Doamnelor și Domnilor, bine v-am găsit. La microfon e Vasile Botnaru, autorul și prezentatorul emisiunii duminicale Punct și de la capăt.
Chiar dacă arcul de guvernamânt este forțat să intre pe făgașul campanei electorale, tot mai inevitabile și mai imprevizibile, cu riscurile de rigoare, Uniunea Europeană iși onorează promisiunea de a-i acorda Cabinetului Filat asistența logistică necesară. Dovadă este constituirea echipei, care are urmatoarea denumire oficială: Grupul de consilieri ai Misiunii Uniunii Europene de Consiliere în Politici Publice pentru Republica Moldova”. Despre Caietul de sarcini al acestui grup de consilieri europeni, plătiti din fonduri europene, vom discuta în ediția de astăzi.
Așadar, în studioul de la Chișinău al Europei Libere astăzi se află cunoscutul expert Nicu Popescu, actualmente consilier al premierului Filat, angajat de Cabinetul de miniștri de la Chișinău. Deci, consilier principal de stat în probleme de integrare europeană și relații externe – asta este titulatura completă. Și consilierul pentru comunicare al premierului moldovean, Daniel Diviricean, care face parte din Grupul de consilieri ai Misiunii Uniunii Europene de Consiliere în Politici Publice pentru Republica Moldova”. Sună cam tautologic, dar asta e denumirea oficială.
Europa Liberă: Dacă ar fi să formulăm, la modul general, cu ce se ocupă consilierii? Și avem astăzi în Studiou un reprezentant al echipei de consilieri din partea Uniunii Europene și un consilier, care vine din Uniunea Europeană, originar din Republica Moldova, Nicu Popescu. Un foarte bun cunoscător al realităților moldovene, dar care știe foarte bine cum poate joncționa cu Uniunea Europeană. Ce ar trebui să facă această echipă ca unul: așa cum scrie în Caietul de sarcini, să fie absorbită asistența externă, și doi: ca să simtă fiecare cetățean că această asistență este în beneficiul lor. Domnul Daniel Diviricean?
Daniel Diviricean: „În primul rând aș vrea să zic două-trei cuvinte despre bugetul, de care spuneați. Acel buget, trebuie să știți, că include foarte multe activități logistice pentru acest proiect. Pe de altă parte, ar trebui să ne gândim la faptul, că dacă nu ar fi existat acest proiect și această echipă de consilieri, care să vină în Republica Moldova, probabil, costurile instituționale ar fi fost mult mai mari. Deci, până la urmă, dacă rezultatele vor fi bune, acesta este un buget mic, pentru câte lucrui se pot face prin acest proiect.”
Nicu Popescu: „Cred, că miza acestei misiuni și a acestui sprijin, care vine din partea Uniunii Europene, este obținerea, sau realizarea unor schimbări structurale în Republica Moldova. Să ajungem cu toții la o situație, în care Republica Moldova, peste câțiva ani, nu ar mai avea nevoie de asistență externă. Nu ar mai avea nevoie de acest tip de consilieri. Însă, pentru a ajunge la această etapă, trebuie să schimbăm foarte multe, inclusiv pe aceste domenii prioritare, în care la etapa actuală Republica Moldova are nevoie de asistență majoră din partea Uniunii Europene. Atât asistență financiară, cât și asistență și sprijin, și sfaturi, care ne-ar ajuta pe noi, în Republica Moldova, să absorbim aceste practici, deja testate în Uniunea Europeană. Care funcționează în alte state, care oferă soluții pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor. Noi în Republica Moldova nu vrem să reinventăm roata. Am văzut cum se organizează o agricultură performantă în Uniunea Europeană. Vedem cât de funcțională este poliția în statele europene. Vedem cât de funcțional este sistemul de atragere a investițiilor în Uniunea Europeană. Și iată, că prin acești consilieri vrem să absorbim aceste practici bune, care sunt implementate deja în Uniunea Europeană. Vrem să absorbim aceste practici bune din Uniunea Europeană și acești consilieri ne vor permite nouă în Republica Moldova să tăiem anumite unghiuri, atunci când vine vorba de realizarea și transpunerea acestor practici la noi, în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Domnule Nicu Popescu, dar cum s-a decis, că anume la aceste ministere, sau pe aceste sectoare e nevoie de consiliere? Și am să citesc rapid din Comunicatul de presă: avem consilier tehnic principal al primului ministru, cel care este și coordonatorul echipei de consilieri. Avem consilierul pentru comunicare al primului ministru, care este Daniel Diviricean, prezent astăzi în Studiou. Consilier al ministrului de Justiție, la Inspectoratul fiscal, la ministrul Economiei, la Agenția pentru achiziții publice, la Ministerul Agriculturii, la Ministerul de Interne. Și ministrul de Finanțe, va avea un consilier, care este încă în proces de selecție. Înseamnă asta, că sunt punctele nevralgice? Sau sunt cele mai prost gestionate? Ce înseamnă asta?
Nicu Popescu: „Cred că noi în Republica Moldova, dacă ne uităm bine în jurul nostru, vedem că, practic, orice domeniu de activitate, inclusiv acele domenii care funcționează instituțiile statului, sunt într-o situație destul de dificilă. Asta este situația, pe care am moștenit-o. Adevărul este că nu putem soluționa toate problemele peste noapte, toate deodată. De aceea s-a mers pe acele domeniile prioritare, care fie au importanță majoră pentru contextul economic, fie sunt importante din punct de vedere social. Cum este cazul domeniului agricol, de exemplu și speranța este că investind un efort politic și economic în aceste sectoare, în care vom primi această asistență din Uniunea Europeană, dezvoltând aceste sectoare, le vom putea utiliza ca un fel de locomotivă pentru dezvoltarea Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Adică verigile tari.
Nicu Popescu: „Verigile în care investim, ca să le facem mai tari decât sunt la ziua actuală. În plus, țin să mai menționez și faptul că Guvernul Republicii Moldova, împreună cu UE, au decis care sunt aceste sectoare, în care avem nevoie de această asistență. Și nu este vorba doar de consilieri, care vin să ne ajute, ci de faptul că acești consilieri ne mai aduc niște cunoștințe, care ne vor permite să accesăm mai multe rețele de suport, atât financiar, cât și logistic din Uniunea Europeană. Deci, nu este vorba doar de niște oameni, care vin la Chișinău să stea în birou. Este vorba de o nouă abordare și de noi contacte în Uniunea Europeană. Care ne vor permite să accelerăm procesul de reforme.”
Europa Liberă: Domnule Diviricean, Dumneavoastre sunteți la comunicare. Asta înseamnă să știți să ambalați niște rezultate? Sau să le prezentați așa cum sunt ele? Sau să le scoateți din anonimat? Ce sarcină aveți Dumneavoastră, în particular? Vă întreb, pentru că, iarăși, fac trimitere la Comunicatul pe care îl am în față: „Șeful delegației Uniunii Europene, Dirk Schuebel sugerează că ar fi bine ca recomandările experților să fie și absorbite”, adică, dacă tot plătim niște bani, să țineți cont de sfaturile consilierilor, nu?
Daniel Diviricean: „Eu vin din România. Am trăit aceste momente, pe care le trăiește Republica Moldova chiar în Guvernul României, în perioada 2001-2004, când România făcea eforturi spre integrarea europeană, incerca să-și adapteze instituțiile la ceea ce înseamnă instituții europene. Practic, Guvernul trebuie să reușească să construiească un mesaj foarte simplu. Mesaj, care să ajungă la toată lumea, să fie receptat așa cum trebuie. Să fie capabil, să prezinte ceea ce face. Pentru ca, până la urmă, oamenii să afle și lucrurile bune pe care le face Guvernul. Să afle din timp măsurile, care se iau și care au legătură cu cetățenii. Și, nu în ultimul rând, este vorba de transparență. Iar acest lucru m-a bucurat foarte mult, că există transparență. Cred că Moldova e una din puținele țări, în care am văzut, că ședințele de Guvern, de exemplu, sunt transmise on-line. A fost o surpriză plăcută pentru mine. De asemenea, am văzut că primul ministru este un comunicator foarte bun. Am văzut că sunt câțiva miniștri extrem de activi pe zona aceasta. Dar încă e foarte mult de lucru. În teritoriu, în plan local, nu ajung așa cum ar trebui să ajungă informațiile de la Guvern. Oamenii nu știu de acolo lucrurile, care s-au făcut aici și care le-ar fi extrem de utile.”
Europa Liberă: Dar sinceritatea excesivă uneori poate să strice imaginea Guvernului. Și vă dau următorul exemplu: scandalul în jurul participării la parada de 9 mai. Sunt opinii divergente. Și atunci ce facem, iată, cu genul ăsta de sinceritate?
Daniel Diviricean: „Eu o să mă refer doar la partea de comunicare guvernamentală a acestei probleme. Partea politică nu e jobul meu. La partea guvernamentală, însă, a existat o mică problemă de mesaj, mai degrabă. Pentru că a existat acel mesaj, că n-ar fi bani pentru a se desfășura această acțiune. Sigur, Guvernul a încercat să-și precizeze poziția în ceea ce privește acest eveniment. Mai departe deciziile politice, sau ce se va stabili pe mine mă interesează mai puțin. Și asta se va comunica la nivel politic. Dar Guvernul întotdeauna, când există un astfel de eveniment, trebuie să-și precizeze și propria poziție.”
Europa Liberă: Adică, să înțeleg, să fie totuși sincer. Indiferent care sunt costurile sincerității.
Daniel Diviricean: „Așa cum am văzut lucrurile, acest Guvern, când s-a instalat, atât cât am apucat eu să studiez, cred că sinceritatea a fost unul din punctele cele mai importante de la bun început. Și eu cred că trebuie să păstreze sinceritatea aceasta și atunci când le spunem oamenilor, că uite, sunt lucruri pe care nu le putem face. Trebuie s-o spunem sincer, dar să și argumentăm. Să explicăm, de ce nu se pot face, sau când se vor face. Și să încercăm să ne și respectăm ceea ce spunem. Asta înseamnă, din punctul meu de vedere, o comunicare eficientă.”
Europa Liberă: Domnul Popescu, în probleme spinoase, de genul 9 mai, sau de genul predarea religiei, care, iarăși, este o problemă incendiară, sau parada gaylor, sau orice vreți. Există subiecte, care sunt ok în comunitatea europeană și sunt litigioase în Moldova. Ce fac consilierii în asemenea situații?
Nicu Popescu: „Nu cred că rolul consilierilor europeni este să gestioneze acest tip de situații. Este o problemă ce ține de dezbaterea noastră internă, în Republica Moldova. Societatea noastră este suficient de matură ca să discutăm deschis aceste probleme. Or, anume prin discuția deschisă și o dezbatere publică, inclusiv contribuim la maturizarea societății, la decizii mai informate pe care le iau cetățenii, atât în plan politic, căt și în probleme sociale. Sigur, în cazul paradei de la 9 mai mai există o problemă, legată de timpul în care trebuie luată această decizie, foarte rapid. Și din această cauză societatea noastră, probabil, nu are timpul necesar pentru a dezbate acest tip de probleme. Însă, în linii mari, cred că discuția pe acest tip de probleme litigioase este un lucru absolut normal, care are loc în orice stat cu o societate deschisă. În care atât forțele politice, cât și sociale își permit să dezbată diferite subiecte. Dacă ne uităm și la cazul unor guverne de coaliție, este iarăși absolut normal ca diferite partide să aibă diferite abordări a unor probleme ce țin de istorie, limbă, în cazul Republicii Moldova, politică externă. Și această balanță dintre unitatea unui guvern de coaliție, dar unitate care ar permite părților componente ale acestor coaliții să-și continue, sau să spună clar, care este viziunea lor asupra unor probleme, este cred un proces normal.”
Europa Liberă: Rămânând în zona 9 mai, Uniunea Europeană, totuși, înțelege ce câmp minat există în Republica Moldova. Bunăoară a hotărât să serbeze Ziua Europei la 15 mai și nu pe 9 mai, tocmai pentru ca să evite exploziile exagerate în discuțiile publice.
Nicu Popescu: „Acum trei ani în Moldova nici nu se discuta această sărbătoare, Ziua Europei de pe 9 mai. Deci, asistăm la un proces de reajustare psihologică a societății moldovenești și de obișnuire crescândă a societății cu această Zi a Europei. Evident, că după ce s-a sărbătorit cu atâta fast Ziua Victoriei de 9 mai timp de atâțiea zeci de ani, lucrurile, inclusiv în psihologia și abordarea societății a acestor zile, nu se vor schimba peste noapte. Pentru o bună parte din cetățeni 9 mai este predominant Ziua Victoriei. Și este absolut normal, ca să se dorească evitarea unui conflict dintre aceste două date simbolice. În plus, cred că în cazul Republicii Moldova se mai și face o anumită distincție artificială dingtre aceste două sărbători. Ori trebuie să înțelegem foarte clar de ce Ziua Europei este 9 mai. În 1950, ministrul de Externe al Franței de atuncea, Robert Schuman a făcut declarația, care a stat la sursa procesului de integrare europeană și a Uniunii Europene. Și Robdert Schuman a făcut această declarație de lansare a Uniunii Europene în ziua sfârșitului celui de-al doilea război mondial.”
Europa Liberă: Adică are o legătură directă.
Nicu Popescu: „Deci, Ziua Europei are loc pe 9 mai anume din cauza faptului, că războiul doi mondial s-a terminat pe 9 mai. Deci, într-un fel și ziua Europei, și Ziua Victoriei și ziua sfârșitului celui de-al doilea război mondial vin din același eveniment.”
Europa Liberă: Da, sunt perfect compatibile.
Nicu Popescu: „Sunt perfect compatibile și este o continuitate logică dintre integrarea europeană, care, la urma urmei, a fost lansată ca proces pentru a evita perspectiva unui nou război pe continentul european. Acest conflict simbolic dintre aceste două sărbători, cred, că este mai degrabă o deformare locală. Pentru că cel puțin în Uniunea Europeană legătura dintre Ziua Europei și ziua sfârșitului celui de-al doilea război mondial, de fapt, este în linii mari sărbătorită aceeași zi cu aceeași ocazie. Ei, eu înțeleg că această deformare în cazul Republicii Moldova vine din cauza trecutului nostru sovietic. În care această zi avea această conotație comunistă, socialistă, exagerat sovietică. Și în cazul Republicii Moldova există și această reacție antisovietică, care umbrește atitudinea față de 9 mai, Ziua sfârșitului războiului doi mondial.”
Europa Liberă: Vreau să revenim la echipa de consilieri și la filozofia consilierii. Pentru că, așa cum înțeleg eu, acești consilieri trebuie să accelereze, să facă mai lesnicioasă compatibilizarea Republicii Moldova cu valorile, cu standardele, cu experiențele Uniunii Europene. Cum se poate măsura compatibilizarea?
Daniel Diviricean: „În primul rând, nu ne așteptăm ca la finalul proiectului să avem niște instituții deja compatibilizate. Rolul consilierilor este, în primul rând, să-i sprijine pe funcționarii care există acum în aceste instituții, să le facă traningul necesar. Să le explice ce înseamnă, de fapt, această muncă într-o instituție europeană. Cum trebuie să colaboreze instituțiile din Republica Moldova cu instituțiile europene în viitor. Noi ne dorim, ca la finalul proiectului nostru, să lăsăm aici funcționari bine pregătiți în acest domeniu, astfel încât munca noastră și a lor să poată să fie continuată. Să-i ajutăm să învețe să scrie proiecte, să reușească să obțină finanțări, așa cum discutam mai devreme, într-un mod cât mai rapid. Și să facă proiecte, care să poată să fie ușor acceptate de partenerii externi. Practic, e o muncă pe zona de traning și sperăm foarte mult ca la finalul programului să constatăm că avem funcționari pregătiți să ducă mai departe ceea ce am început noi pe parcursul proiectului.”
Europa Liberă: Asta-i ortografie? Învățarea gramaticii, sau e matematecă superioară?
Daniel Diviricean: „Știți, cât de importantă e învățarea gramaticii. Pactic, e baza, până la urmă, a ceea ce se întâmplă. Și, din fericire, am descoperit că aici sunt oameni extrem de receptivi și dornici să învețe. Munca noastră, cred, că va fi mult mai ușoară și cred că și progresele vor fi mai rapide.”
Europa Liberă: Domnul Popescu, o problemă care totuși nu și-a rezolvat-o nici funcționarul, dar nici cetățeanul din Republica Moldova, când e vorba de compatibilizare. Filozofia integrării, la faza în care se află Republica Moldova, ce înseamnă de fapt? Moldova trebuie să fie pregătită să accepte, să asimileze niște standarde, care nu întotdeauna îi convin? Și ne uităm la experiența României, unde sunt impuse anumite baremuri, care nu întotdeauna poate sunt convenabile. Sau Moldova are libertatea, totuși, să se ridice până la anumite standarde, pe care le acceptă și să se oprească în fața unora, care nu-i convin? Și avem aceleași exemple: parada gayilor, avorturile, căsătoriile între oameni de același sex, etc, etc.
Nicu Popescu: „În primul rând, dacă tot ne referim la aceste aspecte sensibile, vizibil legate de homosexualitate, Uniunea Europeană nu are nici o prevedere, care ar impune, sau ar ghida statele membre referitor la căsătoriile de același sex. Acest tip de lucruri nu țin de Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Dar se asociază. În capul oamenilor se asociază cu valorile europene, de acolo ar veni.
Nicu Popescu: „Referitor la parada gayilor. Este o obligație de a nu discrimina orice tip de minorități, care este prezentă în Constituția Republicii Moldova, adoptată chiar până aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei. Deci, în acest sens, este vorba de legislația națională, care corespunde în acest caz și standardelor internaționale, inclusiv standardelor Organizației Națiunilor Unite și Constituției Republicii Moldova. Deci, nu cred că trebuie să asociem acest lucru explicit cu Europa. În același timp, trebuie să înțelegem că Uniunea Europeană este această realizare foarte complexă a noțiunii de libertate, care este simțită de către fiecare cetățean. Ei, în orice societate există oameni care sunt întotdeauna nesatisfăcuți de ceva, care cred că anumite lucruri nu merg în direcția cea bună. Acest lucru este normal, inclusiv în statele membre ale Uniunii Europene. Însă, trebuie să înțelegem, că europenizarea unui stat presupune nu doar beneficii, ci și costuri. Și nu poți alege doar beneficiile procesului de democratizare, procesului de reforme, procesului de europenizare, fără a face anumite compromisuri, fără a-ți asuma anumite costuri. Care, evident, afectează interesele sau viziunile unor anumite segmente ale populației. Și este cazul și României, și Germaniei, și Portugaliei, cărora nu le place un element sau altul al procesului de integrare europeană. Însă, într-un final, beneficiile procesului de integrare europeană sunt mult mai mari, decât costurile asociate. Să vă dau chiar câteva exemple foarte recente. Irlanda, care a respins prin referendum Tratatul de la Lisabona pentru că cetățenii Irlandei aveau careva așteptări neîmplinite față de Uniunea Europeană. Însă, până la urmă, chiar dacă anumite virguli din acest Tratat nu le conveneau, acest Tratat a fost adoptat din a doua încercare prin referendum. Pentru că beneficiile aflării în Uniunea Europeană au fost mult mai mari, decât acele costuri, și acele virguli, care nu convin anumitor segmente ale populației. Și în cazul Republicii Moldova este greșit să înțelegem procesul de integrare europeană ca un sac de bani, care este aruncat o dată pe lună din avion sau elicopter. Nu este. Presupune foarte mult lucru, presupune anumite sacrificii, impune anumite costuri, atât sociale, cât și politice. Presupune foarte multe compromisuri, însă beneficiile acestui proces vor fi mult mai mari. Or, nu poți să-ți dorești ca europenii să vină cu investiții, să angajeze cetățenii Republicii Moldova, plătindu-le salarii europene, dându-le posibilitatea de a călători fără vize în Europa, eliminând controalele la frontieră și în același timp să nu respecți niște principii de bază ale libertății, care stau la baza însăși construcției europene.”
Europa Liberă: Domnul Diviricean, Dumneavoastră înțeleg în România ați avut la fel problema asta să treceți peste frustrările oamenilor, care o dată au fost refuzați să intre în Europa. Cum organizați mesajul ăsta, pe care l-a formulat foarte succint Nicu Popescu, spre ținta activității Dvs și publicul larg?
Daniel Diviricean: „E foarte simplu. Nicu a spus un lucru foarte clar, care, de fapt, e esența procesului de integrare europeană – libertatea de a alege. Acesta este lucrul care subliniază cel mai mult ceea ce urmează să se întâmple. Până la urmă oamenii au libertatea să aleagă, dacă vor sau nu vor să facă ceva. De aceea, e important să le oferim această libertate. Să știți că în România nici acum nu au încetat dezbaterile pe diferite teme, inclusiv parada gayilor. În fiecare an, de câte ori apare această paradă sunt diferite comentarii, diferite manifestări pro și împotrivă. Cum e până la urmă normal într-o societate democratică, unde oamenii au voie să aleagă, dacă le place sau nu ceva. Acest lucru am văzut că se întâmplă și în Moldova. E foarte bine că oamenii au libertatea să aleagă. Nimeni nu trebuie să le impună nimic până la urmă. În schimb, rolul nostru ca și comunicatori e să le explicăm tot. Astfel încât ei să înțeleagă și să poată alege în deplină cunoștință de cauză. Să nu facem gesturi, care sunt absolut greșite din punct de vedere al comunicării, să le explicăm doar punctul nostru de vedere. Important este ca oamenii să aibă acces la toate punctele de vedere. Și am văzut realizări importante aici în Republica Moldova. Faptul, că apar multe televiziuni, apar ziare este un semn extraordinar de bun pentru libertatea, care s-a instalat aici. Aș vrea să vă mai spun ceva legat de Uniunea Europeană și asta chiar pe zona de comunicare, de care mă ocup eu. Noi trebuie să ajungem să le explicăm oamenilor ce înseamnă Uniunea Europeană. Noi tot vorbim, mă rog, încercăm să explicăm, asta e și rolul nostru, al consilierilor Uniunii Europene. Trebuie să le explicăm ce înseamnă, trebuie să le explicăm beneficiile pe care le aduce integrarea în Uniunea Europeană, dar și responsabilitățile. Pentru că acest proces presupune și multe responsabilități. Aici noi va trebui, împreună cu celelalte instituții: Guvernul, toate ministerele, să reușim să ne adaptăm mesajele astfel, încât să ajungă la oameni informațiile corecte. Și va trebui să-i învățăm pe funcționari, fiecare să știe să explice ce înseamnă acest proces de integrare, astfel încât la oameni să ajungă informația corectă.”
Europa Liberă: Îmi place ideea Dumneavoastră referitoare la informare. Din păcate, avem în spate o experiență lungă de alba-neagra, sau trei degetare. Când partidele, nu toate, uneori trișau în campanie ca să ajungă la guvernare și să dea din umeri și să spună n-avem bani, n-avem mijloace, poporul nu-i ăla care ar fi trebuit. Acum, ca să nu se întâmple compromiterea vectorului european, ce recomandări, ca guvernarea, cei pe care o să-i consiliați, să nu compromită, repet, integrarea europeană per ansamblu?
Daniel Diviricean: „Primul lucru s-a și întâmplat. Este venirea noastră aici, noi suntem din țări europene diferite. Noi am venit aici tocmai pentru a încerca să sprijinim, de fapt, construirea acestui peoces de integrare. Este o dovadă foarte bună, că nu discutăm despre ceea ce s-a vorbit, știu eu, cum spuneați Dumneavoastră, în campania electorală sau ce spuneau partidele. Ci acum discutăm despre un lucru absolut instituțional, vorbim despre ceea ce trebuie făcut ca să îndeplinim toți acești pași la nivelul fiecărei instituții. Poate sunt unii, care-și imaginează, că procesul de integrare se referă doar la Ministerul de Externe, poate se referă doar la activitatea primului ministru. Nici nu vă imaginați, câtă muncă poate să aibă o agenție poate foarte mică a statului în acest proces de integrare. Ori, dacă funcționarii din agenția respectivă nu știu ce au de făcut, vor pierde foarte mult timp până vor reuși să implementeze ceea ce e nevoie. Rolul nostru, al consilierilor, este tocmai să-i sprijinim pe acești funcționari, să-și facă cât mai repede treaba și să reușim cât mai repede să atingem obiectivul.”
Europa Liberă: Un exemplu să luăm, de la Ministerul Finanțelor, sau de undeva, de la achiziții publice. Ce trebuie să știe un funcționar de nivelul doi?
Daniel Diviricean: „În primul rând, trebuie să știe că mesajul pe care îl transmite nu trebuie să fie unul tehnic. Eu cred că de la asta trebuie să plecăm. Nu trebuie să transmită tehnic ceea ce face el acolo în minister. El trebuie să transmită care este efectul la ceea ce face, care este beneficiul pentru cetățean a ceea ce face el acolo și, desigur, care este responsabilitatea, în cazul în care discutăm despre un proiect care presupune responsabilitate. Deci, noi trebuie să-i învățăm și să traducă aceste mesaje, astfel încât aceste mesaje să ajungă la populație într-o formă extrem de simplă. Pe de altă parte, trebuie să-i învățăm să comunice foarte dinamic și să le prezinte oamenilor fiecare proces pe care îl derulează, astfel încât să nu ajungem, ca la trei-patru luni să ieșim și să le prezentăm oamenilor câte un proiect foarte mare, fără să le spunem, care au fost bazele, care au dus la acel proiect.”
Europa Liberă: Mă tem că le cereți ceva absolut peste puterile lor. Ei trebuie să dovedească utilitate, nu? Domnul Nicu Popescu, că la noi funcționarul nu prea se obosește să dovedească utilitatea lui.
Nicul Popescu: „Da, cred că avem o gravă cultură de interacțiune între funcționari și cetățeni. Și este un lucru absolut necesar, ca funcționarii treptat să se miște într-un model, în care ei realizează și conștientizează faptul că ei sunt plătiți din banii contribuabilului și, prin urmare, rolul lor ca funcționar este să servească acest contribuabil. Însă acest lucru ține atât de educația de bază a cetățenilor, în general, căt și de anumite modalități de îmbunătățire practică și tehnică a comportamentului funcționarilor. Eventual, prin niște reguli de conduită mult mai explicite, care probabil ar trebui să le întocmească toate instituțiile, sau acele instituții ale statului, care interacționează în mod regulat cu cetățenii.”
Europa Liberă: Merci, domnule Popescu, pentru acest epilog. Dar și prolog pentru alte emisiuni.
*
Doamnelor și domnilor, am ajuns la punctul final al emisiunii de astăzi, la care au participat Nicu Popescu, consilier principal de stat în probleme de integrare europeană și relații externe, și consilierul pentru comunicare al premierului moldovean, Daniel Diviricean, care face parte din Grupul de consilieri ai Misiunii Uniunii Europene de Consiliere în Politici Publice pentru Republica Moldova”.
Ne reîntâlnim duminica viitoare. Până atunci ne auziți dimineața și seara cu emisiunile noatre cotidiene, iar sâmbăta, ca de obicei, Valentina Ursu vă dă întâlnire La sfîrșit de săptămână. După care eu, Vasile Botnaru, am să vă invit să o luăm de la capăt. Pe curând.
