Radu Benea: Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea cu o trecere în revistă a principalelor evenimente ale săptămânii trecute, prezentate de colega mea, Valentina Ursu.
Uniunea Europeană a prelungit cu încă un an interdicția de viză pentru liderii de la Tiraspol, dar a suspendat aplicarea ei până la 30 septembrie. Aceasta înseamnă că liderii transnistreni sunt sancționați în continuare în mod simbolic, dar în practică pot cere vize. Într-o declarație de presă, miniștrii de externe din țările UE au deplâns lipsa de progrese în soluționarea conflictului transnistrean, dar au notat „deschiderea mai mare” a noului guvern moldovean și a transnistrenilor față de reluarea dialogului. Tot în declarația din 22 februarie, miniștrii de externe europeni au anunțat că vor scoate trei nume de pe lista oficialilor transnistrene cu interdicție de viză și nu se spune însă cine sunt persoanele respective.
In acest an se va pregati trecerea definitiva la pasapoartele biometrice pentru cetatenii Republicii Moldova, pentru ca acordarea lor sa poata incepe in 2011. Anuntul a fost facut de ministrul tehnologiilor informationale si comunicatiilor, Alexandru Oleinic. Introducerea pasapoartelor biometrice ar putea spori sansele ridicarii obligativitatii vizelor pentru cetatenii Moldovei in tarile Uniunii Europene.
Ucraina are un nou presedinte – Viktor Yanukovici. La depunerea jurământului, pe 25 februarie, el declarat ca sub mandatul sau, Kievul va urmari o politica externa care sa aduca maxim de rezultate pentru Ucraina. Yanukovici a vorbit despre situatia dezastruoasa a economiei tarii, despre coruptia larg raspindita si despre datoriile uriase pe care le are. Prima vizită peste hotare a lui Viktor Yanukovici in calitate de presedinte a fost programată la Bruxelles, pe data de 1 martie.
La Kiev la ceremonia de investire a noului presedinte Viktor Yanukovici, presedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu a declarat ca „Moldova si Ucraina sunt sortite sa aiba relatii foarte bune si ca aceasta este, – in viziunea presedintelui parlamentului de la Chisinau, – o cerinta de baza pentru orice stat cu initiativa europeana”.
Secretarul de stat american Hillary Clinton a declarat ca Rusia si Alianta Nord Atlantica ar trebui sa colaboreze mai mult in combaterea amenintarilor globale, precum proliferarea armelor nucleare, terorismul, pirateria si securitatea cibernetica. Clinton a respins ferm propunerea Moscovei pentru un nou tratat de securitate europeana, repetind ca Alianta Nord Atlantica nu este o amenitare la adresa securitatii Rusiei. Clinton a propus o colaborare cu Rusia si in domeniul sistemelor defensive anti racheta, care „sa ii apare deopotriva si pe cetatenii Europei si pe cei ai Rusiei”. Extinderea NATO este considerata in actuala strategie nationala de aparare a Rusiei drept una din principalele amenintari la adresa Rusiei.
Ministerul rus de externe a declarat ca are intrebari serioase în privinta scopurilor urmarite de Statele Unite cu planurile de amplasare a scutului antiracheta în Europa. Purtatorul de cuvant Andrei Nesterenko a descris planurile americane drept „aranjamente pripite care fac fragila arhitectura de securitate europeana ostateca unor amenintari cu racheta imaginare”. Este cea mai aspra critica formulata pana acum de Rusia, dupa ce Romania a anuntat ca va gazdui elemente ale scutului, iar Bulgaria s-a aratat interesata.
Presedintele Dmitry Medvedev a declarat ca Rusia si Uniunea Europeana ar trebui sa isi intareasca relatiile. Declaratia a fost facuta la Moscova, unde s-a aflat coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene Catherine Ashton. Dupa intilnirea cu Ashton, seful diplomatiei de la Moscova, Serghei Lavrov a spus ca Rusia ar vrea ca aceasta colaborare sa se axeze pe zone concrete, practice si importante, precum cele economice, educatie, tehnologie, inovatie si guvernare. Pe 31 mai, la Rostov pe Don va avea loc summitul Rusia-Uniunea Europeană.
Televiziunea turcă relatează că autoritățile au arestat încă 18 ofițeri ai armatei bănuiți de implicare într-o presupusă tentativă de lovitură de stat în 2003. Numărul total al arestaților ajunge la 67, după primul val de arestări la începutul săptămânii. Premierul Recep Tayyip Erdogan a avertizat că „nimeni nu se află mai presus de lege” și că toți cei care au conspirat împotriva democrației vor fi aduși în fața justiției.
O organizație pentru drepturile omului a anunțat că în Cuba un deținut politic a murit la spital în urma unei greve a foamei de 85 de zile. Comisia cubaneză pentru drepturile omului spune că Orlando Zapata Tamayo, în vârstă de 42 de ani, se afla în închisoare din anul 2003. El fusese condamnat pentru perturbarea ordinii publice și lipsă de respect față de autoritățile comuniste. Amnesty International susține că în închisorile din Cuba se află aproape 60 de deținuți politici.
Radu Vrabie (APE)Dragi prieteni, despre evenimentele săptămânii trecute discutăm astăzi cu invitatul nostru, expertul Radu Vrabie de la Asociația pentru Politică Externă din Chișinău. Dl Vrabie, ce evenimente ale săptămânii trecute vi s-au părut mai importante pentru relațiile moldo-transnistrene?
Radu Vrabie: „Desigur că pe primul plan ar fi suspendarea, până în luna septembrie, a interdicției de călătorie în Uniunea Europeană pentru liderii de la Tiraspol, care a fost introdusă în 2003. Apoi ar fi victoria definitivă a lui Victor Ianucovici în Ucraina. Și desigur că putem să discutăm despre grupurile de lucru pentru măsurile de încredere care și-au început activitatea și pe care să sperăm că o vor continua în viitor”.
Radu Benea: Haideți să le luăm pe rând. Suspendarea interdicției de călătorie în Uniunea Europeană pentru un grup de lideri transnistreni. Ce a determinat Uniunea Europeană să-și revizuiască decizia din 2003?
Radu Vrabie: „În primul rând, trebuie să spunem că această interdicție era în mare parte condiționată de nedorința administrației de la Tiraspol de a negocia, de a participa la negocieri. Or, în momentul în care s-a produs o anumită deschidere – vorbim despre relansarea acestor grupuri de lucru, Uniunea Europeană este consecventă în abordarea sa și de aceea a suspendat această interdicție. Acum observăm că relațiile dintre Chișinău și Tiraspol s-au încălzit un pic: să nu uităm că au fost două reuniuni informale în formatul 5+2; a mai fost programată una pe 1-2 martie; au fost două întâlniri între reprezentantul politic al Tiraspolului Vladimir Iastrebciak și vicepremierul pentru reintegrare Victor Osipov și una chiar la Chișinău, ceea ce este o premieră în reglementarea transnistreană pentru ultimii ani. De aceea, cred că acest pas al UE este de a încuraja în continuare administrația de la Tiraspol să fie mult mai deschisă și mai interesată în rezolvarea acelor probleme care îi afectează pe toți locuitorii Republicii Moldova, fie de pe malul drept sau de pe malul stâng al Nistrului.
Radu Benea: De ce interdicția de călătorie a fost suspendată numai până la sfârșitul lui septembrie? Și ce impact credeți că ar putea avea decizia Uniunii Europene asupra implicării Tiraspolului în procesul de reglementare?
Radu Vrabie: „De ce a fost condiționată în timp, până în septembrie? Eu pot să presupun că este iarăși în mare parte datorită comportamentului sau precedentelor acțiuni ale Tiraspolului, care după o perioadă de încălzire, imediat treceau la anumite acțiuni de tensionare a situației. Cât privește reacția Tiraspolului, nu este un secret că liderii transnistreni tot timpul au încercat să arate că nu-i prea interesează dacă sunt sau nu în lista neagră, că nu-i atât de important pentru ei să meargă în UE. De aceea cred că și acum ei încearcă să nu dea importanță acestui eveniment. În plus, se știe că anume autoritățile de la Chișinău au insistat să fie suspendată interdicția, în special pentru liderul de la Tiraspol Igor Smirnov și un proces început chiar de fostul președinte Voronin. Iar Tiraspolul sigur că nu vrea să arate publicului de pe malul stâng că a obținut ceva datorită Chișinăului. În acest sens, aș vrea să menționez faptul că autoritățile de la Chișinău au devenit mult mai flexibile și mai consecvente, vedem mai mulți pași în întâmpinare și sperăm că și forțele de la Tiraspol vor înțelege acest lucru și vor face pași în întâmpinarea Chișinăului, pentru că reglementarea transnistreană depinde de toți actorii implicați în acest proces”.
Radu Benea: Săptămâna trecută au continuat primele contacte la nivelul grupurilor de experți pentru sporirea încrederii de pe ambele maluri ale Nistrului. Ce perspective vedeți pentru apariția unor rezultate pozitive?
Radu Vrabie: „Analizând pașii făcuți de administrația de la Tiraspol în trecut, credeam că pașii făcuți erau pentru menținerea status-quo-ului, pentru că acesta era punctul forte al administrației transnistrene, mai ales datorită pașilor, câteodată inconsecvenți ai Chișinăului, care desigur că erau utilizați de administrația de la Tiraspol. Cât privește grupurile de lucru. Dacă vă aduceți aminte, aceste inițiative ale președintelui Vladimir Voronin au fost primite negativ de către administrația de la Tiraspol, declarând că ele nu au sens și că sunt niște inițiative de ziar și „gazetnye initsiativy”, cum le spuneau ei. Ce observăm peste un an și ceva? Observăm că aproape toate punctele sunt acceptate, cu excepția demilitarizării, unde transnistrenii insistă doar pe un singur aspect: colaborarea dintre poliția moldovenească și miliția de pe malul stâng al Nistrului. Vedem chiar nivelul reprezentativ: din partea transnistrenilor în grupurile de lucru participă chiar așa-zișii miniștri de resort, din partea Chișinăului participă viceminiștrii. Știm că aceste inițiative sunt aprobate, susținute chiar și de Federația Rusă, ceea ce nu este puțin pentru administrația de la Tiraspol, știm că părerilor din Rusia li se acordă o mare atenție la Tiraspol. Ce urmează acum? Sunt foarte multe premise ca aceste grupuri să lucreze în continuare”.
Radu Benea: Care ar fi acestea? Ce domenii credeți că ar putea fi de interes comun pentru Chișinău și Tiraspol?
Radu Vrabie: „Sunt o mulțime de probleme care există pe malul drept și malul stâng al Nistrului și de care depinde viața și bunăstarea oamenilor. Sunt probleme ecologice, medicale, de ajutor umanitar, etc., circulație, infrastructură, aceeași cale ferată… Pentru că în pofida faptului că trenurile nu circulă prin Trasnistria și se pierd bani, pe de altă parte nici transnistrenii nu au o conexiune între căile ferate. Sunt două porțiuni și una la Râbnița și alta la Bender, care într-un fel nu au legătură între ele, și de aceea pentru a face conexiunea între Bender și Râbnița este nevoie ori să mergi prin Ucraina, ori pe maul drept în Republica Moldova. Ceea ce ar putea împiedica dezvoltarea acestor grupuri de lucru este, desigur, reavoința. Nu este un lucru neștiut că sunt forțe politice la Tiraspol care sunt împotriva deschiderii și discuțiilor între malul drept și stâng ale Nistrului. O altă piedică ar putea fi inconsecvența Chișinăului. Una din marile greșeli ale fostei guvernări în procesul de reglementare a conflictului transnistrean a fost inconsecvența. Și fosta guvernare, din păcate, vedea conflictul transnistrean nu ca pe un proces, ci ca pe un eveniment. Actuala conducere vede acest lucru ca pe un proces și acesta este un lucru important, pentru că în momentul în care noi vom ajunge la o soluție politică, trebuie să fim pregătiți să putem lucra, să fie un stat viabil. În momentul în care statul nu va fi viabil, va fi foarte greu să obții o soluție politică”.
A rămas mai puțin de o lună până la alegerile locale din regiunea transnistreană. Pe 16 februarie a expirat termenul de depunere a actelor din partea concurenților. Candidații care au fost deja înregistrați și-au început campania electorală. Mai multe detalii despre mersul campaniei are Valentina Ursu.
Șeful comisiei electorale centrale, Piotr Denisesnko spune că pentru un singur mandat de deputat în consiliile raionale și orășenești din Transnistria rivalizează de la doi până la șase candidați. În listele de alegători figurează în total 392 de mii de persoane cu drept de vot.
Viitorii aleși locali s-au activizat îndeosebi în Tiraspol, Bender și Râbnița: pe stâlpi sunt lipite afișe, presa publică „ode laudative” candidaților, agitatorii îi îndeamnă pe oameni la întâlnirile electorale să voteze cu pretendentul lor.
Larma electorală ocolește însă localitățile mai mici.
Satul Blijnii Hutor, din raionul Slobozia, este practic o suburbie a orașului Tiraspol. Locuitorii săi sunt în marea lor majoritate de etnie ucraineană. Puțini dintre ei cunosc numele deputatului ce-ar trebui să le reprezinte interesele în consiliul raional Slobozia sau numele candidaților actuali.
„Nici nu știu, cine candidează? Eu nu știu nici măcar cine-i președintele sovietului sătesc. Știu însă că e un post cam lunecos. Pentru că sunt multe probleme nerezolvate, iar salariile sunt mici”.
„Eu mă gândesc deja nu la copiii mei, ci la nepoți, cum vor trăi mai departe? De ce toți pleacă în Rusia? Dacă aici ar fi toate bune și frumoase, nimeni n-ar pleca. Dar, chiar dacă voi merge să votez, ce-o să schimbe votul meu?”.
„Avem deputați, mergem la ei cu diverse probleme, însă nimic nu se rezolvă. Oamenii se revoltă între ei, dar degeaba. Apa ne-o deconectează când vor ei, fără să ne prevină, și destul de des. Rețelele electrice-s ale noastre, de aceea când opresc lumina ne previn. Dar problema apei e un coșmar, ca și cea a gunoiului ce nu este evacuat la timp și din care cauză satul e foarte murdar. Ne-am dori mai multă ordine, mai multe locuri de muncă, așa încât lumea să nu plece peste hotare. Noi, cel puțin, avem noroc că suntem aproape de Tiraspol. Oricum, am vrea ca oamenilor să le placă să trăiască aici, să poată trăi aici, să avem o perspectivă de viitor, o anumită stabilitate”.
Drumul spre magazinul alimentar din sat e numai brazde și gropi adânci. Un șuvoi de ploaie le-a umplut cu apă, transformându-le în lacuri mici, printre care cu greu îți vei croi calea. În sat sunt multe case părăsite de cei plecați peste hotare. Locuitorii sunt mai mult oameni în vârstă, care nu prea cred însă că sunt în stare să schimbe ceva sau că tinerii plecați vor cheltui bani pe un drum acasă ca să participe la alegeri.
