Potrivit ultimului sondaj de opinie „Barometrul de Opinie Publică”, dat publicității cu aproape 3 luni în urmă, 17 la sută dintre moldoveni au încrederea că blocul NATO ar putea asigura securitatea țării. Același sondaj arată că 57 la sută din populația optează pentru păstrarea statutului de neutralitate a Moldovei. Dacă nu ar exista Alianța Nord Atlantică, Produsul Intern Brut al țărilor membre s-ar reduce cu 15 la sută, iar PIB-ul mondial cu peste 9 % sugera recent profesorul universitar Maximilian Silivestru.
Spunea cineva dintre analiștii că NATO este o tribună imposibil de ignorat. Una de la care se aud cele mai importante voci ale planetei și la care se pot spune lucrurile care vrei să se audă. Cu o condiție. Să ajungi la ea! „Aderarea R. Moldova la Alianța Nord Atlantica nu poate fi propusă în acest moment, deoarece Constituția prevede neutralitatea”, sugera recent premierul Vlad Filat, precizând că „această problemă ar putea fi ridicată în viitor”. „Iar decizia va fi luată de cetățeni, nu de politicieni. Va trebui să desfășurăm o campanie de informare și să explicăm ce este NATO, care îi sunt obiectivele și ce ar putea avea de câștigat și de pierdut Republica Moldova în cazul unei aderări”, a mai spus șeful executivului, Vlad Filat.
Într-un interviu publicat în cotidianul Kommersant, premierul Republicii Moldova, Vlad Filat afirmă că guvernul pe care il conduce se pronunță pentru „relații normale cu Nato, care să fie cel puțin apropiate de raporturile pe care Rusia le întreține cu Alianța Nord Atlantică”. După afirmația sa, reluată de agenția RIA Novosti, „Moldova este o țară neutră, fapt ce constituie o normă în Constituția sa, iar noi sîntem cetățeni ce respectă legile și guvernăm țara conform normelor Constituției”, a mai spus premierul Vlad Filat.
Vicepremierul Iurie Leancă, ministrul de externe, explică cum ar trebui perceputa aceasta Alianta Nord Atlantică: „Alianța Atlantică este percepută în mod diferit, depinde foarte mult de sursa de informare despre această alianță, despre rolul pe care îl joacă în noul context al evoluțiilor internaționale. Este o problemă cu care se confruntă chiar și țările membre ale Organizației Nord Atlantice. Din acest motiv s-a deschis Centrul de Documentare al NATO. Sunt multe lucruri pe care urmează să le facem pentru a informa cetățeanul nostru despre rolul actual al Alianței, despre perspectivele lui și despre provocările noi care au apărut în lume și la care Alianța are capacitățile pentru a răspunde.”
Valentina Ursu: Cine ar avea mai multă nevoie, Republica Moldova de NATO, sau NATO de Moldova?
Iurie Leancă: Cred că și NATO este interesat să aibă un partener de nădejde în regiune. Republica Moldova, stat suveran, subiect al dreptului internațional poate juca un rol pozitiv în acest sens, de aceea în programul guvernului Filat scrie foarte clar că ne dorim foarte mult din exportator de anumită instabilitate, mă refer la problema conflictului transnistrean și prezența militară străină, să devenim furnizori de securitate. În acest sens, și noi și Alianța avem același interes, să identificăm aceste soluții, astfel încât fiecare să joace rolul său pentru stabilitatea în regiune.
Valentina Ursu: Dar relația Republicii Moldova cu NATO depinde de relația Moldovei cu Federația Rusă?
Iurie Leancă: Republica Moldova trebuie să-și realizeze politica sa externă pornind de la obiectivele și interesele fundamentale ale țării noastre. Nu cred că relația cu NATO și UE ar trebui să fie marcate de alte evoluții. Bineînțeles că relațiile pozitive între doi actori atât de importanți cum este Federația Rusă și NATO, marchează pozitiv și evoluțiile în ansamblu.
Relația Republicii Moldova cu cea mai puternică alianță politico-militară pe care a cunoscut-o vreodată omenirea a fost una cu urcușuri și coborâșuri. Este părerea fostului ministru al apărării Valeriu Plesca, care ne spune mai multe despre ce este NATO: Alianța Atlantică este o instituție politico-militară. Are un șir întreg de domenii care nu țin de cel militar, cum ar fi acordarea de asistență în caz de calamități naturale. Cel mai bine ar fi să aducem exemplul Moldovei, când, cu suportul NATO, noi am distrus cantități semnificative de pesticide și combustibilul de la rachetele anti-aeriene, care aveau un impact foarte nociv asupra mediului.
Valentina Ursu: Cum vă explicați dvs că în rândul populației, NATO rămâne ca o sperietoare?
Valeriu Pleșca: Ceea ce se numește NATO și se reprezintă la Chișinău este foarte modest. Este acest centru NATO, activitatea căruia nu este simțită, nu se vorbește despre Alianță, despre activitățile pe care le are. Nu se distruge acel stereotip, rămas din URSS, că NATO ar fi un agresor. Nu este adevărat. Este un partener cu care se poate de făcut multiple activități.
Valentina Ursu: Dvs ați fost parte a guvernării comuniste, cum discutați despre acest subiect la nivel politic?
Valeriu Pleșca: Eu am servit acestei țări în calitate de ministru și sunt convins că am reușit să reformez o intituție atât de grea ca Armata Națională.
Valentina Ursu: Dar cum discutați cu Comandantul Suprem despre NATO?
Valeriu Pleșca: Era incomod, deseori.
Valentina Ursu: Ce auzeați de la Comandantul Suprem? Numai nu vorbim despre o eventuală aderare a Moldovei la NATO?
Valeriu Pleșca: Guvernarea de atunci avea un plan isteț cu parteneriatul NATO și dialogul cu Bruxelles-ul. A fost o supriză și pentru Bruxelles și Ia uitați-vă, o guvernare comunistă! Dar asta a fost o mișcare politică din partea Chișinăului, ca să arate Moscovei că noi avem și alte alternative în cazul în care nu se cedează ceva pentru autoritățile de la Chișinău. Dar asta duce într-un impas. Să faci o joacă mare, trebuie să deții forțe puternice. Să intri într-un teatru de război, trebuie să ai în spate și Stat Major și forță. Din păcate asta nu a fost. Și acei strategi, între ghilimele, care au impus această tactică, au eșuat.
Valentina Ursu: În acești opt ani conducerea comunistă vroia să-i facă pe plac Moscovei spunând că nu aderă la NATO sau era propria convingere? Cum să înțeleg? Mergea dl Voronin la dl Solana și îi plăceau aceste întrevederi în Occident și venea acasă și zicea că nu avem nevoie de NATO?
Valeriu Pleșca: Acolo se ducea cu un mesaj. Știți la noi cum se spune: gândești una, spui alta și faci în alt fel. Cam în acest fel s-a procedat și aici. Atunci, între Chișinău și Moscova s-a stabilit o situație destul de dificilă și ca o reacție s-a adoptat strategia de apropierea de UE. Se câștiga dublu: în primul rând cetățenii aveau impresia că partidul se reformează, iar la Cartierul General se știa că s-a stabilizat o situația într-o zonă dificilă cum este Republica Moldova. Dar asta, din păcate, a fost un joc.
Valentina Ursu: Moscova de ce este atât de categorica față de NATO?
Valeriu Pleșca: Moscova presupune că în zona respectivă geografică, totul se mișcă cu consințământul ei. Este o politică veche. Noi pledăm pentru un parteneriat.
Valentina Ursu: Cine ar avea mai multă nevoi, Republica Moldova de NATO sau NATO de Moldova?
Valeriu Pleșca: Noi am avea mai multă nevoie, deoarece securitatea costă. Să-ți asiguri singur o securitate de calitate este complicat și costisitor. Îmi amintesc că în planul de construcție a Forțelor armate se impunea un buget estimat la 2 % din PIB. Asta sunt sute de milioane care nici nu-ți pot asigura securitatea pe deplin. Statutul de neutralitate nicidecum nu ne crează împedimente în dialog cu NATO. Noi putem să fim parteneri în unele domenii, fără să fim membri a acestui bloc militar. Așa cazuri sunt și Austria, Finlanda, Elveția.
Valentina Ursu: Dle Pleșca, dar recunoașteți că în fața ex-președintelui vorbeați despre NATO cu jumătate de voce?
Valeriu Pleșca: Nu se vorbea cu jumătate de voce, deoarece s-a adoptat Planul individual Moldova-NATO. Multă lume chiar credea sincer în asta, și eu inclusiv. Mai târziu am înțeles că este un instrument politic, de moment.
NATO este o Alianța "benefică și avantajoasă pentru Moldova dacă luăm în considerare noile nevoi în domeniul securității naționale", a declarat pentru Europa Libera ministrul moldovean al Apărării, Vitalie Marinuță. În opinia lui, "NATO se transformă într-o structură de cooperare pentru a asigura securitatea colectivă".
Vitalie Marinuță: Vorbind despre securitate, trebuie să fim nu numai consumatori ai securității, dar și să aducem și aportul nostru la securitatea europeană, securitatea mondială. Adică, dacă suntem într-o frăție europeană nu trebuie numai să mâncăm din pâinea lor, dar trebuie să contribuim la crearea acestei pâini. Eu cred că Programul de Parteneriat pentru Pace, Programul de Parteneriat al Moldovei cu structurile de securitate europeană este un proces bun, inițial. Mai departe urmează să ducem consultări cu poporul.
Premierul Vlad Filat rămâne la idea că decizia unei eventuale aderări a Republicii Moldova la NATO va fi luată de cetățeni, nu de politicieni.
Vlad Filat: Văd foarte des în ultima perioadă de timp speculații în acest sens. Republica Moldova are Constituție și are statutul de stat neutru. Vizavi de eventuala schimbare a acestui statut urmează să se pronunțe cetățenii R. Moldova.
Valentina Ursu: Relația Moldova-NATO cum o vedeți?
Vlad Filat: Una bună, o relație aprofundată, așa cum este, de exemplu, și în cazul relațiilor NATO și Federația Rusă. Avem foarte bune lucruri, posibil să le facem împreună.
Valentina Ursu: Dar ce poate face actuala guvernare ca să spulbere această temere de sperietoare NATO?
Vlad Filat: Să ne propunem o agendă pentru viitoarele relații și foarte important e să asigurăm un nivel de informare a cetățenilor Republicii Moldova, nu doar vizavi de NATO, dar și de UE și vizavi de ce înseamnă lumea în secolul 21.
