Intreviu acordat agenției Imedia de către Iurie Leancă, fost prim-viceministru al Afacerilor Externe al Republicii Moldova, cu grad de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar, deputat PLDM.
Imedia: Am fost martori la cateva săptămâni extrem de tensionate din istoria Republicii Moldova. După evenimentele recente senzația este că s-a produs o fractură, că nu va mai fi ca inainte in această regiune. Cum vedeți Dvs situația in general după aceste evenimente, inclusiv după reacția europeană la cele intamplate?
Ceea ce mă bucură este că in ultimele zile vedem o reacție întârziată, dar oricum salutară, care vine din partea Uniunii Europene, a diverselor sale instituții, din partea altor foruri internaționale. In acest context se inscrie și vizita premierului ceh, și vizita lui Javier Solana. In același context se inscrie și deplasarea la Strasbourg la invitația grupului liberal și democrat din Parlamentul European a celor trei lideri (ai PL, PLDM și AMN-n.r.), dar cred că primele rezultate le vom vedea in această săptămână.
In primul rand mă refer la delegația Parlamentului European, prima misiune care va sta cel puțin cateva zile și nu cateva ore, așa cum s-a intamplat cu vizitele lui Solana și a premierului ceh și care va incerca să dea o evaluare imparțială, obiectivă a tot ce s-a intamplat cu noi de la 5 aprilie incoace. Mă refer și la fraudarea alegerilor, la organizarea acțiunilor din data de 7 și in mod special la ceea ce s-a intamplat după aceea și reacția instituțiilor statului in raport cu propriii săi cetățeni.
Vedem că astăzi, in urma evenimentelor, există o polarizare foarte puternică in societate, o divizare. Și numai un arbitru obiectiv, imparțial, din afară, ar putea să spună lucrurilor pe nume, să spună cine a fost la bază, cine a instigat, cine se face vinovat de abuzuri, maltratări, tratament inuman și așa mai departe. După aceasta, sper că un astfel de raport obiectiv ne va permite să lichidăm cauzele, vinovații să fie trași la răspundere și după aceea să revenim la normalitate.
Imedia: Cum apreciați gradul de deschidere și de disponibilitate al autorităților din Republica Moldova pentru aceste inițiative europene?
Nivelul de deschidere este testat chiar incepand cu ziua de duminică (ziua sosirii la Chișinău a delegației Parlamentului European și n.r.). Vreau să vă mărturisesc că aflandu-mă la Strasbourg, împreună cu liderii partidelor de opoziție, am constatat o surprindere, dacă nu chiar o stupoare
din partea unor parlamentari europeni și a unor funcționari care au participat la o dezbatere in Comisia de politică externă a Parlamentului European, in care ambasadoarea Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei s-a purtat intr-o manieră absolut necivilizată, una care a dat dovadă de o lipsă totală de interes din partea Guvernului de la Chișinău de a intra intr-un dialog civilizat, bazat pe anumite principii.
Până acum am constatat, din păcate, că există un anumit efort din partea organismelor internaționale de a stimula Puterea, iar aceasta manifestă o lipsă totală de interes. Vin emisarii europeni, ne motivează să ne angajăm intr-un dialog, iar Puterea, dacă și face anumite declarații, atunci acestea numai nu chemare spre dialog pot fi numite.
Imedia: Unii observatori vorbesc in acest sens de pericolul accentuării unor tendințe „izolaționiste”, de „belarusizare” a Republicii Moldova…
Mă tem că pericolul este mai puternic ca niciodată și pentru aceasta avem foarte multe semne foarte clare. Și această dilemă, din cate înțeleg eu, cred că o are și Occidentul. Cum să angajeze viitoarele autorități de la Chișinău? Cum să le stimuleze odată și odată să declanșeze aceste reforme de democratizare, de aplicare a practicilor europene de separare a puterilor etc.?
Pe de altă parte, cred că este o dilemă ușor falsă, pentru că in primul rand Puterea, guvernul comunist a preluat acest mesaj de integrare europeană nu de aceea că este el puternic atașat valorilor respective, ci pentru că a simțit că cetățenii din Republica Moldova sunt in mare parte in favoarea integrării europene, in favoarea deschiderii noastre spre lumea occidentală.
De asemenea, este bine să facem o evaluare reală a campului de manevră al autorităților. Dacă ne uităm obiectiv, piața de desfacere cea mai mare pentru bunurile moldovenești este Occidentul. Remitențele vin in mod special din Occident. Asistența, sprijinul politic și in mod special financiar, economic, tot vine de acolo. Investițiile, cu know-how, cu disciplină, cu tehnologii noi, cu capacitatea de a produce aici cu o valoare adăugată, tot de acolo pot veni. Deci eu sunt convins că, in pofida acestor declarații și manevre permanente intre Est și Vest și a speculațiilor pe acest element, capacitatea Puterii de la Chișinău de a face aceste mișcări dramatice și ba spre Est, ba spre Vest – nu la nivel de declarații, ci la nivel de acțiuni reale, este foarte mică. Și atunci, la Strasbourg s-a discutat destul de mult despre viitorul relației dintre Republica Moldova și UE și mă bucur că există cel puțin la nivelul parlamentarilor europeni o înțelegere a faptului că orice asistență pentru Republica Moldova trebuie să fie una condiționată. Condiționată de faptul cum autoritățile viitoare vor înțelege ce înseamnă valori democratice, funcționarea normală a instituțiilor statului, o economie de piață și, in mod special, drepturile cetățenilor și valorile fundamentale.
Noi am propus – și am găsit o oarecare înțelegere, sper că acest element se va regăsi in viitoarea rezoluție a Parlamentului European și să fie trimisă aici o misiune care ar monitoriza in mod special felul cum Guvernul respectă angajamentele naționale, dar și internaționale in materie de drepturi ale omului. Și in funcție de rapoartele viitoare, să vină sau să nu vină asistența respectivă.
Imedia: Deci, credeți că – așa cum spun mulți – această „democrație de fațadă”, un model extrem de fragil, după cum s-a văzut zilele trecute, va fi mult mai dificil de practicat de acum incolo de către autorități?
Ceea ce am constatat și la Strasbourg și ceea ce văd acum in felul cum reacționează instituțiile europene este că totuși lumea înțelege bine ce s-a intamplat la Chișinău, in pofida acestor tentative de dezinformare, dar și de discreditare, dacă vreți, a oponenților politici din Republica Moldova. S-a înțeles bine. Mașinăria europeană este puțin birocratizată și, până se ia o decizie, durează ceva timp. Dar acum, sunt convins că vom vedea o reacție mult mai rapidă, mult mai puternică și mai motivată. Acesta este un lucru îmbucurător.
Imedia: Pe 21 aprilie, prin decret prezidențial, a fost creată o Comisie de Stat care să elucideze evenimentele din 7-8 aprilie. Opoziția a calificat-o ca pe o „acțiune de manipulare a opiniei publice și de denigrare a opoziției”, argumentand prin faptul că din aceasta fac parte in principal deputați comuniști și simpatizanți ai autorităților. Intre timp, oficialii europeni au insistat ca din această comisie să facă parte și reprezentanți ai opoziției. A decis Opoziția să participe in vreun fel sau altul in acest gen de inițiativă?
Deocamdată nu s-a schimbat nimic in acest sens, din cate cunosc eu. Ceea ce au afirmat europenii a fost la nivel de idee generală și încă nu s-au discutat detaliile. Și știți vorba ceea, diavolul este in detalii.
Imedia: Care rămâne atunci să fie strategia opoziției opoziției pentru mai departe?
Noi continuăm să cerem o anchetă internațională, pentru că doar o evaluare imparțială, obiectivă a ceea ce s-a intamplat la noi pe 5, 7 și ulterior, ar putea să ne ajute să depășim această polarizare puternică care există in societate.
Imedia: Dar cum ar arăta această comisie internațională?
Dacă vă amintiți, și Vladimir Voronin a zis că este in favoarea unei anchete internaționale. După aceea, nu știu cum, nu s-a mai insistat pe ideea aceasta, dar noi continuăm să insistăm. Din punctul meu personal de vedere, cea mai bună formulă ar trebui să fie o misiune comună a UE și a Consiliului Europei. De ce? Deoarece Consiliul Europei are cea mai bună experiență in domeniul drepturilor omului și Consiliul Europei ne monitorizează deja de 14 ani, deci are o expertiză foarte bună in acest sens și ar putea să elucideze in mod special ceea ce s-a intamplat din acest punct de vedere. Iar Uniunea Europeană ar putea să investigheze ceea ce s-a intamplat pe data de 5, dovezile pe care le avem, ceea ce s-a intamplat pe data de 7. Prezența UE este importantă in mod special și din cauza relației de mai departe.
