Imedia: Cum vedeți Dumneavoastă evoluția situației din Republica Moldova după alegerile din 5 aprilie?
Cred că Republica Moldova se află în cea mai gravă criză de la proclamarea independenței încoace. Criză care poate duce la o subminare a statului, așa cum l-am cunoscut noi în ultimii 20 de ani. Criză care poate duce la o polarizare a cetățenilor și, de fapt, la transformarea Republicii Moldova într-un stat mai centralizat, mai autoritar și prin urmare mai izolat pe plan internațional. Pericolul este destul de real. Slăbirea dialogului politic și subminarea procesului constituțional pune în pericol statalitatea Republicii Moldova și în aceste circumstanțe principalul pericol pentru statalitatea Republicii Moldova nu ține de niște factori externi, ci mai degrabă de faptul că ceea ce aș numi colapsul politicii interne va duce la și mai multă violență pe viitor, care va avea repercusiuni majore atât pentru politica externă, cât și pentru economia Republicii Moldova.
Imedia: Să înțeleg că, de fapt, calificați vizitele oficialilor europeni ca pe unele care au o influență relativ minoră asupra a ceea ce se întâmplă în Republica Moldova?
Nu cred că este corect să ne așteptăm la un impact imediat din partea vreunei vizite luate aparte și toate vizite fac parte dintr-un proces. De cele mai multe ori vizitele sunt interconectate și fac parte din același proces prin care Uniunea Europeană, în primul rând, încearcă să ajute Republica Moldova să iasă din această criză de o manieră care în primul rând ar păstra statalitatea Republicii Moldova și eventual ar întări relațiile acesteia cu UE.
În același timp, Republica Moldova se află într-o situație de patru crize majore care exercită presiuni fenomenale asupra statalității: prima este criza economică; a doua este criza geopolitică, legată de orientarea Republicii Moldova în politica externă; a treia este criza post-electorală; a patra este o criză legată de democrație și respectul pentru drepturile omului și pentru Constituția Republicii Moldova. O politică coordonată și coerentă față de aceste patru crize este foarte dificilă atât pentru actorii politici din Republica Moldova, cât și pentru cei externi. Singurul actor care poate juca simultat pe toate „tablele de șah” este Uniunea Europeană.
Imedia: Credeți că Republica Moldova își poate permite răcirea relațiilor cu UE, inclusiv până la o înghețare a acestora, mai ales având în vedere cele patru crize accentuate despre care vorbiți?
Eu cred că Republica Moldova nu își poate permite niciun fel de izolare. Este foarte vulnerabilă și foarte dependentă de UE. Speranțele că un parteneriat mai strâns cu Rusia vor permite compensarea Republicii Moldova sunt absolut deșarte. Este suficient să ne uităm la statistici ca să vedem: comerțul Republicii Moldova cu UE reprezintă peste 50% din comerțul exterior și comerțul cu Rusia – circa 15-17%. Or, răcirea relațiilor politice Moldova-UE va duce inevitabil la niște relații comerciale mai puțin apropiate. În aceste condiții, Republica Moldova se află în pericolul unei izolări care îi va submina foarte serios statalitatea. Și această presiune asupra statalității se va face exclusiv din cauza alegerilor pe care le va face Guvernul în momentul în care politicile interne nu se vor înscrie în albia Constituției Republicii Moldova și a obligațiilor asumate în Consiliul Europei. Principalul pericol pentru statalitatea Republicii Moldova este lipsa de democrație, lucru care va avea repercusiuni inclusiv asupra economiei și politicii externe a țării.
Imedia: Când vă referiți la „subminarea statalității”, la ce concret vă referiți?
Trei lucruri pot semnifica acest colaps al statalității Republicii Moldova așa cum am cunoscut-o 20 de ani. Unul este polarizarea enormă a populației, în condițiile în care țara este divizată în două jumătăți. Două jumătăți care nu se regăsesc în procesul politic și care recurg din ce în ce mai mult la luptă politică, eventual violentă. Al doilea aspect ține de criza economică care lovește și care are potențialul de a submina masiv sprijinul oferit Guvernului, ceea ce-l poate forța să recurgă la măsuri din ce în ce mai centralizate și nedemocratice de guvernare. Al treilea factor care poate submina statalitatea se regăsește în condițiile unei izolări mai mari, ale unei crize economice și ralierii la Federația Rusă, în condițiile în care are loc o reglementare a conflictului transnistrean împotriva opiniei publice din Moldova și transformarea Republicii Moldova în ostatecul unei federații cu Transnistria. Cred că acestea sunt trei pericole distincte, fiecare luate în parte ar putea avea repercursiuni grave pentru Republica Moldova, dar dacă se întâmplă toate împreună, atunci cred că putem vorbi de eșecul construcției unei Republici Moldova europene și moderne. Un eșec al proiectului de edificare a Republicii Moldova ca stat european.
Imedia: Asistăm la perpetuarea tensiunii dintre Putere și Opoziție și la amânarea dialogului dintre acestea, în condițiile în care văd subiectele-cheie de pe niște poziții radical opuse. În ce măsură credeți că este totuși posibil dialogul în situația actuală?
Dialogul este posibil. Mai important, dialogul este absolut necesar. Multe state din lume au probleme mult mai grave decât Republica Moldova și fie războaie civile, fie crize de guvernare autoritară în care s-a vărsat mult mai mult sânge… Dar chiar și în situații mult mai grave decât în Republica Moldova dialogul politic se întâmplă. Refuz să admit ideea că în Republica Moldova nu poate avea loc un dialog politic. Este necesară lansarea un dialog care ar duce la o foaie de parcurs concretă care să prevadă măsuri de democratizare a Republicii Moldova, precum și un set de măsuri care ar apropia Republica Moldova de UE. Dacă doriți, UE ar trebui să ofere mai multă susținere Republicii Moldova în schimbul unor pași foarte concreți, ușor de măsurat, care ar apropia Moldova de UE. Evaluarea progresului Republicii Moldova trebuie să se facă printrun consens dintre Guvern și Opoziție.
Imedia: Un dialog care întârzie. De ce credeți că se întâmplă acest lucru?
Dialogul întotdeauna este foarte dificil. Pe de o parte, Guvernul are iluzia unei victorii, victorii atinse inclusiv prin metode de forță. Guvernul, de fapt, dorește ca un eventual dialog să legitimizeze status quo-ul. Pe când Opoziția se vede marginalizată, crede că i-au fost furate alegerile și realizează faptul că un dialog fără niște obiective de democratizare clare va legitimiza status quo-ul. Opoziția nu crede în bunele intenții ale Guvernului inclusiv în momentul în care ar încerca să purceadă la un dialog.
Imedia: Și totuși, dialog…
Și totuși, dialog. Dacă Republica Moldova va fi mai autoritară, mai centralizată și mai puțin democratică, nu va avea de câștigat nimeni. Guvernul va fi lovit grav de situația economică, de izolarea internațională, iar Opoziția va avea de suferit un regim politic care poate deveni din ce în ce mai centralizat și represiv.
