docs/19/euromonitor-rom_12.pdf
