Obiectivele Președinției Suediei la Uniunea Europeană: iunie și decembrie 2009
Suedia se pregătește să preia președinția UEîn al doilea semestru al anului viitorîntr-un conetxt care nu este lipsit de dificultăți. UE se confruntă cu criza financiară, iar efectele se vor resimți până în 2010, Tratatul de la Lisabona nu este încă ratificat de toate țările membre, iar procesul de reformarea mecanismului european stagnează. Există numeroase voci care și-au exprimat îndoiala în legătură cu capaciatea Cehiei de aavea rezultate spectaculoase cât timpva fi lacârma UE, în prima jumătate a anului viitor,și de aceea așteptările legate de Suedia cresc și mai mult. Cert este că Suedia nu va avea o sarcină ușoară, iar ambasadorul Mats Aberg recunoaște acest lucru. Momentan, se refac planurile inițiale, pentru că odată cu respingerea Tratatului de la Lisabona de către irlandezi, situația s-a schimbat.
"Suedia se află într-o poziție ciudată, pentru că nu știe exact cum va coordonatele mediului în care va prelua președinția UE. Mai întâi am crezut că odată cu Tratatul de la Lisabona vom avea un nou Parlament European, o nouă Comisie Europeană, noi poziții de vârf în structura UE, cum ar fi fost înaltul reprezentant pentru politică externă…Dar apoi Tratatul de la Lisabona nu a fost adoptat de irlandezi și am început să facem planuri secundare…Se poate spune că am trecut la planul B… sau chiar C", glumește diplomatul sudez.
"Ne interesează foarte tare să știm cum va arăta noua Comisie, câți membri va avea. Apoi vrem să promovăm atât semnarea Tratatului de la Lisabona,cât și întreg procesul Lisabona, adică procesul de refomare a UE, și procesul de dezvoltare economică pe care sperăm să îl continuăm și să îl rafinăm. Ne trebuie un nou început pentru acest proces, mai ales după actuala criză. Apoi, urmărim dezvoltarea procesului de la Haga, legat de aspectul judiciar și de afaceri interne. Acesta va fi un aspect asupra căruia ne vom concentra", a spus ambasadorul Suediei.
Stockholmuleste favorabilpăstrării în CE a atâtor comisari câte țări membre sunt și nu vede un motiv pentru care acest lucuru ar trebui schimbat. "Sunt complet de acord că este crucial pentru fiecare țară să aibă un comisar european.Chiar dacă acesta nu reprezintă țara sa, el este foarte folositor, pentru că știe cum stau lucrurile pe plan intern. De asemenea, pentru publicul general este un confort psihic să știe că cineva din țara face parte din Comisie. Nu văd de ce nu pot exista 27, 28, 29 de comisari, câți este nevoie. Construcția europeană nu va fi ajutată, dacă începem să eliminăm comisari pe baza factorului de putere pe care îl are fiecare țară", susține ambasadorul.
Suedia și Finlanda sunt singurele țări din UE care nu au impus restricții pentru România și Bulgaria pe piața muncii. Aberg crede că este un moment neprielnic ca țările euroepne să anunțe acum ridicarea acestor restricții. "Din cauza crizei financiare mai toate țările au probleme cu locurile de muncă, cu șomajul și cu disponibilizările. A fost ghinoin că decizia de a prelungi sau nu cu trei ani aceste restricții a trebuit luată acum. Bineînțeles, în Suedia și Finlanda oamenii nu se grăbesc să vină să muncească, dar este un avantaj politic să nu avem aceste restricții", aexplicat oficialul sudez.
Un alt element central al președinției suedeze a UE îl va constitui pachetul climatic. "UE trebuie să vorbească în privința pachetului climaticpe o singură voce. Polonia și alte țări, Italia poate, au anumite rețineri. Cred căodată cupreședinția noastră această problemă va putea fi rezolvată. În timpul președinției sudeze, în decembrie 2009, se va desfășura la Copenhaga o conferință crucială a ONU pe probleme de mediu", spune Mats Aberg. "Acest moment va constitui prioritatea numărul unu pentru președinția suedeză a UE. Să ne prezentăm acolo cu o singură voce și să rezolvăm problemele existente. Ajutăm deja Franța să pregătească discuțiile și poziția UE. Pentru a ne putea pune de acord trebuie discutat pe termen lungcu toți partenerii europeni", punctează ambasadorul.
Parteneriatul Estic va consolida relația dintre UE și Republica Moldova
"Un alt aspect asupa căruia vom insista este implementarea procesului de cooperare regională Parteneriatul Estic. România a ezitat în legătură cu acest proiect, pentru că a părut că acesta se suprapune cu Sinergia Mării Negre. Dar și președintele Băsescu, și ministrul de externe Lazăr Comănescu au părut să înțeleagă faptul că aceste două inițiative sunt complementare. Noi susținem Sinergia, iar Parteneriatul Estic ajută acest proiect. Noi așa vedem lucrurile", a explicat diplomatul suedez.
În acest context, președinția sudeză are în vedere organizarea la Bucureși a unui unui seminar axat pe cooperare regională. "Avem un program pentru regiunea baltică și sperăm că acesta va putea aduce beneficii și cooperăriiîn regiunea Mării Negre. Avem în plan un semniar sau conferință chiar aici, la București, chiar pe această temă și cum putem să interrelaționăm toate inițiativele regionale pentru a obține progrese reale și avantaje concertate", a explicat Aberg.
De asemenea, președinția sudeză va milita pentru extinderea UE. "Am susținut procesul de extindere și am sprijinit complet orice inițiativă. România și Suedia privesc exact în aceeași direcție când vine vorba de extindere. Ne dorim foarte tare ca ideea de extindere să nu fie înăbușită de criza financiară", a subliniat ambasadorul.
Întrebat dacă Republica Moldova poate fi inclusă în pachetul Balcanilor de Vest în ceea ce privește extinderea, așa cum sugerează președintele Băsescu, Aberg a răspuns hotarât că nu. "Tocmai din acest motiv am și lansat Parteneriatul Estic. Echipa din MAE român pentru Republica Moldova este extraordinară și au reușit să instaleze un climat optim în relațiile dintre România și Republica Moldova. Suedia susține integrarea Republicii Moldova și ne bazăm pe România ca partener în acest sens. Prin Parteneriatul Estic putem determina ca relația dintre UE și Republica Moldova să se consolideze, să liberalizăm piețele și să rezolvăm problema regimului de vize", a explicat ambasadorul Aberg, acreditat și la Chișinău.
În privința conflcitului transnistrean, Aberg consideră că fomatul de negociere "cinci plus doi" este singurul prin care se poate progresa. El a evidențiat însă o greșeală a acestui format. "Există o tendință de a căuta soluții fără a lua în considerare partea transnistreană.Nu putem ajunge la o soluție fără ei. Sunt deja de capul lor de 20 de ani aproape și nu spun că e corect ce au făcut, dar și-au dezvoltat o identitate. Acum trebuie să existe, pe lângă dialogul politic, și o comunicare cu publicul general. Am trăit la Moscova pe timpuri grele și știu cum e. Trebuie să existe un dialog constructiv. Oricum, până la alegerile de anul viitor nu se va mai realiza niciun progres", a subliniat Mats Aberg. "Este evident că planul Kozak nu este viabil pentru rezolvarea problemei. Eu cred că trebuie mers pe ideea creșterii încrederii reciproce a partanerilor de discuție. Aceasta este modalitatea prin care putem progresa și a ne putem apropia de o soluționare a conflictului înghețat", a conchis ambasadorul.
Mats Aberg are o carieră de 39 de ani în diplomație și a lucrat la Consiliul Europei, la OSCE, a pregătit tineri diplomați, a fost ambasador în Vietnam, consilier comercial la Moscova, însărcinat cu afaceri în Laos. La București și-a început mandatul din septembrie 2006.
