Interviu cu Igor Corman: Reluarea după un deceniu a consultărilor inter-parlamentare moldo-române. Radio Europa Liberă. 08.02.2010.

124

Igor Coman: „Există multe subiecte pe care trebuie să le discutăm cu partenerii de la București, să revenim la o agendă foarte concreta, foarte pragmatică"

Europa Liberă: Domnule Corman, vizita delegației parlamentare moldovene este prima după anul 2000. Putem spune ca dupa un deceniu cele doua parti tin cont de noua fereastră de oportunitate, apărută după ultimele alegeri anticipate de la Chișinău, cand la guvernare a venit coalitia liberal-democrata?

Igor Corman: Din 2000 incoace nu au mai avut loc asemenea vizite in scopul aprofundarii relatiilor intre legislativele noastre. Aceasta vizita face parte din actiunile pe care si le-a propus noua guvernare de la Chisinau. Spuneam ca vizita la București se înscrie în șirul acțiunilor AIE care au început în ultimele luni și care readuc relația bilaterală România-Republica Moldova pe făgașul normalității.

Europa Liberă: Domnule Corman la ce va referiti cand spuneti despre relatia moldo-romana readusa pe fagasul normalitatii? Ce ar trebui sa faceti?

Igor Corman: Sa revenim la acel comitet de cooperare interparlamentara. Pentru ca este cunoscut cat de importante sunt legislativele si ce parghii au ele, inclusive in relatia cu Guvernele, mai ales atunci cand trebuie sa solutionam un sir de probleme foarte sensibile pentru cetatenii nostri. Aici ma refer la modalitatile de facilitare a regimului de vize nu numai in plan comunitar cand vorbim despre liberalizare dar si pe dimensiunea bilaterala. Si aici ma refer la lista de documente care trebuie prezentate la misiunile diplomatice sau chiar acei 500 de Euro pe care trebuie sa-i prezinte, sa-i faca dovada moldovenii atunci cand depun actele. Deasemenea sunt un sir de subiecte care vizeaza modalitatile implicarii guvernelor noastre in mai multe proiecte, programe cu posibilitatea accesarii fondurilor comunitare. Deasemenea este foarte important sprijinul inclusiv al Romaniei dar si al altor tari membre ale UE pe dimensiunea parlamentara. Si asta atunci cand vorbim despre crearea unui lobby in cadrul Uniunii Europene care sa duca la niste rezultate scontate atunci cand vorbim despre negocirea acordului de asociere, cand vorbim despre alte chestiuni importante. Asadar exista mai multe subiecte pe care trebuie sa le discutam cu partenerii de la Bucuresti, sa revenim la o agenda foarte concreta, foarte pragmatica, o agenda care sa fie poate mai putin influentata de anumite discutii identitare-istorice care ar fi bine sa le transferam intr-o zona a discutiilor stiintifice.

Europa Liberă: Domnule Corman, dar din moment ce vorbiti despre o normalitate in relatia dintre Chisinau si Bucuresti iata ca opozitia parlamentara comunista abordeaza acest subiect sensibil accentuand impactul sistemului antiracheta asupra securitatii regionale….

Igor Corman: Acest subiect l-am discutat cu colegii din Senatul si Camera Deputatilor de la Bucuresti. Desigur ca este decizia care apartine Romaniei. Pe de alta parte stim ca asemenea decizii au un impact asupra unor zone mai mari, regionale si nu numai. Personal mi-am expus punctual de vedere ca in interesul nostru al Republicii Moldova este ca asemenea decizii care sunt luate sa se faca si in cadrul unui dialog si cu alti factori importanti, ca sa spun deschis, ne-am dori ca in acest dialog sigur ca Federatia Rusa sa nu aiba anumite suspiciuni referitoare la scopul acestei participari a Romaniei la acest scut anti-racheta. Dar din discutiile pe care le-am avut cu demnitarii de la Bucuresti eu am ramas cu senzatia ca un asemenea dialog are loc. Sunt toate argumentele si avem totusi speranta ca in continuare va exista o atmosfera de intelegere, inclusive la acest subiect.

Europa Liberă: Dar ca sa fiti mai explicit credeti ca ar putea suferi relatia moldo-rusa in urma amplasarii acestui scut pe teritoriul Romaniei?

Igor Corman: Tocmai sub acest aspect am abordat subiectul, tinand cont de faptul ca este unul sensibil pentru noi, tinand cont de faptul ca suntem in proces de solutionare a conflictului transnistrean in acest format 5+2, unde Federatia Rusa este prezenta ca mediator si SUA este ca observator, pornind de la interesul ca ne dorim o atmosfera de incredere a tuturor acestor actori internationali implicati in acest proces de rezolvare a problemei transnistrene.