Dezvoltarea Democratică a Moldovei Este o Condiție Esențială pentru Aderarea la UE. Markus MECKEL, Deputat în Bundestag-ul German. Lina Grau.

126

Markus MECKEL, Deputat în Bundestag-ului german și membru al comisiei pentru politică externă a fost săptămana care se încheie în Republica Moldova într-o vizită de lucru. Markus MECKEL, care a fost ultimul ministru de externe al Germaniei socialiste, a vizitat și Tiraspolul. Într-un interviu acordat unui grup restrâns de jurnaliști, deputatul german a vorbit despre nevoia de democratizare, de reformă și de europenizare a Republicii Moldova, inclusiv în perspectiva reglementării transnistrene, despre nevoia bunelor relații cu vecinii și nu în ultimul rând despre necesitatea de a nu elimina din viața politică propriii cetățeni cu multiplă cetățenie și de a nu respinge mâna de ajutor oferită de Europa prin Convenția de mic trafic la frontiera cu România și Parteneriatul Estic.

Markus MECKEL: Republica Moldova nu este în general pregătită de aderarea la UE, există dificiențe in dezvoltarea democratică, exista dificiențe serioase in garantarea unei mass media libere, care este foarte importantă nu doar în contextul alegerilor parlamentare care se apropie. Opoziția este în permanență presată și nu are acces la mass media publică. Situația în Republica Moldova este că întotdeauna conducerea a declarat că intenționează să adere la Uniunea Europeană, dar în ultimul an aceste activități au fost neglijate.

Pentru noi este important să vedem care va fi situația aici după alegeri, pentru a putea continua dialogul pe marginea perspectivelor europene ale Republicii Moldova și etapelor pe care le are de parcurs pe această cale. La fel de importante vor fi rezultatele acestor alegeri și modul în care se vor desfășura. Este important de asemenea să ținem cont și de rolul central pe care îl va avea Partidul Comuniștilor și după aceste alegeri și este extrem de important ca Partidul Comunisttilor să înțeleagă că reformele pe care le promite trebuie și realizate…

Suntem de asemenea gata să oferim susținerea necesară în implementarea reformelor, care țin de independența justiției, de învățământ sau chiar de infrastructură, proiecte extrem de necesare acestei țări. Eu cred că este important ca Republica Moldova să acorde o atenție mai mare dezvoltării din interiorul țării și să-și focalizeze efortul anume pe această direcție.

Markus MECKEL a mai fost întrebat și dacă problema transnistreană rămâne o îngrijorare și o prioritate pe agenda cancelariilor occidentale.

Markus MECKEL: Problema transnistreană este importantă pentru noi, dar în același timp nu este o precondiție și o piedică pentru Republica Moldova în aspirațiile ei de integrare europeană. Asta, pentru că de nesoluționarea acestei probleme sunt responsabili mai mulți factori.

Ne întrebăm însă altceva și de ce nu face Republica Moldova ceea ce trebuie să facă, ceea ce îi stă în puteri? Mă refer de exemplu la grupurile de lucru care au fost constituite și care aveau menirea să contribuie la sporirea încrederii dintre cele două maluri și să rezolve probleme concrete. Cred că este important să se întreprindă mai mult din ambele parti. Este importantă, în primul rând, rezolvarea problemelor ce țin de condițiile de viață nemijlocite ale locuitorilor din această regiune. .

Eu personal nu văd problema transnistreană ca pe o prioritate, caci lucrurile nu depind numai de Republica Moldova. Important este să se dezvolte democrația aici, statul de drept, independența justiției și, ca element central, să se producă decentralizarea acestei țări, pentru ca regiunile să aibă mai multă putere de decizie, să aibă mai multă libertate în a-și folosi resursele financiare. În aceste lucruri văd dezvoltarea Republicii Moldova, pentru care autoritățile trebuie să facă mai mult.

O altă întrebare adresată deputatului german a fost cum se văd tensiunile din relațiile cu România, din perspectiva integrării europene a Republicii Moldova.

Markus MECKEL: Din partea României, indiscutabl, se aude o voce care nu este foarte prietenoasă față de Republica Moldova și care vorbește despre reconstituirea României Mari. În același timp este foarte clar că România este stat membru al Uniunii Europene și vreau să vă spun că în interiorul UE nu există mariajuri forțate. Mireasa este cea care trebuie să-și dea consimțământul pentru o astfel de căsătorie și în cazul în care ea spune nu, căsătoria nu are loc. Republica Moldova trebuie să demonstreze voință în acest sens și în cazul în care ea spune nu și lucru care se pare că se întâmpla și atunci nu este nicio problemă și ne vom concentra asupra dezvoltării unor relații de bună vecinătate. În situația de acum, Republica Moldova este cea care trebuie să demonstreze mai multă dorință de conlucrare și cooperare.

România nu dorește să semneze acordul de frontieră cu Republica Moldova. În același timp Republica Moldova condiționează semnarea Convenției de mic trafic la frontieră de încheierea tratatului de forntieră cu țara vecină. Din punctul meu de vedere această poziție a României nu este judicioasă, dar acest lucru nu este o catastrofă. Este absolut clar că România, ca stat membru al UE, nu poate să-și schimbe frontierele. UE nu-și poate schimba frontierele. Nu pot să-mi imaginez cum s-ar putea întâmpla acest lucru.

Însă nu consider că ar fi bine să existe probleme la hotarele Uniunii și nu văd de ce nu s-ar încheia Convenția de mic trafic la frontieră, care ar premite implementarea diverselor proiecte, de exemplu de infrastructură și mediu, cu finanțare europeană. Mă întreb de ce Republica Moldova nu face acest lucru și astfel stopează în mod intenționat dezvoltarea țării?

Critic România pentru că nu dorește un acord de frontieră. Pentru că nu înțeleg acest lucru și un este acceptabil. În același timp mă întreb de ce este nevoie de acest acord? Pentru că garanțiile pe care și le dorește Republica Moldova pot fi obținute nu neapărat semnând acest tratat, ci făcând o trimitere, în Convenția de mic trafic la frontieră, la documentele UE și OSCE și unde să fie indicat că frontierele dintre două state se pot schimba numai cu acordul ambelor părți.

Deci critică România pentru faptul că nu dorește sî încheie acest tratat de frontieră și critic Republica Moldova pentru că nu înțeleg de ce dorește cu orice preț să aibă acest acord. Pentru că nu este nevoie de acest acord. Și nu văd de ce ar trebui să faci din semnarea acestui acord o condiție pentru semnarea Conveției de mic trafic la frontieră, ceea ce tergiversează semnarea ultimei și lucru care este în detimentul populației acestei țări. Și nu înțeleg de ce Republica Moldova își pricinuește sieși aceste pagube. Spuneam că se pot implementa mai mult eproiecte în zonă cu finanțare europeană și nu înșeleg de ce Republica Moldova refuză practic aceste proiete și acest sprijin.

Al doilea aspect este cel al securității energetice. Republica Moldova este foarte dependentă de resursele energetice ale Federației Ruse și nu înțeleg de ce autoritățile moldovene nu încearcă să se implice, împreună cu autoritățile din România, și să se conecteze la proiectul Nabucco care ar putea deveni unul central pentru Republica Moldova, oferindu-i mai multă independență energetică

În Republica Moldova mai există și o altă problemă – și anume încălcarea Convenției europene a drepturilor omului. Mă refer la interzicerea pentru persoanele cu dublă cetățenie să dețină anumite funcții în stat.

Pe de o parte, această interzicere este o încălcare a drepturilor omului, iar pe de altă parte nu cred că este un lucru judicios, pentru că Republica Moldova are nevoie de fiecare cetățean al țării sale. Și în cazul în care o persoană cu dublă cetățenie este gata să se angajeze în Republica Moldova, este important să se aprecieze eforturile și dorința acelui cetățean de a face ceva pentru Republica Moldova. Eu cred că oamenilor trebuie să li se dea posibilitatea să fie activi atât în domeniul economiei, cât și în domeniul politic. Republica Moldova are nevoie de oamenii săi și sunt foarte mulți cetățeni moldoveni plecați din țară, iată de ce cei rămași aici trebuie prețuiți, trebuie să li se ofere posibilitatea să lucreze liber și angajat, pentru că numai această libertate și democrație pot propulsa dezvoltarea acestei țări. Patrioții sunt în interiorul țării, doar că nu li se oferă posibilitatea să se manifeste și să lucreze spre binele acestei țări. Patriotismul este atunci când vrei și poți să faci ceva pentru binele propriei țări. Sunt convins că sunt mulți oameni în Republica Moldova care vor să facă ceva pentru țara lor, dar sunt și foarte mulți care au plecat. De ce au plecat? Cred că pe lângă faptul că își doresc bunăstare, au plecat și pentru că acolo se simt mai liber, pentru că acolo pot activa liber.

Urmând aceeași logică, vorbesc despre decentralizare. Dacă li s-ar da mai multe competențe regiunilor, atunci aceste regiuni ar avea o mai mare posibilitate de dezvoltare, o mai mare posibilitate de luare a deciziilor și acest lucru ar genera mai multe activități și oamenii ar fi mereu gata să se antreneze pentru regiunile lor sau pentru țara lor.

Markus MECKEL a fost, de asemenea, întrebat de ce are nevoie Chișinăul de Parteneriatul Estic. Autoritățile moldovene au formulat unele rezerve în ceea ce privește ultima inițiativă a Uniunii Europene, care plasează Republica Moldova și Ucriana în compania unor state fără perspective de aderare la UE, cum ar fi Armenia, Azerbadjan, Bielarus și Georgia.

Markus MECKEL: Aceste teze, că prin Parteneriatul Estic Europa ar închide ușa Republicii Moldova,sunt false. Perspectiva europeană a Republicii Moldova urmează să se decidă în Republica Moldova și nu la Bruxelles. Un rol important aici îl joacă gradul de democratizare, libertatea mass media și alte capitole la care această țară mai are dificiențe. Faptul că Republica Moldova este cea mai săracă țară din Europa nu este din vina Uniunii Europene și este un rezultat pe de o parte a istoriei, dar și o consecință a dificiențelor clasei politice și a conducerii țării din anii trecuți. Republica Moldova este o țară a șanselor pierdute și există riscul ca acest lucru să continuie.

Nimeni nu va impune Republica Moldova să accepte posibilitățile care sunt oferite prin acest Parteneriat Estic și nimeni nu-i va reproșa nimic dacă le va rata și de această dată. Acest proiect al Parteneriatului Estic are carențe și acest lucru îl recunosc și eu, însă nu există nimic ce nu poate fi îmbunătățit. Pentru Republica Moldova se pune problema să folosească aceste posibilități ale integrării economice care îi sunt oferite și această susținere financiară și asistență și nu să se întrebe dacă aceste posibilități sunt bune sau nu. Trebuie să folosească posibilitățile pe care le are la modul real la dispoziție.

Am avut pe parcursul vizitei mele la Chișinău un raport pe care l-am întitulat „Moldova, deșteaptă-te!". Și cred că este exact lucrul de care are nevoie Republica Moldova în acest moment.