Președintele Voronin a comparat Parteneriatul Estic cu un CSI-2 și a declarat că participarea în această inițiativă ar dezavantaja Moldova pentru că o plasează într-un grup de state mai puțin avansate în procesul de integrare europeană ca Azerbaidjanul sau Belarus. Îngrijorarea președintelui este justificată. Moldova poate regresa dramatic în procesul de integrare europeană, dar nu din cauza Parteneriatului Estic, ci din cauza modului cum decurge campania electorală.
Mai multe state membre UE sunt profund îngrijorate de lipsa de corectitudine a procesului electoral de la Chișinău. Un oficial european mi-a declarat acum câteva zile că „Guvernul Moldovei a exercitat presiuni asupra Pro TV și a inițiat o sumedenie de cazuri penale împotriva liderilor de partide de opoziție; Saakașvili și Sargsyan au împușcat cu gloanțe de cauciuc în propriii cetățeni; Iușcenko a subminat funcționalitatea administrației publice din Ucraina. Pe acest fundal până și Belarus pare că se mișcă în direcția cea bună”. Anume calitatea procesului electoral plasează Moldova în grupul statelor post-sovietice în care calitatea democrației se deteriorează. Sigur, Moldova nu este o dictatură, și nici un stat cu o guvernare autoritară consolidată ca Rusia, Azerbaidjan sau Belarus. Dar pentru UE contează nu doar starea în care se află Moldova, ci și direcția în care se mișcă aceasta. Iar direcția este greșită.
În ultimii ani, Moldova deja rămânea cu cel puțin un an în urma Ucrainei în relațiile cu UE. Spre deosebire de Ucraina, Moldova nici nu a putut obține mandatul privind negocierea unui nou acord de asociere cu UE. Adoptarea acestui mandat a fost amânată până după alegeri din cauza faptului că mai multe state UE consideră că guvernarea din R. Moldova nu este suficient de democratică. Așa cum decurge actuala campanie – cu implicarea masivă a procuraturii și poliției în procesul electoral și multitudinea de cazuri penale împotriva actorilor politici – Moldova se poate trezi serios izolată după alegeri. Iar intenția declarată a președintelui Voronin de a rămâne de facto la putere și după alegeri nu corespunde nici spiritului Constituției Moldovei, nici obligațiilor asumate față de UE, și nici discursului proeuropean al guvernului. Înrădăcinarea practicilor putiniste va distanța Moldova de UE mai mult ca orice declarații.
Apropierea de UE este determinată nu atât de eforturile Ministerului de Externe, Ministerului Economiei sau de declarațiile președintelui, cât de comportamentul poliției, al Comisiei Electorale Centrale și al postului TV „Moldova-1”. UE a învățat demult să facă distincție între democrațiile virtuale și cele adevărate. Peste o jumătate din statele lumii – de la Rusia la Zimbabwe și de la Armenia la Venezuela – pretind că ar fi mai democratice decât sunt în realitate. Moldova nu este nici primul, și nici ultimul stat care încearcă să ascundă niște realități, nu tocmai plăcute, prin declarații.
Pentru UE nu contează cine va câștiga alegerile din 5 aprilie, ci cum va decurge procesul electoral. Actualele alegeri pot fi o șansă de relansare a procesului de integrare europeană a Moldovei și de confirmare a destinului european al Moldovei. Niște alegeri libere și corecte ar distanța clar Moldova de practicile autoritare devenite normă în spațiul post-sovietic, ar face mult mai ușoară apropierea de UE, accesul la fondurile europene, facilitarea vizelor și negocierea unui nou acord Moldova-UE. Dar alegerile pot deveni ușor o bilă neagră care va atârna de gâtul Moldovei pentru încă mulți ani după alegeri. Abuzurile antidemocratice din perioada electorală vor afecta inevitabil relațiile Moldovei cu UE.
Moldova se află într-un nou context internațional. Anii de creștere economică ireversibilă în regiune s-au terminat. Rusia nu mai dispune de fondurile quasi-nelimitate de până acum. Totodată, Rusia este cu mult mai determinată să își impună propria viziune a CSI-ului, inclusiv prin presiuni masive asupra propriilor aliați ca Belarus (din cauza presiunilor excesive ale Rusiei, Belarusul curtează la toate nivelurile UE). Rusia este gata să ofere ajutor statelor CSI, dar resursele sale sunt limitate, iar condițiile politice impuse sunt mai dure ca oricând în ultimele două decenii. În contextul crizei economice, Moldova va avea nevoie de asistența UE mai mult ca niciodată. În pofida crizei economice, bugetul Comisiei Europene rămâne neafectat, inclusiv asistența promisă Moldovei. Însă tocmai atunci când Moldova se află cel mai aproape de UE de la independență încoace, există riscul real că procesul electoral deficient va transforma Moldova într-o parte inseparabilă a spațiului post-sovietic nereformat, corupt, autoritar și profund ne-european. Apartenența Moldovei la CSI (sau CSI-2) este determinată de Moldova însăși.
Timpul, 10 Martie 2009
