Moldova a încheiat un an respectabil, unul de care poporul său poate fi mândru în cadrul internațional. Acest cadru a fost pe departe unul ușor și favorabil în 2008: primele consecințe ale secetei din 2007 și inflația importată a prețurilor la produsele alimentare, prețurile exorbitante la energia rusească, inundațiile din vară, apoi războiul din Georgia și, în fine, criza financiară globală au asigurat un mediu mai mult decât provocator pentru dezvoltarea țării. Și anul 2009 a început cu o criză de gaze teribilă și complet evitabilă – în cazul în care spiritul cooperării care a adus partea occidentală a Europei la succes în perioada celui de-al Doilea Război Mondial ar putea să acopere acum întregul continent.
Moldova a ținut piept acestor provocări în 2008 și vreau să felicit toți oamenii destoinici de pe ambele maluri ale râului Nistru pentru perseverența și metodele pașnice, coordonate, în aspirația lor către un progres social, în tendința de a ajunge la nivelul țărilor mai dezvoltate din regiune și de a se integra treptat în Uniunea Europeană. Creșterea economică a RM în 2008 a fost una puternică; în timp ce partenerii săi mai mari întâmpină probleme enorme, uneori chiar prăbușirea productivității, în RM aceasta s-a majorat cu 7,5%. Și bilanțurile macroeconomice sunt bune: inflația e mai mică decât în multe țări din regiune, sistemul bancar se află într-o stare relativ stabilă, iar investițiile de capital străin directe, deși de proporții mici, s-au majorat pe parcursul ultimului an.
Remitențele au atins noi cote: în jur de 1 miliard de euro. Această cifră vorbește nu doar despre date economice binevenite, ci dă speranțe mari că factura socială a Moldovei este una sănătoasă. Totodată, ea denotă faptul că populația, inclusiv persoanele care muncesc peste hotare pentru perioade mai scurte sau mai lungi de timp, doresc să investească în viitorul țării lor. Deși moldovenii lucrează peste hotare temporar, ei doresc să se întoarcă acasă. Și când se vor întoarce, ei vor îmbogăți nucleul națiunii: vor aduce cu ei deprinderile preluate în altă țară. Ei investesc în stocul imobiliar al națiunii, în educația copiilor și în alte bunuri de preț. Educați corect, ei pot fi și o componentă importantă a unei clase de antreprenori, atât de vitală pentru succesul și bunăstarea oricărui stat.
Anul trecut a fost și unul de consolidare, într-un ritm extrem de accelerat, a relațiilor dintre RM și UE. Introducerea Preferințelor Comerciale Autonome a contribuit la sporirea exporturilor moldovenești pe piețele noastre, inclusiv a exporturilor promovate de companiile de pe malul stâng al râului Nistru. RM a devenit partenerul UE în proiectul-pilot al Parteneriatului de Mobilitate. UE a continuat să se implice activ ca participant în procesul de reglementare al conflictului transnistrean și noi continuăm cooperarea noastră, împreună cu Ucraina, îndreptată spre consolidarea securității regionale, inclusiv prin prezența Misiunii UE de Asistență la Frontiera moldo-ucraineană (EUBAM).
Anul 2009 nu promite a fi mai ușor, dar aceleași atitudini pot conduce RM mai departe spre progres. Efectele negative ale crizei economice internaționale încă nu sunt resimțite în totalitate. Încetinirea creșterii PIB în țările națiunilor comerciale majore va contribui la o încetinire similară și în RM. Întreprinderile industriale de pe malul stâng se bazează în principal pe exporturi și multe dintre ele au suferit pierderi în ultimele luni. Unii dintre muncitorii din străinătate au și început să se întoarcă acasă, ca urmare a activităților economice din țările în care lucrau. În special, a fost afectat sectorul de construcție din Rusia și șuvoiul de oameni s-a întors dintr-acolo. În ciuda anilor de creștere economică, criza găsește țara drept una dintre cele mai sărace din Europa și la fel divizată. Cu toate acestea, cu politicile adecvate, RM nu va fi prinsă fără gardă în 2009.
În economia internațională, competiția pentru investiții în 2009 va fi una înverșunată. În timp ce atragerea investițiilor străine rămâne a fi și trebuie să prezinte un obiectiv strategic al RM, politicile sale economice, în opinia noastră, vor trebui croite în 2009 spre valorile specifice pe care le posedă țara. În ultimii ani, acumularea de bogății de către populație a avut loc atât în țară, cât și peste hotare. Acum este critic de a direcționa o parte din aceste economii spre investiții. Promovarea multilaterală a întreprinderilor mici – de la eliminarea barierelor birocratice și diminuarea intervenției arbitrare a forțelor de ordine, la organizarea unor programe de training orientate spre asistența financiară inteligibil planificată – ține să devină una dintre cele mai strategice provocări pentru RM în 2009. Acest program trebuie să ajungă și în Transnistria și este necesar să fie efectuat în coordonare cu autoritățile transnistrene, întrucât crearea locurilor de muncă în această regiune este o provocare extrem de puternică.
Succesele economice pe care le-a înregistrat recent RM s-au datorat politicilor curente deschise, prietenoase din punct de vedere al pieței de desfacere, și este vital ca acestea să fie perpetuate. Pe lângă aceasta, pasul și calitatea integrării sale europene va fi o altă problemă strategică pe termen lung pentru stat. La moment, în Bruxelles, statele-membre UE pun în dezbatere negocierea unui nou acord bilateral, mai ambițios, dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova. Știm că e în interesul RM să aibă un regim comercial liber cât mai comprehensiv cu UE, întrucât vorbim despre cea mai mare piață unită din lume. Mai cunoaștem și cât de important pentru poporul moldovenesc este să aibă cât mai puține obstacole în deplasările peste hotare, deoarece în ultimul deceniu munca în străinătate a devenit o parte importantă a economiei RM. Nu este doar ceva retoric, ci o realitate absolută, având în vedere diversele interese și temeri ale politicilor străine ale statelor-membre UE, faptul că testul de democrație al RM în timpul alegerilor viitoare va fi enorm de important pentru viteza, dar și pentru rezultatul dezbaterilor interne asupra mandatului de negociere. Criza globală va intensifica sensibilitatea la probleme precum politica de imigrare. În aceste circumstanțe, argumentele despre racordarea sistemului politic al RM la valorile europene vor cântări greu la decizia statelor-membre cu privire la mandatul de negociere pentru un nou acord UE-RM, și vor fi cheia pentru orice evaluare politică a Moldovei în viitorul apropiat.
Credem că și populația de pe malul stâng al Nistrului ar trebui să beneficieze de aprofundarea integrării economice și politice a RM cu UE. Înainte de criza economică globală, exporturile companiilor din Transnistria către piețele UE au crescut foarte dinamic. Această creștere a stagnat acum, în special, în sectoarele afectate de criză, precum ar fi materialele de construcție sau metalurgia. Ar trebui să gândim rapid și intensiv cum să ajutăm industriile sub presiune și șomerii – precum și pe cei care acum trebuie să se întoarcă de peste hotare din cauza mediului de afaceri în schimbare. Eu scriu aceste gânduri într-un apartament încălzit și nu există niciun motiv pentru care o jumătate de milion de oameni din regiunea transnistreană să fie uitați, în apartamente unde temperatura rămâne de 10 grade Celsius. Cu toții trebuie să depunem mai multe eforturi pentru a nu se mai repeta niciodată experiența acestei ierni în această regiune.
Condițiile favorabile pentru tipul de ajutor european care poate să ajungă și la populația din Transnistria este un proces vast și profund de consolidare a încrederii. Președintele Voronin a anunțat voința guvernării sale de a se angaja în consolidarea încrederii cu Tiraspolul în octombrie 2007, dar progresul ar trebui accelerat. De fapt, cineva ca mine, care se află în contact permanent cu oficialitățile atât din Chișinău, cât și cele din Tiraspol, poate să spună că, uneori, există prejudecăți de-a dreptul comice despre partea opusă, de parcă oamenii care au trăit în aceeași republică în timpul Uniunii Sovietice ar fi acum de pe altă planetă. Consider aceste discuții imature, ca o reminiscență a URSS, unde la suprafață toți erau egali, dar, totodată, supraviețuiau cu încăpățânare prejudecăți de modă veche… Căci, este de ajuns să vezi oamenii de pe ambele maluri comunicând între ei când se întâlnesc pur și simplu cu ocazia unor evenimente sociale sau de serviciu, ca să-ți dai seama că – spre deosebire de alte conflicte din alte părți ale lumii – aici similitudinile culturale și trecutul comun îi fac pe oameni să se unească. Dacă e să fim sinceri, trebuie să recunoaștem că nu este un conflict real, ci unul generat de politică și, deseori, cuplat de interesele de afaceri ale celor care beneficiază din urma acestei divizări artificiale.
Avem nevoie de un proces de consolidare a încrederii robust pentru binele ambelor părți ale Moldovei. Un studiu economic recent al Comisiei Europene revelă că Transnistria, de fapt, pierde mult mai mult prin lipsa de integrare. Fiecare an fără integrare este o veste rea pentru populația de pe ambele părți ale râului Nistru. Trebuie să lăsăm în urmă această moștenire urâtă a trecutului și să găsim un răspuns cu adevărat european la problemele statului: toleranță reciprocă și cooperare, respect pentru abordări și interese diferite și, în baza acestora – integrarea. Consolidarea încrederii economice – mai ales în condițiile crizei economice – ar trebui să fie punctul-cheie pe care să ne concentrăm. La moment, avem elemente de dezintegrare artificială, în ciuda piețelor UE, și altele fiind egal disponibile exportatorilor de pe ambele maluri. Înregistrarea companiilor transnistrene în Chișinău a adus cu sine o schimbare pozitivă. Dar trebuie să aprofundăm această integrare și să lansăm fără întârziere grupul de lucru pentru consolidarea încrederii în domeniu de economie. S-ar putea baza pe cooperare în beneficiul unui sistem vamal cu adevărat unic, precum și eliminând obstacole artificiale în comerț, și alte tipuri de cooperare. La fel, ar putea delimita cele mai importante sectoare ale investițiilor în infrastructură comună.
Există un potențial vital pentru cooperarea în domenii care afectează populația direct, în special, mișcarea liberă a oamenilor între cele două părți ale țării, precum și asigurarea că oamenii nu vor trebui să aibă frică, călătorind spre cealaltă parte, de hărțuire în baza rolurilor politice. Aceste probleme trebuie soluționate, căci asta va asigura o atmosferă benefică pentru o cooperare ulterioară. În fiecare din aceste și alte domenii, UE și statele membre vor încerca să fie pe cât se poate de constructive și de ajutor.
Vom lucra intensiv pentru ca 2009 să devină un an foarte productiv pentru soluționarea în cele din urmă a așa-numitului conflict înghețat. Am avut un an foarte turbulent în 2008 în regiune și vreau să spun cu mare satisfacție că, de-a lungul întregii perioade de neliniște, Moldova a dat dovadă de un comportament înțelept și întreaga țară a rămas a fi o insulă a stabilității. Ar trebui să ne axăm pe aceasta, precum și pe cele două întâlniri istorice dintre cei doi lideri. Vreau să sper că 2009 va aduce cu sine o muncă serioasă în elaborarea reglementării transnistrene între cele două părți, cu ajutorul comunității internaționale, reprezentată în formatul de negociere 5+2. Pentru noi e clar că rezultate vor fi obținute doar în cazul în care participanții din formatul 5+2 vor elabora un compromis balansat. Acel compromis va trebui să găsească un format reciproc adecvat pentru statutul special al Transnistriei în cadrul Moldovei. S-au purtat numeroase discuții despre forma statului reunit – dacă are să fie unitar sau un stat federal. Considerăm că este o dezbatere falsă. Este important ca să realizăm două lucruri odată: un statut special garantat prin constituție pentru Transnistria și un aparat central de stat modern și eficient care să poarte cele mai bune valori europene de democrație și toleranță și, în același timp, prevede eficiența economică a țării. De asemenea, este clar că trebuie de pus la punct un sistem informațional de monitorizare eficient și detaliat pentru statutul Transnistriei.
Mai suntem convinși că noul cadru pentru acordul UE-RM, prin intermediul mecanismelor sale de îmbunătățire a statului, va contribui la intensificarea încrederii populației transnistrene prin ajutorul acordat aprofundării democrației și legii supreme în țară. Sunt convins că celor care sunt îngrijorați de aspecte specifice – de exemplu, statutul limbii ruse în statul reunificat – nu ar trebui să le fie teamă: această problemă va primi atenția necesară și va fi rezolvată în baza celor mai bune standarde, și este clar că în Transnistria limba rusă va avea un rol special. Reglementarea trebuie să facă chemare și la interesele în materie de securitate ale diferiților participanți la procesul de negociere. Înțelegem preocupările atât ale Transnistriei, cât și ale Rusiei, și suntem convinși că există metode de a le aborda, după cum RM a făcut-o deja prin includerea neutralității sale în constituția statului. Respectând această poziție, vrem să vedem și respectul față de angajamentele de mai devreme cu privire la retragerea forțelor armate și a munițiilor străine. Am rămas convinși că prin intermediul concesiunilor și al gesturilor reciproce, actorii internaționali pot contribui și la mediul de securitate necesar în reglementare.
Astfel, noi, cei din Uniunea Europeană, urăm un An Nou plin cu succese poporului vostru, în mod egal ambelor părți ale statului divizat. Așteptăm cu nerăbdare să continuăm dezvoltarea relațiilor noastre în baza valorilor comune, aducând UE și RM mai aproape una de cealaltă, și intensificarea în același timp a cooperării bilaterale cu membrii UE, în special cu România. Susținem ferm convinși că prin triunghiul de reunificare, prin consolidarea democrației și prin aprofundarea integrării europene, Moldova poate să devină o țară prosperă. În acest proces, sub nicio formă, Moldova nu trebuie să compromită relația specială pe care o are cu vecina sa, Ucraina, și cu partenerul său tradițional, Rusia. Dimpotrivă, noi apreciem aceste parteneriate profunde și susținem dezvoltarea unei bune cooperări de vecinătate cu Ucraina. Așteptăm cu nerăbdare și un angajament foarte constructiv și fructuos cu Federația Rusă – o garanție a unei reglementări a conflictului transnistrean de succes. De asemenea, privim înainte spre legături adânci, prietenești dintre Moldova, cu Transnistria în cadrul său, și Federația Rusă din punct de vedere economic, cultural și politic, inclusiv continuarea utilizării pe larg a limbii ruse. Dacă vom da toți dovadă de previziune destulă și vom crede din suflet că cooperarea poate rezulta în multe pentru toți, soluționarea conflictului transnistrean poate să devină piatra de temelie a unei etape noi, pozitive și durabile de securitate și cooperare pan-europeană.
