Oficialități de la Chișinău au anunțat apariția unor obstacole pentru includerea raioanelor Camenca și Râbnița în viitoarea euroregiune „Nistru”. Tiraspolul insistă ca cele două raioane să fie trecute în actele de fondare a euroregiunii cu mențiunea că sunt ale „republicii moldovenești nistrene”. Proiectul euroregiunii Nistru a fost lansat acum un an de Ucraina și Republica Moldova, cu susținerea Uniunii Europene și prevede cooperarea la nivel local în diverse domenii și de la comerț și liberă circulație, până la proiecte ecologice sau culturale. Participanții la euroregiune vor putea avea acces la fonduri europene de mai multe milioane de euro.
Noul episcop al Tiraspolului și Dubăsarului Savva, numit în această funcție pe 5 martie de sinodul bisericii ortodoxe ruse, a ținut, joi, prima slujbă în catedrala din Tiraspol. În aceeași zi, fostul ierarh Iustinian, care a condus eparhia transnistreană a Mitropoliei Moldovei timp de 12 ani, l-a prezentat pe Savva liderului administrației transnistrene Igor Smirnov. Episcopul Savva a spus că a fost primit cu multă căldură de enoriași, dar și de Sminrov, de la care a auzit multe cuvinte de bine la adresa fostului episcop. „Acum ne rămâne doar să continuăm faptele pe care el le-a început, spre binele poporului transnistrean”, a declarat episcopul Savva, citat de serviciul de presă al administrației transnistrene. Alegerea lui Savva a fost susținută în ședința sfântului sinod de la Moscova și de Mitropolitul Moldovei Vladimir.
Presedintele american Barack Obama a declarat ca una din prioritatile administratiei este sa impiedice Iranul sa obtina sau sa produca arme nucleare. Daca Iranul produce o bomba nucleara, a avertizat Obama, intregul Orient Mijlociu va intra intr-o cursa a innarmarii. De accea, Statele Unite sunt pregatite sa impuna, impreuna cu aliatii, sanctiuni agresive impotriva Iranului. Mai mult, Obama a precizat ca toate optiunile raman deschise, cand vine vorba de rezolvarea problemei iranienie. Pe de alta parte, la Moscova, premierul rus Vladimir Putin a anuntat ca prima centrala nucleara iraniana va functiona de la vara. Rusia a sprijinit Iranul sa contruiasca controversata centrala nucleara de la Busher.
Uniunea Europeană a cerut Georgiei să nu tensioneze situația din regiune, după ce o televiziune de la Tbilisi a transmis un fals reportaj despre o nouă invazie rusească. Aflat în vizită la Burxelles, premierul georgian Nika Gilauri a spus că falsul reportaj va fi obiectul unei anchete.
Venezuela și Republica Belarus au încheiat mai multe acorduri economice în timpul vizitei președintelui Alexander Lukashenka la Caracas. Lukashenka a spus că țara sa va lansa proiecte mixte cu Venezuela în domeniul gazelor și petrolului, dar și în modernizarea infrastructurii locale. Belarus ar urma să primească din Venezuela 80.000 de barili de țiței pe zi, începînd din luna mai. Republica Belarus este dependentă energetic în mare măsură de Rusia, dar în ultima vreme face eforturi să-și diversifice sursele de energie.
Câteva mii de oameni au protestat în orașul Lviv din vestul Ucrainei împotriva noului ministru al educației Dmitro Tabachnyk care s-a pronunțat pentru o mai largă folosire a limbii ruse. Protestatarii îl acuză pe ministru că ar planifica o campanie împotriva limbii ucrainene și că ar dori să acorde rusei un statut egal.
Și tot săptămâna trecută, noua majoritate parlamentară din Ucraina a anuntat că va adopta o lege care va interzice țării să se alăture vreunei alianțe militare, cum ar fi NATO. Este de așteptat că decizia va fi salutată de Moscova. Legea, a precizat președintele Ianucovici, va întări statutul Ucrainei de țară „nealiniată”.
——————————————————————————————-
Diplomația europeană și cea moldovenească depun eforturi să obțină includerea a cel puțin două raioane transnistrene și Camenca și Râbnița și în euroregiunea Nistru, care urmează să fie creată până la finele acestui an. Ultimele evoluții legate de pregătirea acestui ambițios proiect european demonstrează că procesul va fi unul dificil.
Tiraspolul cere ca în documentele de creare a euroregiunii să fie menționată apartenența raioanelor Camenca și Râbnița la „republica moldovenească nistreană”, condiție pe care Chișinăul nu o poate îndeplini, pentru că o entitate nerecunoscută nu poate să figureze într-un document internațional.
Iată ce a declarat în legătură cu aceasta, Europei Libere, șeful biroului pentru reintegrare al guvernului Republicii Moldova, Ion Stăvilă: „Suntem dispuși să manifestăm o flexibilitate cât se poate de mare, dar există o limită a flexibilității noastre, deoarece ea nu trebuie să aducă atingere principiilor fundamentale de care ne ghidăm în procesul de reglementare și anume respectarea suveranității și integrității Republicii Moldova”.
Amintim că ideea înființării euroregiunii Nistru a fost lansată acum un an de autorități din Ucraina, Moldova și Transnistria, cu susținerea Comisiei Europene. Ea urmează să includă 3 raioane din dreapta Nistrului, raioanele Camenca și Râbnița de pe malul stâng, iar din partea Ucrainei și regiunea Vinița. În decembrie anul trecut, miniștrii de externe de la Chișinău și Kiev au semnat o declarație prin care anunță oficial intenția creării Euroregiunii Nistru și se solicită susținerea financiară și tehnică a Uniunii Europene, prin mecanismele Parteneriatului Estic.
Despre impasul în care a ajuns procesul de constituire a acestei platforme de cooperare regională și posibile soluții discutăm astăzi cu invitata noastră, economista Galina Șelari, director-executiv al Centrului de Investigații Strategice și Reforme. Dnă Șelari, cum ați comenta situația creată după mai bine de un an de eforturi susținute pentru lansarea euroregiunii?
Galina Șelari: „În principiu, această știre cu nuanță negativă din istoria nenăscutei încă euroregiuni Nistru este caracteristică, într-un sens anume, pentru dialogul oficial dintre malurile drept și stâng ale Nistrului. Din păcate, devine deja o tradiție când, s-ar părea că ajunși la numai o jumătate de pas de compromis, una dintre părți și și nu contează care anume, atunci când compromisul nu este atins – începe să manifeste inflexibilitate, adesea nemotivat, și atunci problema, actuală și foarte importantă pentru scopul comun, pentru conducerea de pe malurile stâng și drept ale Moldovei și care înseamnă grija față de oameni, totul pentru bunăstarea și în numele oamenilor, așa și rămâne nesoluționată”.
Radu Benea: De ce anume forma unei euroregiuni a fost aleasă pentru realizarea acestor scopuri comune, cum le-ați numit, ale autorităților de pe ambele maluri ale Nistrului și în ce mod concret s-ar putea manifesta interesul lor comun?
Galina Șelari: „Prima euroregiune și nu vă speriați și a apărut în 1953, de aceea ele au o istorie lungă. Există deja două asociații internaționale a euroregiunilor, unde se poate face schimb de experiență. La baza conceptului de euroregiune a fost pusă o idee simplă: să fie create condiții pentru dezvoltarea unor teritorii de frontieră care, în virtutea unor tradiții sau circumstanțe istorice, au aparținut ba unui stat, ba altuia și depinde numai de punctul de referință și și asemenea teritorii pe bătrânul continent european sunt foarte multe, dar ele au interese comune, tradiții, relații foarte adânci, istorice, ș.a.m.d. Și acest lucru mi se pare foarte important, pentru că scopul oricărei euroregiuni este, în primul rând, ridicarea bunăsării, stabilirea dialogului, aprofundarea lui, eliminarea barierelor vamale acolo unde există și asigurarea celor patru libertăți economice fundamentale. De aceea, toate aceste principii ce stau la baza concepției euroregiunii ni se potrivesc cât se poate de bine”.
Radu Benea: Cum anume, într-o regiune de conflict?
Galina Șelari: „Din perspectiva stării conflictuale ce există din păcate și pe care este absurd să o negăm, euroregiunea poate deveni un fel de proiect pilot în cadrul căruia pot fi eliminate acele bariere vamale care există de facto între maluri, pot fi eliminate de facto barierele în calea circulației persoanelor, iar aceste bariere există, poate fi simplificată circulația mărfurilor între Moldova și Transnistria, între Moldova, Transnistria și Ucraina. Iată, în opinia mea, acele scoputi nobile care sunt îndreptate cu adevărat spre îmbunătățirea vieții oamenilor, într-un mod foarte concret”.
Radu Benea: Dnă Șelari, ați putea să aduceți niște exemple de cooperare rezultativă în cadrul unor euroregiuni din spațiul estic?
Galina Șelari: „În Est, cei mai activi participanți ai unor euroregiuni sunt: Belarus și pe care aș menționa-o în primul rând, Rusia și Ucraina. Există mai mult de 10 euroregiuni la care participă țări membre ale CSI. Prima a fost creată între Ucraina și Polonia în 1993 și de atunci se dezvoltă cu succes. Acum, membri activi ai euroregiunilor sunt și teritorii ale Federației Ruse, în tandem cu Țările Baltice – Kaliningrad și regiunea Pskov, precum și Karelia, în tandem cu Finlanda. Regiunile se dezvoltă foarte bine și nimănui nici nu-i trece prin cap că un teritoriu sau altul, din această cauză, va trece în componența altui stat! Deși toți acești participanți ai mișcării euroregiunilor, în diferite perioade istorice, au făcut parte ba dintr-un stat, ba din altul. De aceea, cred că înființarea euroregiunii Nistru pentru „asimilarea” unuia sau altuia într-o direcție sau alta este, mi se pare, ceva cu totul absurd. O asemenea abordare, sunt convinsă, reflectă dorința cuiva de a găsi motive pentu a zice „nu”. Există o vorbă veche: vrei să rezolvi o problemă și găsești soluția, nu vrei și găsești motive. Eu cred că în cazul de față avem de-a face cu motive”.
Radu Benea: Èšinând cont de actuala stare de lucruri din economiile Moldovei, Transnistriei și Ucrainei, cât de motivate ar fi cele 3 părți să se implice într-o asemenea formă de cooperare ca euroregiunea?
Galina Șelari: „Criza pentru țări e ca o boală grea pentru om. Dacă omul luptă cu boala, asta îl determină să-și schimbe radical atitudinea față de sine, față de cei din jurul său și îl forțează de multe ori să acționeze altfel. De aceea, este evident că și pe malul drept și pe malul stâng al Nistrului e nevoie de schimbarea concepției, atitudinii. Cu structura economică pe care o avem în prezent, fără să schimbăm nimic, noi nu vom avea o dezvoltare durabilă. Și eu cred că acest lucru este înțeles pe ambele maluri ale Nistrului, nu numai pe teritoriul moldovean, dar și pe cel ucrainean. La această concluzie a ajuns și conducerea tuturor participanților la euroregiune, ca și donatorii noștri externi. Da, motivele sunt diferite, nivelul de dezoltare al raioanelor este diferit și e clar că și efectele vor fi diferite, dar toți înțeleg nevoia schimbării. Și poate că tocmai aceasta este șansa pe care situația noastră complicată ne-o oferă acum să schibăm ceva. Măcar pe un teritoriu separat. Dar haideți să privim acest proiect ca pe unul de încercare și să vedem ce va ieși: dacă nu vom încurca, ci vom ajuta”.
——————————————————————————————-
Pe 28 martie, în regiunea transnistreană, vor avea loc alegeri locale. Numărul exact al candidaților la funcțiile de deputați în consiliile raionale și orășenești și de șefi ai administrațiilor sătești nu este cunoscut deocamdată, deși până la alegeri a mai rămas doar o singură săptămână. Potrivit Comisiei Electorale Centrale de la Tiraspol, întârzierea este datorată numeroaselor procese judiciare în care concurenții electorali își apără dreptul de a fi aleși. Interesul populației din regiune față de campania electorală și dorința de a participa la aceste alegeri diferă de la o localitate la alta. Detalii are colega mea, Diana Răileanu.
În timp ce la Tiraspol, principalul oraș din Transnistria, cursa pentru fotoliul de deputat în consiliul orășenesc este în toi, la periferiile regiunii acest proces decurge mult mai anemic. Pentru locuitorii orășelului Pervomaisk, din raionul Slobozia, de exemplu, viitoarele alegeri în administrația locală nu par să le inspire prea multe speranțe în schimbare. Niciun afiș sau panou electoral nu trădează faptul că în această săptămână campania electorală se află pe ultima sută de metri. Atributele electorale lipsesc, pur și simplu, de pe străzile orașului.
Oamenii spun că politica nu-i interesează. Majoritatea afirmă că nici nu cunosc cine sunt candidații. Cu toate acestea, ei spun că și-ar dori foarte mult ca noii aleși locali să lucreze cu mai multă râvnă.
„Nu se întâmplă mai nimic. Nu se prea vede ca deputații să lucreze”.
„Nu știu prea multe despre candidații înscriși în campanie, nu am cunoscut pe niciunul dintre ei”.
„Îi cunosc pe candidați și voi participa neapărat la alegeri. Promit multe, dar câte or să facă? Avem atâtea probleme. Acoperișurile și subsolurile caselor sunt în stare deplorabilă. Poate că vor aloca, în sfârșit, mijloace financiare pentru a le repara. Poate, îi vor ajuta pe cei de la gospodăriile comunale să-și primească salariile restante”.
Pasivitatea electoratului poate fi explicată oarecum prin faptul că mulți dintre locuitorii orășelului Pervomaisc, situat la graniță cu Ucraina, lucrează în țara vecină. Acolo își pot găsi mai lesne un loc de muncă, care, pe deasupra, este mai bine plătit decât în Transnistria.
Alexandru Craciun locuiește în Pervomaisc de mai bine de 20 de ani. El consideră că oamenii nu ar trebui să fie indiferenți față de faptul cine și cum le va reprezenta interesele în consiliile locale.
„Nu-i cunosc pe deputații anteriori, dar e vina mea. Politica mă interesează într-o măsură foarte mică. Îi cunosc pe doi dintre noii candidați. Am văzut niște fluturași electorali. Campania electorală e destul de anemică și e păcat. De asta depinde viitorul nostru. Oamenii însă nu-și dau seama. Trebuie să înțeleagă că e important să participe la alegeri chiar dacă votează împotrivă, pentru că dacă altcineva în locul tău va vota pentru un candidat nedemn va fi cu adevărat grav”.
Actualele alegeri în consiliile locale pot deveni un soi de repetiție generală a viitoarelor alegeri parlamentare, care se vor desfășura în regiunea transnistreană în luna decembrie. Conform prognozelor, rata de participare la alegerile locale din martie va fi foarte joasă și ar putea să nu depășească 25 la sută. Șeful administrației orășenești de la Tiraspol, Victor Costârco, le-a cerut conducătorilor întreprinderilor să asigure prezența alegătorilor la vot. Alegerile pot fi declarate valide dacă la acestea vor participa cel puțin un sfert din electoratul regiunii.
