– Pericolele și beneficiile pentru Moldova de la acordurile energetice româno-ruse
Republica Moldova ar putea obține o serie de beneficii economice și financiare de pe urma realizării acordurilor energetice româno-ruse semnate recent la Moscova. În urma acestor acorduri s-ar putea majora veniturile de la prestarea serviciilor de tranzit de gaze rusești în România prin Moldova și, mai ales, de la serviciile de transport și tranzitul de energie electrică rusească spre statele din Balcani. În același timp, realizarea unor prevederi ar putea amâna sau chiar bloca integrarea sistemului energetic al Moldovei în cel european.
Ce prevăd acordurile energetice româno-ruse
Luni, 1 iunie a.c., ministrul român al Economiei, Adrian Videanu, a anunțat că, în urma vizitei efectuate în perioada 20-21 mai, la Moscova, partea română a reușit să încheie un memorandum cu Gazprom, primul acord din ultimii 20 de ani. „Am semnat primul acord de după 1989 de colaborare directă Romgaz – Gazprom, ce prevede identificarea tuturor posibilităților de colaborare”, a afirmat Videanu.
Acordul are următoarele coordonate:
– înființarea unei companii mixte ruso-române, deținută 50%-50% de ambele companii;
– construirea în România a mai multor depozite de înmagazinare a gazelor (unul la Mărgineni, județul Neamț);
– posibilitatea ca gazul achiziționat de Romgaz de la Gazprom și păstrat în depozit să fie vândut mai departe;
– construirea unor termocentrale, care să folosească gazul pentru producerea de electricitate.
Ca mențiuni la condițiile de mai sus, capacitatea totală a depozitelor ar urma să fie de 5-6 miliarde metri cubi, dublul capacității actuale a României. "Extinderea colaborării cu Gazprom vizează zona energiei electrice. Rușii sunt invitați să participe la toate proiectele energetice ale României. Ideea este aducerea cât mai aproape de UE a gazelor rusești pe timp de vară, când sunt ieftine, și valorificarea lor împreună pe timpul iernii. Importatorii de gaze vor funcționa liber și Romgaz poate importa direct gaze de la Gazprom", a afirmat ministrul român.
Videanu a precizat ca una dintre solicitările părții ruse a fost realizarea stației back-to-back de la Isaccea, astfel încât producătorii de energie din Rusia să tranziteze România către destinații precum Grecia, Turcia, Serbia, țări importatoare de energie. "În septembrie, ne-am propus o întâlnire cu ministrul rus al energiei, Serghei Matko, când vom semna un alt Memorandum de colaborare", a afirmat Videanu.
În prezent, companiile Romgaz și Petrostar Ploiești elaborează studiul de fezabilitate pentru depozitul de gaze de la Roman-Mărgineni (care va avea o capacitate de depozitare de circa 2 miliarde de metri cubi de gaze), urmând ca acesta să implice și consultanți și specialiști ai Gazprom, în ideea de a crește încrederea în cele două companii, ținându-se cont și de experiența pe care Gazprom o are din acest punct de vedere, a mai spus Videanu.
De asemenea, rușii doresc să se implice în construcția unei centrale nucleare în România, precum și să cumpere o serie de hidrocentrale.
Moldova și depozitul de gaze de la Roman-Mărgineni
Construcția depozitului de gaze de la Roman-Mărgineni, amplasat la distanță mică de hotarul moldo-român, ar însemna că Gazprom va spori livrările de gaze în România tranzitând Moldova. Or, altă cale mai scurtă nu există. De altfel, pentru asigurarea cu gaze a Moldovei de peste Prut, a fost prevăzută construcția conductei Drochia-Ungheni-Iași, cu o capacitate de 5 miliarde metri cubi, lungimea de 95 km și un cost de circa 49 mil. USD.
Proiectul în această variantă a rămas doar pe hârtie, el fiind tărăgănat de lipsa banilor, dar mai ales a lipsei interesului companiei Gazprom pentru el. În consecință, în iunie 2008, SRL Moldovatransgaz (o subdiviziune a Moldovagaz), a demarat construcția gazoductului magistral Bălți-Ungheni, cu un cost de peste 22 mil. USD și o capacitate de un miliard de metri cubi pe an. Conducta va fi finalizată până la finele anului curent și permite realizarea gazificării a zeci de localități, iar în viitor ar urma să ducă la conectarea cu sistemul gazier din România. Totuși, capacitatea conductei este mică și nu face posibil tranzitul de gaze spre România. Specialiștii de la Moldovatransgaz spun că dacă va fi nevoie, oricând, paralel cu conducta ce se construiește, va putea fi construită alta cu o capacitate mai mare, special pentru tranzitul de gaze spre România.
Proiectul Ascom-grup a fost uitat
De notat că, în anul 2006, a fost semnat un Protocol de Intenții între Guvernul Moldovei și compania ASCOM-grup, având drept scop „identificarea și diversificarea surselor și piețelor de gaze naturale, precum și de energie electrică, pentru aprovizionarea RM” și „minimalizarea și excluderea treptată a riscurilor politice și economice pentru securitatea națională în domeniul energetic, ce decurg din aprovizionarea RM cu gaze naturale dintr-o singură sursă”.
Protocolul prevedea pe lângă livrarea a 2,5-3,0 mlrd. metri cubi de gaze naturale anual din Kazahstan, până în 2016-2018, pentru satisfacerea necesităților energetice ale R. Moldova, participarea la construirea depozitului subteran de gaze la Mărgineni, cu conducte de revers racordate la sistemul de distribuire a gazelor naturale în R. Moldova, pentru înmagazinarea unor volume de gaze ca rezervă strategică în caz de calamități naturale sau alte evenimente neprevăzute care ar putea provoca o criză energetică în Moldova. Realizarea proiectului, potrivit Ascom, a eșuat din vina guvernului moldovenesc, care nu a depus eforturi pentru a ajunge la înțelegeri cu Gazprom privind tranzitul de gaze din Kazahstan în Moldova.
Stația back-to-back – o amenințare pentru integrarea Moldovei în UCTE
Cât despre realizarea stației back-to-back de la Isaccea, apoi aceasta va permite extinderea exporturilor de energie electrică produsă de Centrala de la Cuciurgan (regiunea transnistreană) spre destinații precum Grecia, Turcia, Serbia, țări care, potrivit rușilor, se arată interesate de a importa energie. În prezent, Centrala de la Cuciurgan exportă energie în România și vinde cantități importante consumatorilor din R. Moldova de pe malul drept al Nistrului. Beneficiul R. Moldova de la extinderea exporturilor de energie ar fi plățile pentru serviciile de transport prestate de Moldelectrica, dar și realizarea unor investiții în modernizarea liniilor electrice și instalațiilor aferente de înaltă tensiune cu suport financiar rusesc.
Partea proastă a lucrurilor este că grosul veniturilor va ocoli Chișinăul. Or, pe lângă faptul că Centrala de la Cuciurgan este controlată de compania rusă Inter RAO EES, ea nu achită taxe la bugetul de stat al Moldovei.
Realizarea stației back-to-back (stație de cuplare în curent continuu) reprezintă, însă, o amenințare pentru integrarea sistemului energetic moldovenesc cu cel european, ne-au declarat mai mulți specialiști. Or, pe lângă faptul că aceasta este foarte scumpă și circa 200 mil. euro, construcția stației ar semnifica amânarea sau chiar blocarea integrării sistemului energetic moldovenesc cu cel al Uniunii Europene.
O stație back-to-back este realizată pe același amplasament al unei stații electrice obișnuite. O asemenea stație este utilizată, de exemplu, în cazul cuplării rețelelor electrice de frecvență diferită (dar și cuplării a doua rețele electrice care au aceeași frecvență, dar fără o relație stabilită între faze; existenței unei diferențe între frecvența și numărul de faze ale celor două rețele; rețele cu moduri de operare diferite).
La ora actuală frecvența din sistemul energetic al Moldovei (și a spațiului postsovietic) diferă de cea din sistemul energetic al UE și pentru noi ar fi mai bine să trecem la standardele energetice din UE și să ne integrăm în acest sistem.
Amintim că în luna mai 2006, după ce Moldova împreună cu Ucraina au depus cerere de aderare la Uniunea pentru Coordonarea Transportului Energiei Electrice (UCTE), Anatoly Ciubais, șeful de atunci al monopolului RAO EES Rossii, și-a exprimat imediat nemulțumirea pentru acest pas. De atunci rușii caută pe toate căile să blocheze o posibilă integrare a Ucrainei și Moldovei în UCTE, iar construcția stațiilor back-to-back a fost propusă de Rusia și Ucrainei.
Integrarea directă a republicii noastre la sistemul energetic european va întări securitatea energetică a țării, iar Moldova și Ucraina vor putea participa la implementarea unor proiecte transfrontaliere în domeniu, finanțate de investitori străini.
Până în 1991, sistemul energetic al Moldovei a făcut parte din cel al Uniunii Sovietice, iar acum activează în regim paralel cu cel al Ucrainei.
UCTE a fost fondată acum 50 de ani și reunește operatori din 34 de state și are drept scop facilitarea cooperării operatorilor de transport al energiei electrice pentru asigurarea stabilității energetice europene, dezvoltarea interconexiunilor energetice.
