Cred că gestul minim de care ar trebui să se bucure Republica Moldova din partea UE ar fi o liberalizare a regimului vizelor, a regimului comercial.
Zilele trecute în Parlamentul european au fost audiați noii comisari propuși pentru portofoliile ce țin de relațiile externe ale Uniunii. Va exista, în premieră, un comisar pentru extindere și politica de vecinătate care, altfel spus, se va ocupa de țări din categorii diferite: țări candidate la aderare și altele, cum e și Moldova, care sunt abia la începutul acestui drum.
La această funcție, amintim, e nominalizat cehul Stefan Fule, care în cadrul audierilor și-a reafirmat crezul într-o Europă extinsă și consolidată. „Viitorul Europei de Est, așa cum îl văd, este ca fiecare țară să poată să decidă ea însăși să fie mai aproape de Uniunea Europeană și mai aproape de Rusia”, a declarat Stefan Fule. El a precizat că nu vede nici o contradicție aici și că în opinia sa aceste țări nu trebuie să aleagă între relații mai bune cu Uniunea Europeană sau relații mai bune cu Rusia.
La audierea comisarului pentru extindere și vecinătate au răsunat și întrebări privitoare la viitorul Republicii Moldova. Iar noi l-am întrebat în ajun pe invitatul ediției din această dimineață, euro-parlamentarul român Traian Ungureanu, membru al grupului Partidului Popular-European, la ce ar putea să se aștepte țări ca Republica Moldova, din Estul Europei, care abia negociază niște acorduri de asociere cu UE, de la schimbările structurale din interiorul Uniunii?
Traian Ungureanu: Din păcate, trebuie să spun că nu se poate aștepta Republica Moldova la mare lucru sau, altfel spus, se poate aștepta în continuare la susținerea românească, se poate aștepta la continuarea proiectului de politică externă regional al președintelui Băsescu, unul dintre oamenii care a pus pe agendă această problemă. Dacă e să vorbim de planul de ansamblu al politicii externe al Uniunii Europene, lucrurile nu s-au schimbat în așa fel încât să putem trage speranțe că Moldova va deveni o temă de prim rang.
Europa Liberă: Reforma Uniunii Europene prin Tratatul de la Lisabona a adus funcții noi ca cea de președinte al UE, de ministru de externe și a unui comisar care se va ocupa și de extindere, și de politica de vecinătate. Cât de importante sunt, cel puțin simbolic, aceste funcții pentru o țară aspirantă ca Republica Moldova?
Traian Ungureanu: Simbolic sunt importante si atit. Ne aflăm în momentul în care UE a făcut un pas, în orice caz nu a făcut un pas înainte și nici un pas înapoi, a făcut un pas lateral dacă vreți. De ce? Pentru că apariția noilor funcții, și mă refer aici la funcția de președinte și la funcția de înaltul reprezentant pentru politică externă, de ministrul de externe cum ar veni al UE, e formală, ea nu aduce schimbări de substanță din mai multe motive. Calitatea persoanelor care au fost alese, e vorba de doi oameni aproape necunoscuți, fără notorietate, fără autoritate, doi oameni care vor fi, prin urmare, tratați așa cum tratezi două personaje care nu sunt bine definite. În al doilea rând, chiar dacă apar funcțiile formale, ce nu apare în continuare, este o politică externă adevărată a UE. Pe scurt, UE va avea un serviciu politic extern, va trebui să inventeze, să concretizeze până la urmă ambasade, ambasadori, un întreg aparat diplomatic.
Lipsește un singur lucru, o politică externă reală. Asta ce înseamnă? Că Uniunea Europeană nu are încă un răspuns la provocările și la temele de politică externă pe care le are în față în acest moment și, de fapt, le are de mai mult timp încoace. O parte importantă a temelor de politică externă europeană sunt temele de politică de vecinătate ale UE, și aici intră și Moldova, și mai ales Federația Rusă, o temă în care UE continuă să fie un partener fără inițiativă și lipsit de replică. Rusia continuă să dicteze sau să impună mersul politicii externe. Avem în față așa numitul „Plan Medvedev” lansat la sfârșitul anului trecut. Din partea Uniunii Europene avem cel mult mișcări de acomodare.
Europa Liberă: Dle Ungureanu, reforma UE a atins și sistemul de luare a deciziilor. Ar putea să se simplifice sau să complice asta anumite decizii legate să zicem de liberalizarea comerțului sau a regimului de vize pentru Republica Moldova în viitor, chiar dacă Moldova va reuși să facă toate temele pe acasă?
Traian Ungureanu: Eu cred că asta e minimul care s-ar putea face pentru Republica Moldova. Apariția unui guvern, a unei puteri de stat pro-europene este un eveniment important, pe care nu cred că Uniunea Europeană îl sesizează cu adevărat sau așa cum s-ar cuveni în acest moment. Cred că gestul minim de care ar trebui să se bucure Republica Moldova din partea UE ar fi tocmai o liberalizare a regimului vizelor, a regimului comercial, în general al relațiilor între Republica Moldova și UE, și sper că acest lucru să se întâmple. Nu sunt foarte optimist și repet, ce constatăm de un timp, și nu s-a schimbat încă în materie de viziune a Uniunii Europene, e o politică timorată, deseori incompetentă și, în orice caz, mai tot timpul dominată de respectul sau mai bine zis, de subordonarea obiectivelor de politică externă a UE în fața intereselor Federației Ruse.
Europa Liberă: Liberalizarea vizelor ar fi o decizie politică sau se ia după îndeplinirea condițiilor pe care trebuia să le întrunească țara?
Traian Ungureanu: Asta e întotdeauna valabil, pentru că nu poți să obții un regim de vize liberalizat dacă nu dai semne că în interior nu faci pași înainte. Pe de altă parte, decizia de liberalizare a regimului de vize este și o decizie politică mult mai amplă în care vor intra calcule legate de poziția Federației Ruse, în care vor intra calcule legate de poziția statului român și mă îndoiesc că acest lucru se va face foarte repede. Mă îndoiesc că liberalizarea va face pași înainte rapid.
Europa Liberă: Ați putea menționa câteva lucruri concrete pe care ar trebui să le realizeze pe plan intern Republica Moldova ca să poată să obțină în perspectivă liberalizarea vizelor?
Traian Ungureanu: Nu sunt eu cel care trebuie să le spună moldovenilor și așa foarte greu încercați în ultimii ani, ce trebuie să facă. Dar pot să spun altceva, știu că în genere Uniunea Europeană este foarte sensibilă la credibilitatea și la gradul de performanță al aparatului de justiție dintr-o țară cu care UE se află în discuții, ca să zic așa. Asta cred că e foarte important. Apoi cred că situația mediilor de informare este din nou foarte importantă, mai ales că în cazul Moldovei pornim de la o situație foarte proastă în materie. Nu cred că Moldovei i se poate cere imposibilul în momentul de față. Nu cred că i se pot cere criterii de performanță economică ieșite din comun, asta nu poate să o ceară nimeni. În ce priveste justiția, mediile de informare și funcționarea administrației, asta cred că e așteptat și cred că asta, sau măcar în parte pași înainte, le poate face Republica Moldova.
