Vlad Spânu: Kalman Mizsei s-a axat pe trei puncte pe care UE le abordează în cadrul dialogului cu Moldova, acordul de asociere, cel de liber schimb și liberalizarea regimului de vize. S-au mai discutat problema transnistreană și pachetul de susținere financiară a Moldovei.
Republica Moldova și Uniunea Europeană. O temă abordată ieri în mediul academic de la Washington. Kalman Miszei, reprezentantul special al Uniunii Europene în Republica Moldova a fost invitatul Departamentului de studii europene de la John Hopkins University. Amănunte despre această întâlnire și unele teme ale discuției – într-un interviu cu Vlad Spânu, președintele Fundației Moldova din Washington.
Vlad Spânu: Cred că vizita dlui Miszei la Washington au avut, ca și dățile trecute, un singur scop și de a comunica cu partea americană și de a încerca să coordoneze unele acțiuni pe segmentul Moldova. La nivel de societate civilă, scopul este de a avea un schimb de opinii și de a căuta niște soluții într-un dialog cu diferiți experți privind anumite problematici din Republica Moldova, inclusiv cele legate de reformele democratice, problema transnistreană și relația UE și Moldova privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Europa Liberă: Ce importanță ar avea asemenea discuții cu reprezentanți ai mediului universitar american?
Vlad Spânu: Eu cred că este benefică și pentru cei care se ocupă de Moldova la Washington, pentru a vedea care este poziția UE sau a reprezentantului UE în Republica Moldova, care vine „de pe teren” cum s-ar spune, și de a ști care sunt prioritățile UE față de Republica Moldova. Beneficiul pentru reprezentantul UE este să asculte ce cred experții vizavi de anumite proiecte pe care le are UE în Moldova și a vedea cât sunt ele de bine primite la Washington, și a verifica dacă proiectele sunt pe calea cea dreaptă.
Europa Liberă: Dle Spânu, cum este văzută în general Republica Moldova în mediul universitar american, pornind de la întrebările care i-au fost adresate reprezentantului special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Miszei?
Vlad Spânu: Întrebările au fost foarte diverse, chiar m-am mirat că lumea cunoaște atât de multe detalii despre Republica Moldova, anume în sens politic, vizavi de relația dintre opoziție și guvernare, vizavi de relațiile între partidele de la guvernare și vizavi de relațiile Moldovei cu statele vecine, UE, Rusia sau SUA. Asta m-a bucurat pentru că cinci ani în urmă, când Fundația „Moldova” și-a început activitatea, erau foarte puțini care cunoașteau lucrurile în detalii. Interesul a crescut dat fiind faptul că Republica Moldova a pășit pe o cale democratică. Societatea civilă din Moldova a demonstrat că este pornită pe calea reformelor și este serioasă în ceea ce vrea să facă și s-a apropiat nespus de mult față de valorile democratice din vest. Ne bucură pe toți faptul că interesul a crescut aici, la Washington.
Europa Liberă: Putem vorbi despre o abordare optimistă, entuziastă a contextului în care se află Republica Moldova sau putem vorbi despre niște accente mai critice, mai sceptice?
Vlad Spânu: În linii mari, americanii sunt oameni realiști care abordează problemele pragmatic, așa că nu cred că putem vorbi despre romantism sau despre niște proiecte irealizabile. Ei cunosc, în linii mari, situația care este în zonă și sunt în așteptare ca Moldova să-și facă temele pe acasă în ceea ce privește reformele atât politice cât și în domeniul judiciar și în cel al atragerii businessului. În cazul acesta lucrurile sunt văzute corect din punct de vedere a unui expert.
Europa Liberă: Cadrul de discuție într-un asemnea format, dle Spânu, presupune o deschidere mai largă pentru un diplomat. Aspecte mai indeite ale relației UE-Republica Moldova în cele spuse de Kalman Mizsei la această întâlnire?
Vlad Spânu: Kalman Mizsei s-a axat pe trei puncte pe care UE le abordează în cadrul dialogului cu Moldova. Primul este acordul de asociere, al doilea este acordul de liber schimb, care se mai numește și aprofundat, și al treilea este liberalizarea regimului de vize. Din punctul acesta de vedere s-a vorbit despre poziția UE, dar și perspectiva din punctul de vedere a unui diplomat dar și a unui expert care cunoaște lucrurile din interior. Nu a fost un dialog pur diplomatic dar a fost și un amestec de dialog academic și diplomatic.
S-a mai discutat și despre problema transnistreană pentru că este unul din punctele importante din portofoliul lui Kalman Miszei pentru Republica Moldova. Aici s-a discutat că UE a căzut de acord ca din asistența care vine pentru Republica Moldova, 15 la sută să fie pentru reformele din Transnistria. S-a discutat despre menținerea formatului „5+2” unde trebuie să fie negociate punctele cheie vizavi de soluționarea conflictului. Al treilea set de probleme legat de Transnistria este angajarea societății civile de acolo. Până acum s-a făcut foarte puțin, nu s-a atras atenția la încălcările dreptului omului de acolo.
O altă problemă pe care am evidențiat-o a fost pachetul de susținere financiară care a fost adoptat la Bruxelles, lucru foarte pozitiv pentru Republica Moldova, pe de o parte, și pe de altă parte, îngrijorarea asupra faptului că Republica Moldova trebuie să se mobilizeze pentru a avea o capacitate instituțională pentru a absorbi acești bani într-un termen rezonabil. Este important că acești bani să fie investiți și în întărirea capacității instituționale ca aceste proiecte să fie, în primul rând, elaborate și în al doilea rând, implementate.
Europa Liberă: Există, prin urmare, anumite temeri sau îngrijorări în legătură cu capacitatea Republicii Moldova de a absorbi acești bani, nu?
Vlad Spânu: Exact, este o sumă foarte mare pentru Republica Moldova, cred eu, și din acest considerent Moldova nu are experiența ca într-un termen scurt să absoarbă așa o cantitate de bani. În acest sens este important ca asistența externă să fie îndreptată în consolidarea capacității instituționale, ca acești bani să fie investiți corect și cu mare eficiență și să fim siguri că banii vor fi investiți pentru beneficiile Republicii Moldova.
