Mihai Ghimpu, șef de stat interimar și președinte al Parlamentului a semnat primul decret prin care a anulat regimul de vize pentru cetățenii români. Decizia intră în vigoare de astăzi, 18 septembrie. Vom reaminti că autoritățile comuniste de la Chișinău au restricționat deplasarea cetățenilor români pe teritoriul moldovei după violențele din 7 aprilie din fața Parlamentului și a Președinției. Comuniștii au acuzat România că ar sta în spatele unei pretinse lovituri de stat pusă la cale de opoziția liberală și democrată, acuzații care au rămas neprobate pînă în ziua de azi. Potrivit experților, pierderile suportate de pe urma acestei restricții au fost enorme mai ales pentru Moldova, unde s-au diminuat exporturile către țările din Uniunea Europeană, iar peste 200 de sute de întreprinderi mixte au fost nevoite să-și suspende activitatea. Pe marginea relațiilor moldo-române vom discuta acum cu expertul Victor Chirilă de la Asociația de Politică Externă.
Elena Cioina: Domnule Chirilă, ce trebuie să înțelegem prin acest gest al noiii guvernări de la Chișină care a anulat atît repede regimul de vize pentru cetățenii români?
Victor Chirilă: Decizia luată de președintele interimar al țării, Mihai Ghimpu de fapt deblochează relațiile noastre cu Uniunea europeană și de-acum încolo avem speranțe realiste de a demara negocierile asupra viitorului acord de asociere cu Uniunea Europeană, iar în relația cu România cred că e un bun început pentru a normaliza relațiile cu această țară vecină de care ne leagă atît relațiile culturale, etnice, istorice și economice din ce în ce mai mult.
Elena Cioina: Asta înseamnă că în curînd vor începe și negocierile de semnare a acrodului privind micul trafic la frontieră?
Victor Chirilă: Acordul, în fond e negociat un acord cadru. El se propune de către Uniunea Europeană statelor partenere vecine UE și în acest caz mai e foarte puțin de negociat. Probabil că acum se așteaptă formarea noului Guvern la Chișinău și apoi una dintre primele decizii ar trebui să fie semnarea acestei convenții.
Radu Benea: Domnule Chirilă, una din promisiunile noii guvernări ține de semnarea acordului privind micul trafic de frontieră așa cum spunea colega mea. Dar ce formalități ar trebui să mai îndeplinească cele două țări ca să-l pună în aplicare și cît de repede ar putea fi pus în aplicare așa încît cetățenii să simtă niște beneficii?
Victor Chirilă: Semnarea acestei convenții nu înseamnă și aplicarea ei imediată. Este nevoie de implementarea unor proceduri tehnice pentru a-l realiza în totalitate. E nevoie de întîlniri la nivel de experți probabil pentru a conveni care sunt punctele de frontieră prin care vor trece cetățenii R. Moldova sau cetățenii României care trăiesc în perimetrul celor 50 de kilometri de la frontiera moldo-română. De asemenea, este nevoie de deschiderea celor două consulate la Cahul și la Bălți, dar de asemeni și Republica Moldova va avea nevoie de un consulat al său la Iași, evident pornind de la necesitățile reale ale cetățenilor care vor traversa frontiera.
Elena Cioina: Domnule Chirilă, dar credeți că deschiderea celor trei consulate va rezolva problema cozilor care se fac acum la consulatul de la Chișinău?
Victor Chirilă: Sigur că ar trebui să rezolve aceste probleme. În mod sigur va fi un semn pozitiv pentru cetățenii noștri. Iarăși aici nu putem să prevedem anumite chestii legate de modul în care lucrează birocrația, dar să sperăm că toate procedurile birocratice vor fi simplificate.
Radu Benea: Dar ridicarea regimului de vize pentru cetățenii români și în general mult mai propice relațiilor moldo-române ar putea să ducă la niște pași mai deschiși din partea Bucureștiului față de Chișinău, mă refer la regimul de vize pentru cetățenii moldoveni, ne-am putea aștepta la relaxarea unor condiții, pentru că la Chișinău iată a avut loc o acțiune de protest în acest sens?
Victor Chirilă: Aici trebuie să fim realiști, săp nu exagerăm așteptările noastre. Să nu uităm că România e în proces de aderare la zona Schengen, or acest proces presupune și anumite angajamente față de celelalte state membre ale acestei zone și România, volens-nolens, trebuie să întrunească anumite criterii, criterii care putea să ne afecteze pe noi, pe cetățenii R. Moldova care doresc să călătorească liber în România și nu numai, în tot spațiul Uniunii Europene. De aceea, de exemplu, dacă ne referim la cele 500 de euro pe care fiecare cetățean trebuie să le demonstreze pentru a obține viza, eu cred că aici cei care au organizat flash-mobul de zilele trecute ori sunt ignoranți, ori probabil sunt răuvoitori pentru că dînșii ar trebui mai întîi să se informeze care sunt cauzele acestei cerințe, care nu e întîmplătoare. Probabil toți cetățenii R. Moldova care doresc să călătorească în spațiul Schengen trebuie să demonstreze că călătoresc legal și pot să se întrețină acolo o anumită perioadă de timp.
Radu Benea: Domnule Chirilă, dar presa română invocă exemplul Ungariei care a reușit să liberalizeze regimul de vize pentru ungurii din Croația. Poate fi făcută o asemenea paralelă între România și R. Moldova?
Victor Chirilă: Croația beneficiază de liberalizarea regimului de vize deja din 2004. Dînșii călătoresc liber în spațiul Schengen deja de ceva timp. Deci comparația între noi și Croația nu e valabilă. Probabil comparația ar fi bună cu țările din Balcanii de vest, dar și aici R. Moldova a scăpat trenul. Putea să convingă de exemplu Comisia Europeană în 2007 ca să fie inclusă și ea în pachetul țărilor care beneficiază de foaia de parcurs pentru liberalizarea regimului de vize, dar iată că acest lucru nu s-a întîmplat din mai multe considerente legate în primul rînd de evoluțiile interne din țara noastră.
Elena Cioina: Bucureștiul n-ar putea să facă acum acest lucru, să o ajute pe R. Moldova chiar dacă a scăpat trenul, avînd în vedere normalizarea relațiilor dintre cele două țări?
Victor Chirilă: Cu siguranță, da. Și aici trebuie să continuăm cu facilitarea procedurilor de obținere a vizei Schengen pentru cetățenii noștri, dar și aici facilitarea nu este pînă la infinit. Sînt anumite limite și de aceea scopul pe termen mediu trebui să fie liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii R. Moldova în spațiul UE și aici România ar putea să ne ajute să convingă statele membre al UE să demareze cu țara noastră un dialog cu referire la liberalizarea regimului de vize, așa cum s-a făcut cu Ucraina, care a demarat un asemenea dialog în octombrie 2008. De fapt, în relațiile noastre cu Uniunea Europeană noi sîntem în urma Ucrainei cu aproape 2 ani, din cauza problemelor interne.
