Valentina URSU: Domnule Popov, ati efectuat o prima vizita la Kiev in calitate de viceministru de externe, analistii spun ca relatiile moldo-ucrainene ar putea intra in albia normalitatii dupa o mai lunga perioada de timp. Chiar sa fi fost atat de afectata cooperarea bilateral?
Andrei Popov: Din păcate, de o manieră nefirească au fost raporturile dintre Chișinău și Kiev, la fel ca și cele dintre Chișinău și București, singurii doi vecini pe care îi are RM. In ultimii ani de zile au fost departe de nivelul la care ele trebuie să fie și de nivelul la care ele vor fi aduse de guvernarea Alianței pentru Integrare Europeană, nivel de parteneriat strategic. Scopul vizitei mele la Kiev a fost coordonarea unor consultări bilaterale cu omologul meu, viceministrul de externe al Ucrainei, Constantin Eliseev. Pe marginea întregii problematici a raporturilor moldo-ucrainene și identificarea unor formule de compromis reciproc, avantajos și acceptabil de dezlegare a acestor noduri, care de o manieră foarte nefericită nu ne-au permis să avansăm în ultimii ani de zile și chiar dimpotrivă, în loc ca între Ucraina și Moldova să existe o relație de încredere și cooperare, a fost una de incertitudine.
Valentina Ursu: Domnule viceministru, dar de ce au planat această neîncredere și aceste suspciuni reciproce în relația moldo-ucraineană?
Andrei Popov: Păi, cum să nu planeze dacă de aproape 10 ani , niciun dosar spinos, nici cel legat de marcarea frontierei pe punctele sensibile, nici cel legat de stabilirea raportului de proprietate asupra unor obiecte, nici cele legate de cooperarea sistemului ecologic în bazinul râului Nistru n-au fost dezlegate și în loc ca Moldova și Ucraina să se concentreze pe cooperarea în probleme majore, strategice, unde ele au interese convergente, vorbesc despre reglementarea conflictului transnistrean, despre asigurarea securității energetice, avansarea celor două state în direcția integrării europene și cooperarea regională, noi ne-am împotmolit și tot discutăm despre frontieră, despre proprietate. Moldova până în prezent are pe teritoriul Ucrainei, circa 113 obiective în special sanatorii și diferite edificii pe litoralul Mării Negre, Coblevo, Zatoca, Sergheevca pe care până în prezent n-a reușit să le primească în proprietate.
Valentina Ursu: Ce va fi de azi înainte, domnule viceministru?
Andrei Popov: De azi înainte noi încercăm să dezlegăm aceste noduri foarte atent. Nu venim cu soluții revoluționare, dar venim cu o nouă abordare. Arătăm că vrem să identificăm soluții, nu vrem să complicăm și știm să investim într-o relație strategică de viitor. Este un lucru foarte important pentru Moldova să demonstreze că poate să aibă relații nu doar normale, dar foarte bune și cu România, și cu Ucraina și sunt premize foarte bune în acest sens.
Valentina Ursu: Haideți să rămânem la cea mai spinoasă problemă de demarcare a frontierei moldo-ucrainene. Despre acest segment pe portiunea transnistreana care are aproape 450 de km la hotarul moldo-ucrainean să ne spuneti cum e posibil să fie soluționată această problemă dar si in zonele de nord si sud pentru că Alianța pentru Integrare europeana e învinuită că chipurile ar trăda interesele locuitorilor, in deosebi ale celor din Palanca?
Andrei Popov: Să punem punctele pe i”. Moldova și Ucraina, state apărute pe harta Europei după destrămarea Uniunii Sovietice, și-au confirmat frontiera, liniile frontierei, de fapt cele 1 mie 222 de km de la nord la sud, de la Criva, Briceni până la Giurgiulești în sud în 1999 în tratatul cu privire la frontiera de stat. Acest tratat a fost ratificat în vara anului 2001 și promulgat tot atunci și de atunci este un document inter-statal care nu poate fi denunțat.
Valentina Ursu: Domnule Popov, dar comuniștii spun că în pofida faptului că în acord se stipulează expres că segmentul transmis este proprietatea Ucrainei pe teritoriul Moldovei, Kievul insista si asupra trnsmiterii inclusiv a teritoriului de sub autostrada Odessa și Reni.
Andrei Popov: Să nu încurcăm. Vorbim despre demarcare. Atunci în 1999 frontiera a fost delimitată pe hărți, iar de atunci s-a transpus această linie de pe hărți pe teren. În ceea ce privește sectorul nord, 297 de km, acest process a fost finalizat. La fel practic s-a finalizat și sectorul sud pe porțiunea sudică 470 de km cu câteva noduri neconfirmate până la moment, Au avut loc 36 de runde ale comisiei de demarcare și în luna decembrie va avea loc și a 37-a rundă la care cred că vor fi identificate soluții pentru aceste puncte în sud. A rămas un singur segment în care n-au fost instalați stâlpii de frontieră pe teren, este sectorul transnistrean, 450 de km.
Valentina Ursu: Domnule viceministru,dar la moment ar trebui să dorească și partea transnistreană să participe la aceste negocieri sau ba?
Andrei Popov: Eu cred că vom găsi o formulă în care reprezentanții regiunii transnistrene să participle la lucrările comisiei mixte bilaterale dintre Moldova și Ucraina așa cum s-a întâmplat și în cazul comisiei de delimitare a frontierei în 1996-98 și probabil participarea observatorilor EUBAM în acest proces, ne va ajuta să găsim o formulă care să permită transpunerea frontierei pe teren, astfel încât întreg perimetrul fronterei Moldovei să fie marcat și este un lucru important și din perspectiva asigurării securității frontierei, dar și în ceea ce privește grăbirea dialogului între Molodva și UE în materie de liberalizare a vizelor. Și securizarea frontierelor este una din condițiile importante în acest sens și cred că cu această voință politică existentă și la Chișinău, și la Kiev, vom găsi o formulă necesară și ne vom mișca și pe acest dosar al demarcării, astfel încât în anul 2010 să finalizăm și Moldova să aibă tot perimetrul frontierei sale cu Ucraina demarcat definitiv.
Valentina Ursu: Apropo, ați amintit despre liberalizarea regimului de vize. Până una alta știm că cetățeanul RM care are nevoie să treacă frontiera Ucrainei, trebuia să confirme că are o sumă de bani, pare-se o mie de dolari, ce-i drept partea ucraineana a suspendat temporar acea decizie. Ați abordat subiectul?
Andrei Popov: Categoric și cred că în viitorul cel mai apropiat, poate în viitoarele săptămâni, în cazul în care ne mișcăm și pe alte dosare, acest subiect va fi eliminat definitiv de pe agendă. Hotărârea guvernului Ucrainei a fost introdusă în mai, trebuia să intre în vigoare în august. Ne aducem aminte de intervențiile prim-ministrului Vlad Filat, atunci în calitatea sa de lider de opoziție și discuțiile cu partea ucraineană.S-a suspendat, dar am vorbit la Kiev foarte punctual și serios despre eliminarea Moldovei din lista țărilor, cetățenii cărora trebuie să dea dovadă de această sumă și nu vreau să fac declarații hazardate, dar am toate motivele să cred cu tărie că cetățenii moldoveni nu vor trebui nici acum, nici în viitor să prezinte această sumă și că această decizie nu va intra în vigoare. Era vorba despre peste o mie de dolari.
Valentina Ursu: S-ar putea ca de azi înainte părțile să nu mai fie prizoniere ale problemelor nesoluționate dintre Chișinău și Kiev?
Andrei Popov: Probleme sunt realmente mărunte. Cum două state, care au atâtea interese convergente și complementare discută ani și ani în șir și-și fac venin și devin suspicioși unii față de alții și nu pot într-adevăr să treacă peste asta, să găsească formule de compromis acceptabile și avantajoase pentru ambele părți, schimbând întreaga atmosferă a acestor relații. Va fi un semnal foarte important și pentru Europa că suntem state mature, care știu să se înțeleagă, nu doar să se certe. Până acum Moldova a demonstrat că știe foarte bine să se certe nu doar cu vecinii, dar și cu alți parteneri. De acum încolo vrem să arătăm că știm să fim previzibili, serioși, să ne apărăm interesele, dar și s-o facem într-o manieră europeană, care înseamnă a căuta compromisuri. Voința politică de care dă dovadă Chișinăul și Kievul, voința politică confirmată și în cadrul întrevederilor dintre președintele Iușcenco și conducerea Molodvei, în cadrul vizitei secretarului consiliului de securitate și apărare al Ucrainei, Larisa Bogatâreva în noiembrie, și întrevederile primilor miniștri Filat și Timoșenco la Yalta acum două săptămâni, confirmă acest lucru. Am adus cu mine la Kiev scrisoarea din partea viceprimului ministru Valeriu Lazăr, copreședintele comisiei mixte moldo-ucrainene pentru cooperare economică, în care se explică interesul părții moldovenești de a relua cât mai repede activitatea acestei comisii care nu s-a întrunit de trei ani și jumătate. Și un element personal. Am plecat la Kiev cu mașina și am făcut aproape 100 de km de la punctul de frontieră Platonovo până la magistrala Odesa-Kiev pe un drum din secolul 19, plin de gropi, întunecat, fără marcaje și este o expresie și o reflecție a stării în care s-au aflat relațiile dintre Chișinău și Kiev. Nu știm, n-am știut să ne întărim parteneriatul și să construim poduri și să atragem investiții. Nu avem nici măcar comunicare aeriană dintre Kiev și Chișinău, este un lucru ieșit din comun și cred că începând cu anul 2010, cu această deschidere și voință politică la Chișinău, lucrurile se vor clădi pe altă bază.
