Astăzi, la Viena, se reiau discuțiile dintre Chișinău și Tiraspol în problema transnistreană. Pe teren neutru, acestea vor decurge în formatul internațional 5+2 dedicat negocierilor, la care vor participa reprezentanții mediatorilor – OSCE, Rusia și Ucraina, și, pe post de observatori, reprezentanții Uniunii Europene și ai Statelor Unite. Consultările sunt organizate de actuala președinție elenă a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa. Asemenea reuniuni, în format complet, nu au mai avut loc de aproape 4 ani de zile, după ce în februarie 2006 Tiraspolul s-a retras de la negocieri, în dezacord cu noul regim vamal pe care autoritățile de la Chișinău și Kiev l-au introdus pentru mărfurile din Transnistria. Despre perspectiva reglementării transnistrene discutăm astăzi cu invitatul nostru, expertul Radu Vrabie, director de programe la Asociația pentru Politica Externă.
Radu Benea: Dle Vrabie, v-aș ruga să ne spuneți dacă există premise pentru reluarea unui dialog plenar dintre Chișinău și Tiraspol în formatul 5+2?
Radu Vrabie: Cred că orice tip de negocieri între Chișinău și Tiraspol sunt binevenite, atât timp câte ele au șansa de a debloca situația de acum. Cred că aceste negocieri sunt un test important și pentru noua conducere de la Chișinău, care va avea pentru prima dată posibilitatea să discute și să vadă părerile colegilor de la Tiraspol. Însă, nu sunt foarte optimist în ceea ce privește rezultatele acestor consultări.
Cred că autoritățile de la Tiraspol nu sunt binevoitoare în deblocarea situației. Mai degrabă vor să atragă atenția asupra Transnistriei. În ultimul timp s-a discutat foarte puțin despre rezolvarea conflictului transnistrean și administrația de la Tiraspol vrea să apară din nou pe harta discuțiilor. Vrea să atragă și atenția Moscovei. Regiunea este într-o situație economică destul de grea, iar pentru a obține ajutoarele atât de ncesare, în primul rând din partea Moscovei, este nevoie de cel puțin mimarea dialogului cu Chișinăul.
Nu exclud că în foarte scurt timp Tiraspolul va găsi un motiv pentru care va bloca din nou aceste negocieri și va încerca să aplice același scenariu pe care l-a aplicat ani de zile. În același timp, nu sunt sigur de intențiile Rusiei. Mi se pare că atenția lor este acum spre ministeriala OSCE, care are loc, tradițional, la sfârșitul anului. Rusia vrea să demonstreze un rezultat pozitiv cel puțin în unul din conflictele în care joacă un rol important. Bănuiesc că la ministeriala OSCE se va vorbi despre Georgia, iar negocierile de la Viena vor fi pentru Rusia o contrabalanță pentru a demonstra un rezultat pozitiv pe fundalul Georgiei.
Radu Benea: Și atunci, care sunt așteptările Chișinăului?
Radu Vrabie: Chișinăul, ceea ce poate să facă în momentul actual este să continuie acele măsuri de încredere care au fost inițiate de fosta conducere. Să încerce să rezolve problemele ce-i vizează pe oamenii din partea stângă și cea dreaptă a Nistrului, să rezolve anumite probleme sociale, non-politice, care ar ajuta populația. Însă și aici vom avea nevoie de sprijinul prietenilor din Europa, deoarece Tiraspolul, înțelegând posibilitățile pe care le are Uniunea Europeană, acceptă, însă nu oferă nimic în schimb. Trebuie ca acest ajutor din partea UE să fie condiționat, iar Tiraspolul să poată oferi ceva în schimbul beneficiilor pe care le primește.
Diana Răileanu: Dle Vrabie, dar, realizarea unor proiecte foarte concrete – umanitare, sociale sau economice comune, pentru a spori încrederea între cele două maluri ale Nistrului – nu este o idee nouă a actualei guvernări, ci mai degrabă un drum bătătorit de fosta guvernare, fără nici un rezultat însă. Și atunci ce ar putea să propună altceva, mai atractiv, noua guvernare de la Chișinău?
Radu Vrabie: Într-adevăr este o cale bătătorită de fosta guvernare. Ceea ce trebuie să înțelegem este că, în conflictul transnistrean, e imposibil de a avea un rezultat pe termen scurt. Noi trebuie să planificăm rezolvarea problemelor pe termen mediu și lung. Ceea ce ar însemna că, chiar dacă aceste proiecte nu își găsesc acum răspuns pozitiv la Tiraspol, în scurt timp vor apărea pe agenda administrației transnistrene, pentru că sunt probleme inevitabile, care mai devreme sau mai târziu ar trebui să fie rezolvate.
Radu Benea: În ajunul reuniunii de la Viena, ministrul de externe de la Tiraspol, Vladimir Iastrebciak a spus că mai păstrează speranța că Rusia va recunoaște independența Transnistriei. Ar putea Rusia să recunoască independența Transnistriei, în anumite circumstanțe, așa cum a făcut-o în cazul Abhaziei și al Osetiei de Sud?
Radu Vrabie: Numai în circumstanțe excepționale. Din câte cunoaștem recunoașterea Abhaziei și a Osetiei de Sud au fost făcute în situații excepțională. Nu cred că în cazul Republicii Moldova se poate întâmpla acest lucru, iar pentru Federația Rusă recunoașterea Transnistriei ar fi o problemă pe care nu o va putea menaja foarte bine, de aceea nu cred că există premise clare ca pe viitor să asistăm la așa ceva.
Radu Benea: Și atunci, unde credeți că s-ar putea afla sau găsi consensul reglementării transnistrene?
Radu Vrabie: Probabil, atunci când toți cei implicați vor reuși să găsească un numitor comun, pentru că, deși toate părțile implicate își doresc o reglementare, toți o văd diferit. Desigur că rolul foarte important îl are Moscova, însă trebuie să ținem cont de faptul că deși factorii externi sunt foarte importanți este nevoie și de o rezolvare a unor probleme interne. Ideea atractivității malului drept cu malul stâng este un prim pas pe care Chișinăul ar putea să-l facă ca să atragă populația din partea stângă a Nistrului. Practic există un nou tip de dezvoltare în Republica Moldova, suntem mult mai europeni, mult mai apropiați de Europa, iar acest lucru va conta pentru oamenii din stânga Nistru.
Radu Benea: Dle Vrabie, vă mulțumim pentru interviu.
