Corneliu RUSNAC, moderator IMEDIA: Bună ziua stimați ascultători! Sunt Corneliu Rusnac și vă invit să ascultați o emisiune de discuții pe teme de politică externă realizată cu suportul Asociației pentru Politică Externă și finanțată de Fundația Friedrich Ebert.
În emisiunea de astăzi vreau să vă prezint o discuție cu domnul Andrei Popov, Viceministu al Afacerilor Externe și Integrării Europene. În ultimul timp dl Andrei Popov a vizitat Kievul, București-ul și Moscova unde a purtat consulturi cu colegii din Ministerele de Externe Ucrainean, Român și Rus. L-am întrebat pe dl Popov ce au adus nou aceste consultări în relațiile cu cele 3 țări și care au fost cele mai importante subiecte abordate în cadrul lor ?
1.Consultări diplomatice dintre R. Moldova și România, Ucraina și Rusia
Andrei POPOV, Viceministu al Afacerilor Externe și Integrării Europene: În primul rând, toate cele trei state, vecinii noștri România și Ucraina precum și Federația Rusă sunt state de o importanță capitală pentru succesul R. Moldova ca stat independent, democratic, capabil să avanseze pe calea integrării europene și consolidării instituțiilor democratice. Aș vrea să stărui foarte mult pe faptul că mesajul cu care am venit și pe care am stăruit în toate cele trei capitale București, Kiev și Moscova a fost unul identic. Prin asta am transmis un mesaj de coerență și seriozitate. Avem subiecte de discutat și cu Moscova, și cu Kievul, și cu București-ul. În mare parte, mai mult sau mai puțin, zonele de interes sunt convergente, există anumite neînțelegeri sau erori de interpretare dar, este foarte important să nu ne sfiim și să spunem lucrurilor pe nume, să ne transformăm în parteneri serioși și responsabili. Este foarte important ca în ceia ce spunem oamenii să aibă încredere. Și, la Moscova am vorbit despre necesitatea unei abordări noi vis-a-vis de mersul european al Republicii Moldova și depășirii unor stereotipuri precum că acest obiectiv, avansarea pe calea lui ar conduce la înrăutățirea relațiilor dintre Republica Moldova și Federația Rusă. Am vorbit foarte deschis despre acest lucru. Precum și de importanța sublinierii de către interlocutorii ruși a principiului, asupra căruia stăruie în privat foarte mult, că singura reglementare viabilă a conflictului transnistrean este în baza respectării suveranității și integrității teritoriale a R. Moldova. Am vorbit și despre cooperarea în planul socio-umanitar și de acțiunile comune, în special, în cadrul CSI și ului ce urmează să le întreprindem pentru a marca aniversarea a 65 cea de la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, a Marelui Război pentru apărarea patriei. Despre necesitatea dezideologizării unor abordări. Subiectul medaliilor a fost unul care prezintă mare interes inclusiv în comunicarea cu experții, cu mass-media. Am simțit că trebuie să mai cizelăm unele argumente, să explicăm situația specifică în care oamenii din R. Moldova au fost în perioada războiului. Chiar și eu am adus propriul exemplu în care unul din bunei a fost într-o armată, celălalt în altă armată, iar noi trebuie să aducem liniște și conciliere în societate și am făcut apel în cadrul discuțiilor cu mai mulți interlocutori la respect față de aceste realități și că nu intenționăm de nici o culoare să jignim memoria cuiva sau să ne angajăm în acțiuni care, cum s-a spus în presă, ar neglija aportul în victoria adusă de veterani.
Importanța eficientizării cooperării R. Moldova în cadrul CSI, am spus și o repet, cooperarea R. Moldova în cadrul CSI aduce la ora actuală multe avantaje. Este un subiect, iarăși, ideologizat. În ultimii ani de zile cooperarea cu CSI a fost asociată cu un singur partid, restul fiind prezentate ca pledând pentru ieșire din această situație. Iată, evoluția R. Moldova după alegerile din iulie 2009, faptul că de o manieră pragmatică reușim să ne înțelegem și cu România și cu Ucraina, să avansăm în relația cu UE și SUA dar, să nu risipim legăturile pe care le-am construit în spațiul estic, inclusiv în cadrul CSI-ului, cred că sunt în sine niște mesaje puternice, care am simțit au rezonat și în anumite birouri din Federația Rusă în care am avut discuții. Se observă că predicțiile apocaliptice cu privire la o anumită politică pe care o va promova după alegeri Alianța pentru Integrare Europeană și cum că va fi ostilă Federației Ruse nu se adeveresc. Și acest mesaj începe să fie înțeles și cred că în cadrul contactelor la diferite nivele care vor avea loc între reprezentanții conducerii Federației Ruse și R. Moldova. Acest mesaj va fi explicat, clarificat și mai mult și vom avansa și în această direcție ca să nu ne ascundem. Ca să spunem deschis că există zone în care interesele noastre nu coincid. Ele nu sunt multe, de altfel, și este foarte important ca aceste subiecte să le discutăm franc dar, să nu începem cu discuții publice, cu declarații în presă, cu acuzații. Avem canale de comunicare, pe ele le folosim dar, este foarte important să ne concentrăm pe agenda pozitivă a relațiilor noastre, pe construcția, și avem mult de construit, și este un potențial pe care mai avem sa-l valorificăm.
La Kiev, și cu interlocutorii ucraineni, căci a fost și viceministrul ucrainean de externe Constantin Eliseev la Chișinău. Am vorbit despre necesitatea găsirii unor compromisuri în paradigma câștig-câștig pe două dosare problematice care ne otrăvesc acum atmosfera în relațiile bilaterale de mai mult de un deceniu. Este vorba de finalizarea procesului de demarcare și soluționarea raporturilor de proprietate. Și am spus că ținem foarte mult la edificarea unei relații de parteneriat strategic cu Ucraina, că avem interesele naționale, interesele cetățenilor R. Moldova, dar și unor localități, și este în interesul nostru ca să venim în întâmpinarea acestor interese și să găsim soluții care nu le-ar afecta. Și iarăși, în acest dialog, am ținut cont și de preocupările și de interesele celeilalte părți, căci în într-un dialog serios dintre doi parteneri trebuie să te gândești la interesele tale dar și la poziția și constrângerile în limitele cărora acționează partenerul.
La București a fost o discuție foarte deschisă și într-o atmosferă mai mult decât cordială aș putea spune. Am vorbit despre o nouă fază în care au intrat raporturile dintre statele noastre, iar România după cum se știe este singurul vecin european al R. Moldova și am vorbit despre mecanisme concrete, cum putem să transformăm în viață dezideratul construirii unui parteneriat privilegiat și strategic dar, și mutării accentului de la planul declarativ la planul acțiunilor, proiectelor, la planul economic și cooperării în programe de infrastructură. Sigur că am discutat cu partenerii de la București despre necesitatea eliminării tuturor neînțelegerilor și erorilor de interpretare, cum le spun eu, care s-au proliferat în ultimii ani datorită unor abordări primitive, de care au dat dovadă unii conducători din Chișinău, dar și datorită unor stereotipuri, clișee propagate de mass-media precum la Chișinău așa și în România. Trebuie să avem o abordare realistă, europeană a modului cum R. Moldova și România, ca state independente, trebuie să-și fructifice multiplele avantaje competitive pe care această relație specială o comportă pentru cele două state.
Corneliu RUSNAC: La Moscova ați discutat printre altele și despre problema transnistreană. În ce măsură este Rusia gata acum să contribuie la soluționarea crizei transnistrene?
2.Gradul de implicare a Rusiei în soluționarea crizei transnistrene
Andrei POPOV: Rusia este un actor important în acest proces. Este participant în formatul 5 plus 2. Are instrumente importante de influență și de comunicare. Recent a lansat un program de susținere financiară pentru pensionarii din regiunea transnistreană acordându-le, indiferent de cetățenie, câte 15 dolari pe lună. Se știe relația specială pe care Tiraspolul a avut-o pe parcursul ultimelor decenii cu Rusia, susținerea de care s-a bucurat Transnistria din partea Federației Ruse inclusiv, sau în primul rând, de ordin economic. S-a mimat existența unei situații social-economice relativ stabile în Transnistria, doar grație unei politici mai mult decât indulgente a Gazpromului care nu a cerut achitarea tarifelor pentru gazul livrat și s-a acumulat o datorie enormă pentru acest gaz consumat și cetățenilor din regiunea transnistreană li s-a inoculat așa o percepție că serviciile comunale sunt mai ieftine în Transnistria. Sigur, fără susținerea Rusiei și fără tratamentul preferențial de care regiunea transnistreană s-a bucurat din partea Federației Ruse aceste lucruri nu ar fi fost posibile, și sigur acest tratament preferențial, aceste relații oferă Rusiei o anumită responsabilitate dar, și anumite canale, instrumente de comunicare. Eu am vorbit foarte mult și în detaliu despre noile abordări a guvernului de la Chișinău cu privire la principiile de reglementare a conflictului transnistrean. Abordarea pragmatică, care vizează planul nu doar politic dar și socio-economic, relansarea activității grupurilor de lucru, nu ca acțiune de PR dar, ca deziderat primordial, care vine să restabilească legăturile pierdute dintre cele două maluri, să restabilească sentimentul de comuniune între diferite categorii socio-profesionale de pe ambele maluri și să rezolve problemele cu care se confruntă în viața cotidiană oamenii. Inițiativa cu privire la măsuri de încredere, mai multe inițiative care demonstrează voința Chișinăului de a depolitiza unele subiecte și de a se angaja într-un dialog direct și eficient cu interlocutorii de la Tiraspol, în speță, pe linia reprezentanților politici, toate aceste acțiuni denotă o nouă abordare, un nou suflu proaspăt în abordarea Chișinăului vis-a-vis de reglementarea transnistreană. Până în prezent, însă, nu putem vorbi despre măsuri de reciprocitate. Mai mult decât atât, au avut loc și o serie de provocări, arestări, rețineri, declarații neprietenești. Noi credem că este foarte important ca acest proces de consolidare a încrederii să fie susținut și să nu fie subminat și sigur, și Federația Rusă, inclusiv prin comunicare directă dar, și în cadrul formatului 5 plus 2 are suficiente argumente pentru a ne ajuta în acest sens și am simțit că asemenea abordări sunt împărtășite și la Moscova.
3.Alegerile din Ucraina și impactul lor asupra relațiilor cu R. Moldova
Corneliu RUSNAC: După alegerile din Ucraina s-ar putea produce schimbări considerabile în relațiile Chișinăului cu Kievul sau lucrurile vor evolua firesc, previzibil, cum credeți?
Andrei POPOV: Noi nu trebuie să ne lăsăm duși de soartă și de val. Trebuie să construim relațiile noastre, să fim serioși, responsabili, pragmatici. Trebuie sa fim conștienți că situația noastră ne obligă să avem relații dintre cele mai bune ci singurii 2 vecini pe care îi avem: România în vest, Ucraina în est. Sunt două țări de susținerea cărora depinde succesul R. Moldova, de aceia, deja au avut loc primele contacte, primii miniștri, miniștrii de externe au vorbit la telefon. Mărturisesc că aflat la Moscova am avut o discuție cu ambasadorul Ucrainei la Moscova, Constantin Grishinko, care a doua zi a fost numit Ministru de Externe, și dl Ministru de Externe a mai fost în această poziție în 2003-2005, iar în anii 90 a fost co-președintele în comisia pentru delimitarea frontierei și cunoaște extrem de bine subtilitățile dosarului delimitării și înțelegerii în pachet la care s-a ajuns în momentul semnării tratatului de frontieră în 1999. Acest pachet a vizat trei puncte: accesul R. Moldova la Dunăre prin cei 430 de metri la Giurgiulești, soluționarea situației complicate în Basarabeasca și după cum știu locuitorii acestei localități toată Basarabeasca este în componența R. Moldova și frontiera nu trece, precum reieșea din documentele anterioare acordului, prin mijlocul Basarabeascăi, și Palanca, sectorul de 7,7 km de drum pe care Moldova l-a primit din Ucraina în 1995 și pe care în cadrul acestei înțelegeri în pachet din 1999, ratificată de Parlamentul din iulie 2001 urma să-l transmită înapoi în proprietatea Ucrainei, repet în cadrul unei înțelegeri de pachet.
De altă situație acum se prezintă actul de predare, conform Tratatului de Frontieră, ratificat în vara anului 2001, mai exact în luna iulie, R. Moldova urma să transmită în proprietatea Ucrainei acest sector de 7,7 km și suprafața de teren, nicidecum subsolurile, cum se speculează, Ucrainei în decurs de o lună. Pe 11 februarie 2002, Guvernul Tarlev, cu autorizațiile de rigoare ale conducerii supreme a statului evident, au transmis Ucrainei drumul respectiv, porțiunea de drum respectivă, lungime 7,7 km, lățime, în mediu 23 de metri, dacă înmulțiți vor fi 18 hectare. Dar nu au făcut și actul final, nu au transmis și numărul de înregistrare a acestui sector. E ca și cum ai vinde cuiva o casă, ai lua în schimb banii, te-ai înțeles, ai bate palma dar, după aia se descoperă că actul pe care l-ai transmis nu este definitivat, nu este scos de la cadastru și a rămas în moștenire de la Guvernul precedent finalizarea acestui demers. Trebuie de reținut un lucru: în definitivarea acestui demers se ține cont și de interesele naționale ale R. Moldova și de interesele locuitorilor, lor urmând să le fie asigurat un regim privilegiat de acces și de viață și de realizare a activităților comercial-economice inclusiv pe o piață adiacentă acestui drum. Din păcate, subiectul este extrem de politizat. În opinia publică au fost proliferate o serie de neadevăruri speculative care isterizează populația și creează o atmosferă de tensiune în societate.
Este foarte bine ca foarte responsabil și serios să spunem care este adevărul. Adevărul numărul 1 este că subsolul de sub acest drum nu se transmite, rămâne teritoriul inalienabil al R. Moldova. Adevărul numărul 2 este că cele 926 de hectare de dincolo de acest drum au fost și vor rămâne în componența R. Moldova, nimeni nu pune la îndoială acest fapt în pofida speculațiilor. Adevărul numărul 3 este că cetățenii, locuitorii comunii Palanca vor avea un regim privilegiat și în ultimele săptămâni au fost întreprinse măsuri concrete, au fost instalate semne de circulație, au fost fixate treceri de pietoni, au fost eliminate permisele pe care grănicerii moldoveni, în baza unui regim identic pentru toți locuitorii zonei transfrontaliere pe perimetrul 1222 de km cu frontiera cu Ucraina, dar pentru Palanca aceste permise au fost eliminate, și acum suntem în procesul de finalizare a unei soluții concrete de eliminare a unei patrule care a fost plasata pe acest sector de către partea ucraineană. Vom face o barieră care va scoate necesitatea acestei patrule interne. Iată care sunt eforturile noastre, și aceste eforturi sigur ele sunt serioase și vin în întâmpinarea intereselor cetățenilor și pentru a asigura un climat adecvat pentru ca realizarea de către Moldova a obligațiilor sale internaționale să nu poată fi abuziv prezentată și interpretată ca o trădare, cedare a intereselor noastre. Ar fi o mare cedare, și ar fi o mare lovitură pentru interesele R. Moldova dacă nu am reuși să gestionăm acest dosar foarte important și dacă nu am reuși într-adevăr să ridicăm relația cu Ucraina la nivelul unui parteneriat strategic și să ne focalizăm într-un sfârșit pe subiecte mari care țin de reglementarea conflictului transnistrean, asigurarea securității energetice, proiecte de infrastructură, cooperare în cadrul organismelor internaționale și în primul rând avansarea intereselor ambelor state în vederea apropierii și integrării cât mai rapide în UE. În loc să discutăm la ora actuală aceste subiecte 95% din atenția noastră este captată de alte subiecte pe care le-am moștenit, cum spuneam demarcarea, chestiuni de proprietate, dar sper foarte mult ca foarte responsabil și pragmatic să găsim soluții pentru toate aceste probleme care vin din trecut și să începem să privim spre viitor, să construim o relație stabilă de parteneriat strategic dintre Moldova și Ucraina cum o facem la ora actuală dintre Moldova și România.
4.Evoluția relațiilor cu România
Corneliu RUSNAC: Cum pot fi apreciate relațiile cu România dacă ar fi să totalizăm evoluțiile din ultimele luni?
Andrei POPOV: Relațiile cu România au fost relansate în primele ore de la confirmarea noului Guvern prin abolirea măsurii abuzive de introducere, în 2009, a vizelor pentru cetățenii români. Foarte rapid a fost semnat acordul de mic trafic. Primii beneficiari ai acestui document vor primi permisele de mic trafic în ultima zi a lunii martie, și vor putea în aprilie deja călători în România. Deci, noi la Chișinău, am scos tot ce este nefiresc și toate condiționările artificiale care au fost impuse de foștii guvernanți și tratăm România nu ca principalul inamic, ca un dușman extern, ci ca un prieten al R. Moldova, o țară care are mult să ofere R. Moldova și trebuie sa știm să avem așa un dialog, în care să ne respectăm, să ne înțelegem. Există sensibilități și în relația noastră, dar este foarte important ca Moldova să știe să valorifice deschiderea plenară pe care România o manifestă, și în ceia ce privește susținerea parcursului european al R. Moldova, și în ceia ce privește transferarea experienței valoroase pe care România a acumulat-o în procesul de integrare europeană. Iată ne concentrăm acum și pe crearea unei atmosfere corespunzătoare pentru a putea valorifica acest potențial, și pe instituționalizarea raporturilor noastre ca ele să nu fie doar la nivelul șefilor de stat, ca să coboare în jos la nivelul guvernelor, ministerelor, instituțiilor, agențiilor, administrațiilor publice centrale dar, și locale. Ne gândim foarte serios la crearea unor mecanisme de transferare a experienței, de comunicare, bunăoară pe linia Ministerului de Externe deja au avut loc mai multe consultări foarte fructuoase și foarte importante pentru noi, și am convenit asupra intensificării acestor consultări.
Este foarte importantă vizita Primului Ministru Vlad Filat, la București în noiembrie, vizita președintelui Traian Băsescu, la Chișinău în ianuarie. Într-adevăr au dat niște semnale de relansare a relației. În plan politic lumina verde s-a dat. în plan economic, iată această săptămână guvernul României a decis acordarea unui ajutor R. Moldova nerambursabil, nu e vorba de credit ci de un ajutor financiar în valoare de 100 de milioane de euro. Sunt expresii concrete a deschiderii pe care o manifestă România față de R. Moldova și a atitudinii serioase si responsabile a Guvernului de la Chișinău față de interesele propriului stat, statul R. Moldova. Și așa vom merge înainte și se creează premizele pentru o relație foarte fructuoasă, foarte apropiată, privilegiată între două state care împreună merg în UE. România deja este în UE. Și deja din UE, împreună cu alți prieteni ai R. Moldova, de altfel s-a constituit și un grup al prietenilor Moldovei în cadrul UE, ajută R. Moldova și trebuie să știm cum să valorificăm acest ajutor. Dar, în același timp trebuie să spunem franc că există anumite abordări inerțiale și în România, în anumite zone politice. O anumită înclinație pe planul identitar și simbolistic. Noi vrem să nu facem abstracție de tot ce ne leagă, ceia ce face să avem o relație unică dar, într-adevăr, să existe o comunicare în spirit european între două state vecine care se respectă, care sunt sensibile la interesele celuilalt. Și există în R. Moldova anumite sensibilități și cred că cu noua guvernare de la Chișinău, cu o nouă calitate a comunicării și colegii de la București vor simți și mai bine realitățile din R. Moldova și vom putea construi o relație, într-adevăr, în spirit european.
5.Impactul adoptării unei noi Constituții asupra relațiilor cu UE
Corneliu RUSNAC: Și acum, o ultimă întrebare, ia ține mai degrabă de politica internă dar, are impact și pe exterior. Vreau să vă întreb dacă există riscul ca în urma deciziei Alianței pentru Integrare Europeană pentru a convoca referendumul pentru a adoptarea unei noi Constituții, această decizie să perecliteze relațiile cu UE, cum confirmă unii analiști?
Andrei POPOV: E un subiect complex, sunt mai multe păreri, de fapt UE își construiește relațiile cu statele aspirante în funcție de atașamentul acestor state față de valorile statului de drept, cadrul constituțional, modalitățile de schimbare a constituției, principiul consultării cu partenerii externi, și principiul creării unor reguli de joc previzibile și clare poate chiar, uneori, în detrimentul celor care se află la guvernare. Acesta este un considerent. Un alt considerent este de ordin politic. Toată lumea în UE, și cred că radio ascultătorii realizează acest lucru și în simt o cu totul nouă deschidere față de R. Moldova manifestată din partea comunității internaționale, atât în vest dar, și în est. Conferința donatorilor din 24 decembrie de la Bruxelles, cea de a doua rundă care simultan, tot la sfârșitul lunii martie, va fi lansată cu UE pe marginea Acordului de Asociere sunt doar două din mai multe exemple foarte clare în acest sens. Acordul cu SUA, Provocările Mileniului de acordare Moldovei a unui grant de 262 de milioane pentru proiecte de infrastructură, iată un alt exemplu. Contactele mult mai intense care există la nivelul Ministerelor de Externe, conducerii statului, conducerii Guvernului, imaginea pozitivă pe care R. Moldova a reușit o construiască în presa occidentală. Toate aceste lucruri sunt un capital.
Este extrem de important să menținem această dinamică. Să nu devenim victimele unei conjuncturi politice în care oamenii au avut niște așteptări dar, acum încă nu văd toți, mulți de fapt nu văd multe schimbări în bine, din potrivă multora li se pare că lucrurile se complică. Calitatea drumurilor ar fi ceia ce ne leagă pe toți și vedem în ce stare ele se află. A fost și o iarnă mai grea. Este și un apel la calm la cetățeni. Este o vorbă că nu trebuie de arătat lucrul neterminat pentru că el poate să sperie. Este ca și cum în mijlocul reparației vine cineva și se sperie și zice: „nu, nu, este mai bine cum era înainte”, fără ca să aibă putere de viziune și să înțeleagă că în câteva luni lucrurile se așează și vor arăta bine. Moldova are un exemplu foarte nefericit, cel al alegerilor din 2001, când după reforme foarte și foarte dureroase dar vitale pentru R. Moldova realizate în 1998-1999, a fost demis un Guvern. El a preluat tot costul politic pentru reforme foarte capitale pentru viitorul R. Moldova, pentru modul cum se dezvoltă R. Moldova pe decenii dar, în mijlocul acestor reforme au fost realizate alegerile. A venit la putere partidul comuniștilor tocmai în clipa când rezultatele acestor reforme au început să se vadă și viața a început să se îmbunătățească. Suntem cu riscurile de rigoare, este o paralelă riscantă dar, într-o situație similară. Este o coincidentă a crizei economice, a unei instabilități politice legate de refuzul PCRM de a vota pentru candidatul Alianței, Marian Lupu. Și iată suntem cu toții expuși acestei stări de incertitudine și necesității găsirii unei soluții rezonabile, constituționale și legale din acest impas. Ar fi foarte nedrept și nefast ca speculând, fără rușinare, desigur, și foarte brutal dificultățile cu care noua guvernare se confruntă urmare a politicii iresponsabile pe care predecesorii au promovat-o și au lăsat o gaură enormă în buget, să se profite de această situație, oamenii să fie isterizați, speriați și să nu aibă răbdare și să fie expuși unor noi teste electorale. Trebuie de găsit un numitor comun dintre aceste două preocupări: preocuparea asigurării legitimității și a respectării integrale a constituției și a recomandărilor instituției supreme de expertiză în acest domeniu, a Comisiei de la Veneția dar, și rațiunilor politice care există. Avem un anumit destin și să nu călcăm pentru a doua oară pe aceeași greblă căci avem această experiență a anilor 1999-200. Multă lume știe, și eu ca diplomat văd că Moldova a pierdut multe trenuri și ceia ce privește avansarea pe parcursul UE a pierdut foarte multe oportunități pe care noi acum le recuperăm. Este foarte important de a da acestui Guvern șansa de a duce până la capăt aceste reforme dureroase în care el s-a lansat.
Corneliu RUSNAC: Stimați ascultători vă reamintesc că ați ascultat o discuție cu domnul Andrei Popov, Viceministu al Afacerilor Externe al Moldovei. Aici punem punct programului nostru de astăzi. Emisiunea a fost realizată cu suportul Asociației pentru Politică Externă și finanțate de Fundația Friedrich Ebert. Eu, Corneliu Rusnac vă spun la revedere și vă aștept la un nou program. Pe curând!
