Igor Boțan: „Simpatia Uniunii Europene pentru Republica Moldova este convertită într-un suport financiar substanțial. Mă refer la summitul donatorilor Republicii Moldova de la Bruxelles, care oferă Republicii Moldova aproximativ două miliarde de euro.”
Europa Liberă: Promite.
Igor Boțan: „Promite. În același timp, Uniunea Europeană dorește să fortifice capacitatea administrativă a Republicii Moldova, astfel încât aceste resurse să fie administrate de o manieră utilă pentru Republica Moldova. Pentru ca această guvernare, care acum este oarecum provizorie, să se poată menține și în continuare, după eventualele alegeri anticipate.
Mesajul Uniunii Europene pentru Moldova este unul simplu și foarte, foarte clar: în situația, care s-a creat în spațiul post-sovietic, Republica Moldova poate deveni țara cea mai avantajată în relațiile cu Uniunea Europeană. Mă refer aici la parteneriatul estic. După alegerile din Ucraina, după ce am văzut că se întâmplă în Belarus, nu mai vorbesc de Caucazul de Sud, Republica Moldova chiar poate avea cea mai bună imagine. Și poate profita cel mai mult de pe urma suportului Uniunii Europene.
Uniunea Europeană este gata să ajute Republica Moldova la modernizarea infrastructurii. În același timp, Republica Moldova trebuie să depună eforturi pentru ca justiția în această țară să devină una independentă și climatul pentru business să fie unul prietenos, astfel încât, după suportul financiar din partea Uniunii Europene, să poată veni capitalul privat, care să aducă după sine tehnologii și locuri de muncă. Dacă Republica Moldova înțelege acest mesaj, și există semne că-l înțelege, într-o perspectivă nu foarte îndepărtată Republica Moldova într-adevăr poate deveni unul din partenerii privilegiați al Uniunii Europene, de pe urma căruia vor beneficia nu numai clasa politică ci și cetățenii.”
Europa Liberă: Faptul că Uniunea Europeană continuă să aibă încredere în alianța de guvernare la un pas de alegeri anticipate este, într-adevăr, dovada faptului că Uniunea Europeană face miză pe această configurație politică, așa cum concluzionează unii analiști?
Igor Boțan: „Cred, că Uniunea Europeană pune miză pe stabilitatea la hotarele sale și asta este punctul de pornire în strategiile Uniunii Europene. Pentru Uniunea Europeană este oarecum totuna cine e la guvernare. Pentru că au lucrat foarte bine și cu Partidul Comuniștilor, când acesta controla cvazi-total puterea în Republica Moldova. Situația s-a schimbat acum. Când Partidul Comuniștilor se etalează ca o formațiune revanșardă, este evident, că Uniunea Europeană crește mizele pentru Alianța pentru Integrare Europeană, care este fragilă și care trebuie oarecum susținută. Pentru ca să nu se întâmple revanșa, care nu poate aduce nimic bun în termeni de stabilitate pentru Republica Moldova.”
Europa Liberă: Nuanțele antioccidentale, care apar tot mai des în discursurile liderilor comuniști deranjează sau nu Europa?
Igor Boțan: „Cred că în Europa aceste mesaje sunt percepute adecvat. Iar răspunsul este pe potrivă. Dacă Partidul Comuniștilor s-ar fi comportat ca o forță politică responsabilă, dacă nu ar fi admis abuzuri, acest partid ar fi tratat ca și toate celelalte partide. Lucrul care a fost demonstrat după 2005.
Mesajele ambasadorilor Uniunii Europene la Chișinău sunt următoarele: din 2005 până în 2007, practic, nu am avut pretenții față de Partidul Comuniștilor în ceea ce privește implementarea planului de acțiuni. De aceea a și existat un suport masiv. După 2007 lucruile s-au schimbat dramatic. Stoparea parteneriatului politic pentru integrare europeană, hărțuirea opoziției a condus în mod direct la ceea ce numim astăzi sindromul 7 aprilie.
După 7 aprilie vedem un partid comunist revanșard, care dorește cu orice preț să revină la putere și apare întrebarea: pentru ce? De aceea există o simpatie mai mare față de această alianță, care este, așa cum spuneam, foarte, foarte fragilă. Iar suportul și financiar și suportul administrativ, prin consilierii delegați să consulte Guvernul Republicii Moldova pentru a fortifica capacitatea administrativă este un semnal cât se poate de clar că această Alianță este văzută cu ochi buni și ea trebuie cumva fortificată.”
Europa Liberă: Dădaca europeană, între ghilimele, are totuși limite la răbdare.
Igor Boțan: „Absolut. Ele există și Uniunea Europeană a transmis mesaje foarte clare. În afara simpatiei, în afara suportului financiar și administrativ, Republica Moldova, alianța de guvernământ trebuie să respecte întocmai principiile statului de drept. Și am văzut această atitudine, atunci când în prim plan a ieșit problema modificării Constituției. Republica Moldova nu se poate dezvolta, dacă va ignora principiile statului de drept.”
Europa Liberă: Unde mai calcă strâmb Alianța?
Igor Boțan: „Alianța calcă foarte strâmb din cauza, că nu are un centru de armonizare a viziunilor. Componentele acestei alianțe vin cu mesaje divergente, care induc confuzie atât în rândul cetățenilor Republicii Moldova, cât și în rândul partenerilor noștri de dezvoltare. Lucru care este oarecum perceput negativ. Nu e necesar ca să iasă în ochii lumii toate divergențele, care apoi sunt speculate de cei care subminează și alianța, și Republica Moldova.”
Europa Liberă: Unii spun, că asta e dovada transparenței.
Igor Boțan: „Este dovada transparenței. Noi putem să asistăm la dezbateri în cadrul Alianței, mass media să fie admisă, dar mesajul final trebuie să fie unul coerent și clar, în numele Republicii Moldova, sau în numele Guvernului Republicii Moldova. Și nu așa cum se întâmplă, de exemplu, în cazul participării la parada de 9 mai de la Moscova.”
Europa Liberă: La modul practic, cum ar trebui să apară acest centru?
Igor Boțan: „Despre acest centru s-a anunțat încă în luna noiembrie anul trecut, că el ar exista și că deja ar fi elaborat strategii de armonizare a pozițiilor pe problemele de importanță majoră pentru Republica Moldova. Însă, viața e cu mult mai bogată decât strategiile elaborate și atunci ar fi foarte interesant ca liderii alianței să se întrunească, să dezbată în contradictoriu, după care să iasă cu o poziție comună, fermă, care să fie promovată de către șeful statului și de către prim-ministru.”
