Republica Moldova a devenit, în toiul iernii, membră cu drepturi depline a Comunității Energetice Europene. Câtă securitate îi oferă acest statut Moldovei, țară quasi-dependentă de resursele rusești, vom încerca să aflăm de la invitatul nostru, expertul Ion Preașcă de la publicația ECOnomist.
Radu Benea: Înainte să începem discuția, spuneți-ne în câteva cuvinte ce reprezintă de fapt Comunitatea Energetică Europeană? Și de ce și-a dorit atât de mult Moldova să adere la această organizație?
Ion Preașcă: Comunitatea Energetică Europeană este o uniune de state care cuprinde toate țările UE, statele din Balcani care vor să adere la UE, Turcia, Ucraina, Moldova și Norvegia. Procesul de creare a acestei Comunități a început în anul 2002 prin semnarea Procesului de la Atena. Moldova din start a fost una din semnatarele acestui proces, care prevede crearea unui spațiu comun de reglementare a schimbului de resurse energetice, stimularea investițiilor în sectorul energetic, etc. Toate aceste scopuri le urmărește și Moldova. Comunitatea a fost creată, mai ales de UE, pentru a susține statele din imediata vecinătate în integrarea lor în segmentul energetic. Moldova în 2002 a devenit obervator al Procesului de la Atena, în 2005, când a fost creată Comunitatea Energetică, Moldovei i-a fost confirmat statutul de observator, iar vineri am fost acceptați ca membri cu drepturi depline. Pentru o perioadă de un an, noi trebuie să îndeplinim o serie de cerințe, cele mai importante fiind adoptarea în lectură finală a Legii cu privire la energia electrică și a Legii cu privire la gazele naturale, după care urmează alte 13 acte normative în domeniu.
Radu Benea: Moldova este dependentă sută la sută de livrările de gaze naturale din Rusia și quasi-dependentă de livrările de energie electrică rusească. Faptul că Moldova este membră a comunității energetice, ar putea să o ajute să-și reducă această dependență?
Ion Preașcă: Greu de spus, în primul rând sarcinile puse de această Comunitate prevăd sporirea siguranței aprovizionării cu resurse energetice, ceea ce fără alte căi de alternativă nu se poate realiza. În mod cert, Moldova va fi nevoită de a avea surse alternative de aprovizionare cu resurse energetice, dar deocamdată nu ne prea reușește acest lucru. Aderarea la Comunitate i-ar oferi Moldovei șansa să beneficieze de surse financiare, de investiții pentru crearea acestor căi de aprovizionare alternativă. De exemplu, pe segmentul energii electrice am putea beneficia de granturi și împrumuturi pentru construcțiile de linii de tensiune înaltă în interconexiunea cu România, pe segmentul gazelor naturale am putea beneficia de granturi și împrumuturi pentru conectarea la sistemul de gaze al României.
Diana Răileanu: Se zice că orice investiții înseamnă de fapt și o majorare a tarifelor, pentru că investitorii vor să-și recupereze banii investiți?
Ion Preașcă: Cu siguranță este așa, pe de altă parte, dacă nu facem investiții, ne putem trezi cu rețelele, conductele avariate, ceea ce este și mai rău. În condițiile de avarie investițiile sunt și mai mari, de aceea este un preț plătit pentru a avea o siguranță și mai bună de resurse energetice. De exemplu, în declarația de acceptare a Moldovei și Ucrainei se menționează că reprezentanții UE sunt îngrijorați de siguranța aprovizionarea cu gaze naturale a UE prin Ucraina, și asta este de fapt și interesul lor pentru ca Moldova și Ucraina să aibă un sistem mai sigur de asigurare cu gaze naturale și energie electrică.
Radu Benea: Deci, ce avantaje ne oferă participarea la comunitatea energetică, dacă tarifele nu se vor ieftini, iar dependența de resursele rusești nu poate fi redusă?
Ion Preașcă: În primul rând vom avea norme și reglementări la standarde europene, de exemplu și în domeniul protecției consumatorului normele acestea sunt foarte dure. Furnizorii nu vor mai putea deconecta atât de frecvent livrarea de energie electrică. Am mai spus că am putea beneficia de credite pentru investiții în domeniul energetic, ceea ce ne va oferi mai multă siguranța. Partea negativă este că, evident, pentru aceasta va trebui să plătim un preț, pe care, de altfel, indiferent dacă aderăm sau nu, va trebui să-l plătim.
Radu Benea: În ultimii ani, Europa are de suferit pe de urma așa-zisului război energetic dintre Rusia și Ucraina. Moldova, la fel. Peste o lună, în Ucraina sunt alegeri prezidențiale. Se poate repeta situația de anii trecuți, iarna aceasta?
Ion Preașcă: Bănuiesc că până în data alegerilor nu vom avea parte de asemenea surprize, ținând cont de faptul că unul dintre candidații la președinția Ucrainei este susținut de premierul Vladimir Putin, cu care s-a semnat un acord în domeniul gazelor. Însă nimic nu este exclus, mai ales că de la 1 ianuarie prețul gazelor pentru Ucraina crește semnificativ, la fel și pentru Moldova.
