Interviu cu Ministrul Afacerilor Externe și Integrarii Europene Andrei Stratan: „În ultimul timp se întâmplă lucruri foarte stranii…”. Pavel Păduraru, Timpul, 19.06.2009

275

Vicepremierul Andrei Stratan, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, nu se regăsește în lista electorală a PCRM pentru alegerile anticipate. Astfel, după ce a afirmat, pentru TIMPUL, că nu-l va trăda pe Vladimir Voronin, ministrul însuși s-a pomenit trădat peste noapte. Potrivit surselor noastre, comuniștii au luat decizia de a-l scoate din liste pe Stratan la plenara de miercuri a CC al PCRM, anume ca urmare a declarațiilor sale făcute pentru TIMPUL, precum că el va rămâne cu Voronin, dar nu cu comuniștii. În interviul de mai jos, pe care ni l-a acordat cu o zi mai devreme, Stratan încă se prezintă ca un aprig susținător al președintelui în exercițiu. Cu toate acestea, el relatează despre intențiile insistente ale lui Mark Tkaciuk (supranumit „eminența cenușie” a lui Voronin) de a-l exclude din viața politică. Ministrul încă se abține să vorbească despre viitorul său politic.

Dle ministru, ați declarat anterior că veți rămâne cu Voronin, dar nu cu comuniștii. Pentru multă lume, însă, Voronin este egal cu PCRM. Cum să vă înțelegem afirmația?– Eu am într-adevăr o atitudine deosebită față de V. Voronin, cu care am avut, în ultimii opt ani, o activitate comună foarte interesantă și pozitivă, cu deschiderea unor noi posibilități pentru RM. Cu comuniștii, însă, nu pot să rămân în sensul de a îndeplini hotărârile plenarei sau ale congresului PCRM. Eu nu sunt membru de partid, dar dl Voronin este pentru mine președintele RM și, evident, voi îndeplini în continuare indicațiile sale. Acest lucru trebuie să-l înțeleagă inclusiv cei care stau la cârma PCRM, pentru că Ministerul Afacerilor Externe și al Integrării Europene (MAEIE) nu e o filială a partidului, ci o instituție guvernamentală care promovează interesele RM atât peste hotare, cât și în formarea politicii interne. Ghidându-mă de principiul verticalității structurilor de stat, m-am consultat în toate problemele cu șeful statului, care este persoana responsabilă de promovarea politicii externe a statului. Ca șef al ministerului, nu mi-a fost prea simplu în acești ani – s-a scris și în presă despre relațiile dintre conducerea ministerului și unele forțe politice, inclusiv din cadrul partidului de guvernământ. Astfel, MAEIE a rămas un bastion necucerit de cei care ar fi dorit să ne dirijeze.

– Cine din conducerea PCRM a încercat să vă dirijeze?– Eu nu am flexibilitate de a-mi promova propriile viziuni în cadrul unor foruri internaționale, dar înainte de a participa la asemenea activități sunt convocate ședințe speciale cu participarea factorilor responsabili de un domeniu sau altul, unde se formează poziția RM vizavi de un oarecare subiect. Am realizat cu dl președinte mai multe obiective în interesul statului, apreciate în plan internațional. Sunt ferm convins că astăzi, de ni s-ar propune să semnăm acordul de aderare la UE, președintele va semna documentul. Totodată, eu nu am angajamente față de vreo formațiune politică sau față de vreo structură ierarhic superioară a PCRM și aș dori ca această linie de demarcare să fie respectată. Altminteri, s-ar întâmpla niște lucruri în detrimentul RM. Un alt comportament nici n-aș putea să-mi permit, căci n-aș fi înțeles de cei care într-adevăr mă cunosc.

– Circulă ideea că PCRM și R. Moldova sunt conduse din umbră de către Mark Tkaciuk. Care e rolul acestuia în actul de guvernare?– Poate că Tkaciuk își imaginează că el conduce țara sau poate că visează, dar, în realitate, este departe… Consilierii președintelui sunt obligați să-și expună opiniile asupra tuturor problemelor, însă prea mult se exagerează cu notele ce i se dau, dar pe care nu le merită „atotputernicul” Tkaciuk. El ar putea contribui la hotărârea unor probleme, dar mai mult din punct de vedere negativ, iar intențiile sale sunt mai mult distructive decât constructive. Finalmente, deciziile le ia șeful statului, iar propunerile consilierilor sunt părticele ale întregului tablou ce se pictează.

– În ce mod Tkaciuk a încercat să intervină în activitatea MAEIE?– Aș putea aduce multe pilde. Chiar când am fost numit ministru, el mi-a propus două persoane la funcțiile de viceministru. Eu am refuzat să le accept. Și cred că am procedat corect, deoarece mai târziu am aflat că „diplomații” respectivi n-au prea avut intenția să lucreze în interesul RM… Periodic, Tkaciuk scrie și lasă pe masa președintelui diferite note și acte, care au din start scopuri negative. Spre regret, lucrul acesta s-a resimțit, uneori, și în activitatea ministerului nostru. Nedorind ca MAEIE să-și expună părerea asupra unor probleme – păreri care diferă de viziunile sale -, Tkaciuk ne creează tot soiul de impedimente. În 2007, el i-a scris un raport dlui Voronin, în care cerea să mi se acorde „cartonașul roșu” pentru „procesul de integrare al RM în UE”… Presupun că astfel Tkaciuk vrea să dirijeze MAEIE și să devină un fel de filtru între mine și președintele țării… În cercurile Puterii e cunoscut comportamentul său distructiv și încercarea sa de a mă prezenta doar în culori negre în cadrul PCRM. Sunt niște jocuri bine organizate, care urmăresc ca Stratan să nu pună virgula acolo unde trebuie, să zâmbească mai tare în fața unui ministru de Externe decât în fața altuia etc. Și Secretariatul de integrare europeană, creat anul trecut pe lângă guvern, a fost capodopera dlui Tkaciuk, care intenționa să redirecționeze în afara ministerului domeniul integrării europene. Și tocmai miercuri, la ședința guvernului, s-a decis ca funcțiile Secretariatului să fie întoarse ministerului, deși timp de un an eu nu știu cu ce s-a ocupat această structură. Am fost, probabil, o persoană care prezenta pericol, dar nu știu pentru cine. Până la urmă s-a demonstrat cine și cât costă și cred că nu fauna din curtea regală trebuie să hotărască viitorul RM. În general, în ultimul timp se întâmplă niște lucruri foarte stranii… Eu voi rămâne pe poziția mea, deoarece întotdeauna am spus lucrurilor pe nume și nu m-am străduit să influențez pe cineva.

– Și analiștii politici sesizează o situație de criză în PCRM. După ieșirea din partid a lui Marian Lupu, n-ați fost curtat și dvs. să vă detașați de Voronin?– Necunoscând din interior problemele partidului, pot să mă expun doar ca un cetățean – n-am simțit ca în PCRM să se întâmple ceva periculos, care ar putea să influențeze la destrămarea partidului. Probabil, au fost niște jocuri în campania postelectorală care ar putea continua mai departe.

– Care a fost atmosfera din fracțiunea PCRM după alegerea eșuată a președintelui din 3 iunie?– Poate că cineva ar fi dorit să incite spiritele în fracțiune, pentru a-i atrage pe alții de partea sa, ca să aibă unele profituri politice ulterioare… Până la urmă, nu s-a întâmplat nimic deosebit.

Se creează impresia că Lupu, de s-ar fi detașat sincer de Voronin, ar fi avut curajul s-o facă până la 3 iunie. Nu credeți că el face în continuare jocul comuniștilor?– Numai dl Lupu ar putea să vă răspundă obiectiv dacă ăsta e un scenariu al dumnealui sau al altcuiva, care-și creează un aerodrom de rezervă pentru orice eventualitate. Se discută și despre aceasta în cercurile politice. Deci, să nu excludem nicio variantă.

– Vorbeați despre progresul relațiilor RM-UE, dar după ultimele evenimente de la Chișinău se pare că asistăm la un regres. Cine a organizat evenimentele din 7 aprilie?– Cred că anume comisia creată de către șeful statului va fi obligată să demonstreze adevărul despre acea zi și sper că reprezentanții instituțiilor internaționale își vor delega experți, care ne vor ajuta să urgentăm finalizarea investigărilor. În linii generale, ca ministru de Externe, aș vrea să menționez că evenimentele respective ne-au servit foarte rău în plan extern. Practic, am fost respinși într-o oarecare măsură din toate procesele la care RM este parte și care înregistrau o dinamică pozitivă. Nu s-a meritat ca prosperarea democrației noastre să se răsfrângă astfel.

– Și cine e de vină?– E greu de spus. Aici trebuie să medităm, iar aprecierile concrete despre cele întâmplate urmează să fie expuse de către instanțele de judecată. În plan extern, însă, repet, imaginea RM a rămas știrbită. Astfel, vom avea nevoie de timp ca să reconstruim relațiile cu partenerii internaționali și să le dovedim că, de fapt, au avut de suferit toți cei care locuiesc în RM.

– Bine, dar dl Voronin nu a așteptat nicio decizie a judecății, grăbindu-se să acuze România, să impună regimul de vize și să-l expulzeze din RM pe ambasadorul Teodorescu. Anume el a și pornit tensionarea relațiilor cu UE.– Acesta nu a fost punctul de pornire, ci unul în care trebuia să clarificăm lucrurile și care ne-au dat tot temeiul să-l declarăm persona non grata pe ambasadorul român. Anterior, la sfârșitul lui martie, conform rigorilor Convenției de la Viena, l-am invitat pe dl Teodorescu la MAEIE și i-am solicitat ca Bucureștiul să nu se implice în protestele de la Chișinău în perioada campaniei electorale. I-am înmânat nota corespunzătoare, iar dumnealui a citit-o și a aruncat-o pe masă, după care s-a ridicat și a plecat. E un caz ieșit din comun. Materialele ce se află astăzi la dispoziția organelor competente par să demonstreze implicarea unor persoane din România în evenimentele din 7 aprilie. Dar mai repet o dată că toate concluziile le va trage comisia și Procuratura Generală, care a pornit un dosar în acest caz.

– De ce n-a fost acceptat ca ambasador Mihnea Constantinescu?– Aici s-au încălcat flagrant procedurile internaționale de numire a unui diplomat, autoritățile RM fiind puse în fața unui fapt ca și cum împlinit. N-a fost solicitat acceptul nostru și a lipsit o decizie bilaterală privind numirea noului ambasador.

– Nici după ce Consiliul de Miniștri al UE ne-a atenționat că nu va negocia un nou acord cu țara noastră până la aplanarea crizei actuale, nu considerați pripită impunerea regimului de vize pentru România?– Consiliul de Miniștri nu s-a referit concret la relațiile dintre RM și România, ci a discutat cadrul general și traiectoria de cooperare politică dintre RM și UE pentru viitor. E important că a fost adoptată decizia mult așteptată de noi despre începerea negocierilor privind acordul de asociere RM-UE, ceea ce înseamnă un succes al ambelor părți. România, ca țară-membră a UE, a avut posibilitatea să-și expună poziția în cadrul Consiliului, iar comentariile să le facă experții în politică externă. Părerea mea e că MAE român ar fi trebuit să prezinte o poziție pozitivă, salutând adoptarea deciziei favorabile pentru RM și expunându-și disponibilitatea să se implice în procesul de negocieri. Dar, mă rog, asta este situația.

– Când veți anula regimul de vize pentru România?– La finele lunii curente, președintele Voronin va efectua o vizită la Bruxelles, unde va avea întrevederi cu șefii Comisiei Europene și ai UE. Vom discuta și despre vize, și despre relațiile cu România. Sperăm că-i vom convinge pe partenerii noștri europeni să liberalizeze și regimul de vize pentru cetățenii RM, deoarece noi nu prezentăm niciun pericol pentru UE – cei care au dorit să plece, au plecat deja. Poate că anume Tratatul de Parteneriat și Cooperare cu România (l-am numit așa după ce Bucureștiul a refuzat să semneze cu noi un nou Tratat politic) va convinge autoritățile române să demonstreze necesitatea abolirii regimului de vize pentru cetățenii RM. Ar fi o poziție corectă, ce ar debloca toate suspiciunile în relațiile noastre cu România. Mai mult, cu toată stima mea față de Parteneriatul Estic, nu aceasta e calea RM pentru integrare în UE. Dacă până acum ne-am aflat practic în coșul Balcanilor occidentali, n-ar fi fost nimic ieșit din comun dacă Bruxellesul ar finaliza negocierile asupra acordului de asociere cu RM și ne-ar atribui statutul de candidat pentru aderarea la UE. Insistența lui Băsescu de a ne include în pachetul Balcanilor de Vest am auzit-o la diferite emisiuni, dar nu atunci când s-a discutat despre Parteneriatul Estic, când nimeni dintre șefii statelor UE nu s-a ridicat să solicite reconfirmarea plasării RM în pachetul balcanic. Și acum, Bucureștiul procedează invers, invocând că UE nu trebuie să negocieze cu RM din oarecare motive. Cât privește problema vizelor pentru România, ea urmează să fie soluționată în cadrul unei ședințe comune cu colegii din UE și cei de la București.

– În cazul acesta, RM n-ar trebui să pună interdicții în privința vizelor pentru statele UE, așa cum a procedat față de România?– Noi aplicăm aceleași norme ca și instituțiile consulare ale României. În acest context, să știți că am rămas uimiți de noua condiție pentru eliberarea vizelor cetățenilor RM, care necesită prezentarea unui document bancar, având gaj 500 euro. Pe de o parte, colegul meu Cristian Diaconescu menționează că acest lucru este o invenție, iar pe de altă parte, pe site-ul secției consulare a ambasadei de la Chișinău aceste cerințe sunt stipulate. Interesele politice din campania electorală de peste Prut n-ar trebui să aibă o amprentă negativă asupra consolidării relațiilor dintre țările noastre. Să nu uităm că toate declarațiile autorităților de la Chișinău cu referire la România au urmat după cele ale demnitarilor de la București. Iar noi până în prezent nu am primit un răspuns clar despre motivul refuzului autorităților române de a semna documentul politic și cel privind frontiera de stat cu RM…

– Președintele Traian Băsescu a explicat că nu semnează aceste acte, fiindcă suntem de același sânge…– Da, e corect ceea ce spune dl Băsescu, dar declarațiile îi aparțin dumnealui. Noi putem să le comentăm sau nu…

– Sunteți de acord că suntem același sânge?– Aici trebuie să testăm, să trecem probele respective. După atâtea evenimente istorice prin câte au trecut, s-ar putea ca moldovenii să aibă deja alt sânge…

– Dar că vorbim aceeași limbă e adevărat?– Evident, numai că în RM ea se numește moldovenească, conform denumirii statului. Cred că azi, în sec. XXI, putem vorbi limbi identice, dar să nu ne înțelegem. La fel, putem vorbi limbi diferite și să ne înțelegem perfect, dacă excludem divergențele dintre noi.

– Tensionarea relațiilor noastre cu UE se observă și din indiferența guvernării față de Rezoluțiile PE și a APCE, în special în ceea ce ține de respectarea drepturilor omului și libertatea mass-media.– Nu e vorba de indiferență. Noi am studiat foarte atent aceste documente și să nu credeți că ele se prăfuiesc pe o policioară din biroul unui demnitar. Rezoluțiile însă poartă un caracter de recomandare și soluționarea acestor probleme se poate realiza inclusiv prin concursul experților europeni. Ei ar putea să aplice și la noi procesul de reforme implementat în țările lor în perioada de preaderare la UE. Dacă nu ne vom ghida de aceleași norme și criterii ca și colegii din Europa, ne va fi foarte dificil să negociem aderarea la UE. În privința mass-media, ambasadorul SUA mi-a comunicat recent că a discutat cu dl președinte despre delegarea unor experți americani în RM, pentru a ne ajuta să schimbăm lucrurile.

– Pentru rezolvarea problemei televiziunii publice nu avem nevoie de experți, ci doar de retragerea monopolului lui Voronin asupra acesteia. Sunteți de acord că el nu va ceda mai ales acum, când ne așteaptă o nouă campanie electorală? – Acum se discută și despre oferirea accesului la televiziune pentru toate partidele și cred că se va găsi numitorul comun…

– De ce polițiștii care au comis crime la 7 aprilie se află în libertate, iar șeful lor, Gh. Papuc, a fost numit din nou ministru de Interne?– Procuratura Generală investighează toate aceste cazuri, iar procurorul general a avut întrevederi cu reprezentanții structurilor internaționale și europene, care au vizitat RM. Există dorința să adoptăm o decizie corectă, dar nu una pripită și nu e corect să învinuim pe cineva că a procedat abuziv în luarea unei decizii sau în aplicarea forței.

– Câtă încredere putem avea în procurori, dacă victime ale poliției susțin că au fost bruscate și la procuratură, iar alții se tem să apeleze la instituțiile statului? – După lege, Procuratura trebuie să investigheze imparțial orice caz, pentru că aceasta îi este menirea – să fie corectă cu toate părțile.

– Cum apreciați faptul că dreptul la vot al cetățenilor RM aflați peste hotare ar putea fi încălcat la 29 iulie în mai mare măsură decât la 5 aprilie, alegerile având loc într-o zi de muncă? Dându-și seama că în străinătate are un electorat ostil, PCRM creează special aceste condiții?– Am toată statistica cu privire la participarea la alegeri a cetățenilor RM de peste hotare și numărul lor n-ar putea să influențeze radical asupra procentajului de vot în favoarea vreunui partid. Ați putea să-mi spuneți că n-am deschis un număr suficient de secții, dar noi nu putem expedia, bunăoară, o notă către MAE al Marii Britanii, solicitând ca în fiece oraș englez să fie deschise ghișee pentru desfășurarea alegerilor. Există și unele standarde. Mie nu mi-s clare afirmațiile unor experți în domeniul dreptului internațional, precum că, totuși, ar fi trebuit să facem acest lucru. Procesul electoral din țara noastră are loc numai pe teritoriul RM – respectiv în sediile ambasadelor și ale consulatelor.

– Cât de mare este „vina” Moscovei în tensionarea relațiilor cu România și cum se explică faptul că înainte de negocierile cu demnitarii europeni de după 7 aprilie, atât Dvs., cât și dl Voronin v-ați întâlnit mai întâi cu oficiali ruși?– Moscova nu s-a implicat în mod special și noi nu primim de la nimeni instrucțiuni în ce privește politica externă a RM. Nu suntem într-un vacuum politic și, firește, trebuie să discutăm problemele importante cu toți partenerii internaționali. Dacă am epuizat la nivel bilateral subiectele ce s-au acumulat, aflându-mă Praga, am rugat conducerea Comisiei Europene să creeze o comisie pentru deblocarea situației de conflict cu România. Adică nu numai cu Rusia am discutat, dar și cu UE. Nefiind o țară care să influențeze situația geopolitică din regiune și să promoveze o politică separată, Republica Moldova trebuie să mențină relații apropiate cu toate celelalte state.

– Vă mulțumesc pentru interviu.