Parteneriatul Estic și o posibilă etapă de tranziție/pregătire spre aderarea la UE. Victor Chirilă. APE

La 3 decembrie 2008, Comisia Europeană a transmis statelor membre ale UE și Parlamentului European viziunea sa cu privire la Parteneriatul Estic[1], inițiativă destinată să consolideze dimensiunea Est-europeană a PEV. Așa cum era de așteptat, proiectul Parteneriatului Estic elaborat de Comisia Europeană, în strânsă coordonare cu statele membre ale UE, nu oferă celor șase state PEV din Europa de Est[2], inclusiv Moldovei, o promisiune clară de integrare graduală în UE. Văzută, doar, prin această prismă, desigur, noua inițiativă europeană se încadrează în limitele fixate de PEV. Totuși, ea aduce noi oportunități de aprofundare a relațiilor de parteneriat dintre UE și statele din Europa de Est, în particular pentru acele state care nu doar declară că doresc să adere la UE, dar, mai ales, pot și sunt gată să-și asume și îndeplinească angajamente de ordin politic, instituțional, legislativ, economic și social, necesare pentru materializarea acestui deziderat. Analizat din această perspectivă Parteneriatul Estic, în forma propusă de Comisia Europeană, anunță o nouă extindere a limitelor politice și, în același timp, o consolidare și adaptare a mecanismelor instituționale ale PEV pe vectorul său estic. În acest context, pentru Moldova o importanță deosebită prezintă următorii șase parametri ai Parteneriatului Estic, parametri care prin conținutul lor apropie și mai mult PEV de Politica de Extindere a UE.

În primul rând, UE propune negocierea unor noi relații contractuale cu Moldova, Ucraina, Armenia, Azerbaidjan, Georgia și Belarus, sub forma unor Acorduri de Asociere. Aceste noi acorduri vor urmări să creeze o strânsă conexiune politicăîntre statele semnatare și UE, vor contribui la promovarea convergenței legislative și instituționale în baza legislației și standardelor comunitare și, de asemenea, vor avansa cooperarea în domeniile: Politicii Externe și de Securitate Comună; și Politicii Europene de Securitate și Apărare ale UE. Spre deosebire, însă, de Acordurile de Asociere semnate de UE cu statele din Europa Centrală și din Balcanii de Vest, Acordurile de Asociere cu statele din Europa de Est nu vor stipula o perspectivă certă de integrare a lor în UE, ci doar se vor limita să le recunoască aspirațiile și vocația europeană. Implementarea viitoarelor Acorduri de Asociere va presupune elaborarea unor noi Planuri de Acțiuni care de această dată vor incorpora fixarea unor perioade stricte și repere concrete (bechmarks) pentru îndeplinirea angajamentelor de reforme asumate de statele semnatare, iar evaluarea calității implementării reformelor se va face în comparație cu standardele și practicile comunitare. Noile acorduri nu vor fi negociate, însă, automat cu toate statele din Europa de Est, ci doar cu acelea dintre ele care vor da dovadă de progrese suficiente la capitolul democrație, consolidarea statului de drept, respectarea drepturilor omului și, în particular, vor demonstra ca legislația și practica electorală este în concordanță deplină cu normele internaționale în domeniu.

În al doilea rând, Acordurile de Asociere vor conține perspectiva integrării economice a statelor vizate în piața comună a UE. În acest sens, unul din obiectivele primordiale ale respectivelor acorduri va fi stabilirea unei Zone Aprofundate și Comprehensive de Comerț Liber, care va acoperi întreg comerțul (produse agricole, industriale, servicii și proprietatea intelectuală), inclusiv energia. Acest lucru va atrage după sine asumarea unor angajamente legale obligatorii în vederea armonizării cadrului regulatoriu intern cu cel comunitar în domeniile legate de comerț.Pe termen lung, obiectivul urmărit de UE este crearea în Europa de Est a unei rețele de Acorduri Aprofundate și Comprehensive de Liber Schimb care ar pune bazele unei Comunități Economice de Vecinătate.

În al treilea rând,UE va iniția cu statele din regiune Pacte de Mobilitate și Securitate care vor trasa condițiile obligatorii de îndeplinit pentru a facilita mobilitatea populației din statele Est-europene în spațiul comunitar. Astfel, aceste pacte vor cuprinde angajamente comune și unilaterale în domeniul contracarării migrației ilegale, modernizarea instituțiilor naționale de azil conform standardelor UE, stabilirea structurilor integrate de control al frontierelor în concordanță cu legislația comunitară, precum și îmbunătățirea abilității poliției și sistemului judiciar în vederea combaterii eficiente a corupției și crimei organizate. De asemenea, Pactele de Mobilitate și Securitate ar urma să contribuie la liberalizarea treptată a regimului de vize în spațiul UE. Astfel, implementarea eficientă a Acordurilor de facilitare a regimului de vize și readmisie cu UE va deschide calea statelor beneficiare spre inițierea unui dialog cu Bruxellesul cu privire la introducerea regimului de călătorii fără vize[3]. În timpul acestor dialoguri, statele partenere din Europa de Est vor conveni cu UE asupra unor „Foi de Parcurs” de liberalizare a regimului de vize după exemplul statelor din Balcanii de Vest.

În al patrulea rând, viitoarele Acorduri de Asociere vor include prevederi referitoare la creșterea „interdependenței energetice” cu UE. Aceste prevederi ar urma să corespundă, printre altele, cu politicile UE în domeniile comerțului, competiției și energiei. În paralel, Moldova și Ucraina vor fi sprijinite să finalizeze cât mai curând posibil negocierile privind aderarea lor la Comunitatea Energetică Europeană. De asemenea, țara noastră va fi încurajată să semneze cu UE un Memorandum de Înțelegere în domeniul politicii energetice, care va prevedea măsuri de sprijinire și monitorizare a securității activităților de furnizare și tranzitare a energiei, inclusiv a securității infrastructurii energetice.

În al cincilea rând, Parteneriatul Estic va institui un nou cadru multilateral de cooperare între UE și statele PEV din Europa de Est. În viziunea Comisiei Europene, noul cadru multilateral ar urmasă sprijine evoluția relațiilor bilaterale ale UE cu vecinii săi din Est, care vor continua să fie guvernate de principiul diferențierii, ceea ce înseamnă că ritmul și profunzimea dezvoltării lor va depinde de nivelul ambițiilor și capacitățile fiecărui stat în parte. Totodată, noul cadru multilateral va fi mai mult decât un for de dialog, el va avea menirea să faciliteze elaborarea și realizarea unor poziții și acțiuni concertate pentru a face față în mod solidar unor provocări comune. De fapt, noul instrument multilateral va imprima substanță concretă asocierii politice ce se va stabili între statele din Europa de Est și UE în baza Acordurilor de Asociere. Structura operațională a viitorului cadru multilateral al Parteneriatului Estic va fi ierarhizată în patru trepte:

1. Reuniuni bianuale la nivel de Șefi de Stat și de Guvern;
2. Reuniuni anuale la nivel de Miniștri de Externe ai UE și partenerii din Europa de Est care vor evalua progresele Parteneriatului Estic și vor trasa noi obiective;
3. Reuniuni la nivel de înalți funcționari ce se vor organiza pe patru platforme tematice de cooperare, și anume: democrația, buna guvernare și stabilitatea; integrarea economică și convergența cu politicile UE; securitatea energetică; contactele interumane;
4. Reuniuni la nivel de experți, care, de asemenea, se vor întruni pe cele patru platforme tematice menționate mai sus.

Un astfel de forum multilateral de dialog și acțiune inițiat de UE, va crește indubitabil influența și profilul politic al UE în regiunea noastră, fapt ce cu siguranță va trezi, mai devreme sau mai târziu, nemulțumiri la Moscova. Nu este exclus că această eventuală evoluție să influențeze poziția Chișinăului față de dimensiunea multilaterală a Parteneriatului Estic, determinându-i pe guvernanții noștri să adopte o poziție ambiguă, ca și în cazul GUAM.

În al șaselea rând, Parteneriatul Estic va atrage după sine și creșterea resurselor financiare alocate de UE pentru partenerii săi PEV din Europa de Est. Astfel, până în 2020 UE va ridica cheltuielile sale per capita în regiunea noastră de la 6 Euro la 20 Euro. Aceasta schimbarea va costa UE aproximativ 2.1 miliarde Euro. Între timp, până în 2013, anul când va fi adoptat noul buget comunitar, UE va aloca partenerilor săi din Est noi fonduri în sumă de 350 milioane Euro, iar alte 250 milioane Euro vor fi re-orientate spre implementarea proiectelor regionale din cadrul dimensiunii multilaterale a Parteneriatului Estic. În paralel, Comisia Europeană va recomanda statelor membre ale UE să aprobe ridicarea plafonului de creditare al Băncii Europene de Investiții pentru Europa de Est, care actualmente este de 3.7 miliarde Euro și care se pare va fi consumat înainte de anul 2013. Asistența UE va fi axată pe promovarea democrației și bunei guvernări, consolidarea capacităților administrative necesare pentru preluarea și implementarea legislației comunitare, dezvoltarea și integrarea economică în piața comună a UE, facilitarea mobilității cetățenilor din Europa de Est în UE, dezvoltarea piețelor regionale de electricitate, eficientizarea controlului la frontiere etc..

Așteptările și opțiunile Moldovei vizavi de Parteneriatul Estic

Cele șase elementele ale Parteneriatului Estic evidențiate mai sus vin în întâmpinarea așteptărilor Moldovei aduse la cunoștința Comisiei Europene și a statelor membre ale UE de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene la 10 octombrie 2008. În mesajul transmis cancelariilor europene de către diplomația noastră se menționează că Moldova consideră următoarele elemente ca fiind esențiale pentru dimensiunea bilaterală a Parteneriatului Estic:

• Aprofundarea cooperării politice, inclusiv în domeniul Politicii Externe și de Securitate Comune a UE;
• Crearea unei Regim Aprofundat și Comprehensiv de Liber Schimb;
• Noi oportunități pentru integrarea economică, inclusiv convergența cadrului regulatoriu și armonizarea legislativă în domeniile relevante ale economiei;
• Dezvoltarea în continuare a avantajelor comparative generate de participarea activă a Moldovei în procesele de cooperare în Europa de Sud-Est;
• Cooperarea strânsă cu UE în vederea îndeplinirii condițiilor necesare pentru a beneficia într-o perioadă previzibilă de regimul de călătorii fără vize în spațiul UE. Prin urmare, liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii Moldovei ar urma să fie implementată gradual în cadrul Parteneriatului Estic;
• Instrumente de consolidare a dezvoltării regionale în baza experienței și mecanismelor UE.

O simplă analiza comparativă a doleanțelor părții moldovene cu elementele de baza ale Parteneriatului Estic este îndeajuns pentru a remarca că așteptările Chișinăului au fost luate în considerare de Comisia Europeană. Totuși, atitudinea diplomației moldovene față de Parteneriatul Estic rămâne, deocamdată, una ambiguă. Ea recunoaște că noua inițiativă este binevenită, dar insistă că Moldova va urmări integrarea sa graduală în UE pe cale bilaterală. Diplomații noștri au pledat de la bun început pentru o mai mare diferențiere a țării noastre în grupul celor șase state vizate de Parteneriatul Estic. Cu alte cuvinte, dânșii au sperat să obțină de la UE singularizarea șanselor Moldovei de a fi plasată pe o traiectorie accelerată de integrare în UE, evitând, astfel, cuplarea țării noastre de locomotiva ucraineană. Logica diplomației nu este lipsită de temei și, cu siguranța, ea ar fi avut mai multe șanse de izbândă să fie luată în considerare atât de Comisia Europeană cât și de statele membre ale UE. Evident, dacă Moldova ar fi demonstrat progrese convingătoare la capitolul democrație reală, în domeniile libertății presei, independența justiției și combaterea corupției.

În prezent Moldova are în față două opțiuni cu privire la Parteneriatul Estic, să accepte sau să respingă această ofertă a UE. O eventuală respingere de către Chișinău a Parteneriatului Estic ar submina șansele de integrare europeană ale țării noastre pentru mulți ani de acum încolo, ne-ar izola pe plan regional, ar încetini procesul de liberalizare a regimului de vize în spațiul UE, ar afecta ritmul integrării economice a Moldovei în piața comună a UE și ar limita asistența financiară și tehnică a UE pentru modernizarea economiei noastre. Având în vedere posibilele consecințe nefaste menționate anterior, mai mult decât probabil că, după câteva runde de consultări protocolare cu UE, Moldova va accepta noua inițiativă europeană. De altfel, diplomația moldoveană s-a comportat aproape similar și în cazul PEV în anul 2004[4].

Parteneriatul Estic în forma anunțată de Comisia Europeană acordă Moldovei și celorlalte cinci state PEV din Europa de Est aproape aceleași oportunități de dezvoltare a relațiilor cu UE, de care beneficiază în prezent statele din Balcanii de Vest, și anume: Acorduri de Asociere, integrare economică, armonizarea legislativă obligatorie cu normele europene, relații comerciale de liber schimb, liberalizarea graduală a regimului de călătorii, facilitarea mobilității forței de muncă în spațiul comunitar, integrarea sistemelor energetice, acces la agențiile și programele comunitare, facilitarea contactelor interumane etc. Având în vedere constrângerile de ordin intern cărora UE este nevoită să le facă față în prezent, Acordurile de Asociere pe care Bruxellesul le propune statelor din Europa de Est nu vor face referire clară la perspectiva aderării lor la UE. În schimb, ele vor recunoaște că respectivele țări sunt state europene cu vocație europeană. Or, conform Art. 49 al Tratatului Uniunii Europene[5], orice stat european care respectă principiile libertății, democrației, drepturile omului și libertățile fundamentale și supremația legii pot candida pentru a deveni membre ale UE. Dar, pentru ca Moldova să poată pretinde la calitatea de stat candidat la UE ea trebuie să satisfacă cele trei Criterii de la Copenhaga fixate în decembrie 2003 de Consiliul European:

1. să dispună de instituții stabile care să garanteze democrația, supremația legii, drepturile omului și ale minorităților;
2. să aibă o economie de piață funcțională, precum și capacitatea de a face față competiției și forțelor de piață din interiorul pieței comune a UE;
3. să dispună de capacitățile necesare pentru asumarea obligațiilor de stat membru al UE, în particular să adere la obiectivele politice, economice și monetare ale Uniunii.

Parteneriatul Estic este destinat, anume, pentru a asista Moldova și celelalte cinci state să se apropie cât mai mult de îndeplinirea Criteriilor de la Copenhaga. Noua inițiativă creează oportunități și condiții egale pentru toate cele șase state vizate. Totodată, ea permite acelorași state să avanseze spre UE cu viteze diferite, în funcție de ambițiile și capacitățile lor interne de implementare a reformelor și de asimilare a legislației comunitare care conține peste 80 mii de pagini. Prin urmare, de aceasta dată, autoritățile moldovene ar trebui să demonstreze mai multă clarviziune, înțelepciune, răbdare și maturitate politică. Însă, pentru a fi capabile să se ridice la nivelul acestor calități, ele au nevoie de o analiză amplă a noii inițiative europene. Aceasta analiză trebuie să fie inițiată cât mai curând posibil de diplomația moldoveană, care, dacă ar fi mobilizat capacitățile analitice de care dispune în prezent, ar înțelege, totuși, că Parteneriatul Estic răspunde întru totul obiectivului de integrare europeană a Moldovei. Încercările de a demonstra că Parteneriatul Estic nu aplică pe deplin „principiul diferențierii” între statele Europei de Est sunt sortite eșecului de la bun început, pentru că acest din urmă principiu este oferit în egală măsură și non-discriminatoriu Moldovei, Ucrainei, Georgiei, Armeniei, Azerbaidjanului și, chiar, Belarus. Însă, valorificarea „principiului diferențierii”, în sensul aprofundării progresive a relațiilor cu UE, va depinde, în primul și în primul rând, de nivelul ambițiilor de integrare europeană, voința politică, ritmul și calitatea reformelor interne, precum și capacitățile instituționale ale fiecărui stat în parte din cadrul Parteneriatului Estic. Anume acest adevăr evită să-l recunoască diplomația noastră și, mai ales, politicienii care ne conduc țara.