Întrebare: Cum explicați participarea militarilor transnistreni la parada de la Moscova? Nu este aceasta o umilință pentru RM? (Vasile, com. Cojușna)
Iurie Leancă: Vă spun cu toată certitudinea – forțele paramilitare din regiunea separatistă nu vor participa la parada de 9 mai de la Moscova. Este o informație verificată.
Î: Ar putea această paradă să spargă Alianța? (Vasile, com. Cojușna)
Iu. L.: Nu. Au fost mesaje foarte clare din partea liderilor AIE despre faptul că Alianța există și e viabilă. Este adevărat că se produc anumite dezbateri pe interior, dar este un lucru absolut firesc – în linii mari, avem aceeași viziune privind perspectivele de dezvoltare ale țării noastre, ceea ce nu exclude dialogul și nici polemicile. În cele peste șapte luni de guvernare am demonstrat că, în pofida acestor dezbateri pe interior, Alianța e una funcțională, și că responsabilitatea față de RM ne face să ne mișcăm înainte.
Î: Am auzit că ambasadorul RM la Moscova a fost chemat la Kremlin pentru a explica atitudinea Chișinăului față de parada din 9 mai. Totodată, am auzit că rușii iarăși s-au legat de vinurile noastre. E adevărat? (Adriana, r-l Sângerei)
Iu. L.: Partea rusă și-a expus opinia – era o poziție anticipată și nu era dificil să ne imaginăm care va fi reacția Moscovei. Cât privește vinurile, nu cred că trebuie să facem o legătură directă cu chestiunea paradei, deși, trăim într-o lume complexă și interdependentă, și ar fi naiv să ne imaginăm că politicul și economicul nu au legătură. Dacă facem o analiză a relațiilor bilaterale din 2001 încoace, vedem o anumită corelație între aceste două fenomene. Din care motiv, atunci când luăm o decizie politică la Chișinău, e bine să ne gândim la posibilele efecte directe și secundare ale acesteia atât pentru țară, cât și pentru cetățean. E valabil pentru diverse situații, nu doar în cea cu parada.
Î: Cunosc un tânăr specialist, absolvent de drept internațional. Cum ar putea să se angajeze la Ministerul de Externe? (Polina Căpățână, s. Podgoreni, r-l Orhei)
Iu. L.: Avem o politică foarte clară și transparentă privind angajările. Îi sugerez tânărului să consulte în permanență pagina web a MAEIE, unde sunt anunțate toate locurile vacante la minister și procedura de participare la concurs. Acum a întârziat, pentru că s-a încheiat prima perioadă de depunere a dosarelor. Dar în luna mai vor fi anunțate noi angajări. Și-i îndemn pe toți să participe – cu cât mai mulți competitori vor fi, cu atât sunt mai mari șansele să-i avem pe cei mai buni.
Î: Ați mers împreună cu președintele interimar Mihai Ghimpu la București? Cu ce angajamente concrete v-ați întors de acolo? (Nicolae Gherasim, r-l Edineț)
Iu. L.: Din momentul în care am venit la guvernare, ne-am propus să avem o relație foarte bună cu România, o relație ce nu poate face excepție de trecutul nostru istoric, dar care urmează să se axeze și pe obiectivele noastre de viitor. Căci, e bine să existe poduri de flori, dar sunt necesare și podurile de piatră. Din care considerent am mers la București cu niște subiecte practice. Am avut discuții ce ne-au permis să înțelegem mai bine care sunt perspectivele regionale și să vedem cum putem să ne conectăm și noi la diverse proiecte. Cu cât mai plenar va fi capabilă RM să se includă în proiecte regionale, cu atât mai multe beneficii vom avea, într-o perioadă destul de rapidă. Depinde foarte mult de noi însă și de capacitatea de a încadra perfect relația noastră într-un context european, și cred că acest lucru reușim să-l promovăm. Să mă refer la câteva exemple concrete. Încă în noiembrie, când am fost la București cu premierul Vlad Filat, am discutat despre posibilitatea ca RM să se conecteze la rețeaua de gaze românească, aceasta fiind una europeană, în definitiv. Tot atunci am discutat cu președintele Băncii Europene pentru Reconstrucții și Dezvoltare și cu cel al Băncii Europene de Investiții despre finanțarea conectării noastre la cele două linii de energie electrică. Am abordat și alte proiecte, de cooperare transfrontalieră, pentru care UE alocă generos bani. Va fi ceva mai complicat în ceea ce privește ecartamentul european, pentru că e un proiect ce implică resurse financiare foarte mari. Când premierul Emil Boc a fost la Chișinău, în luna martie a.c., s-a convenit că în mai vom organiza prima ședință de guvern comună – este o experiență europeană și ar fi bine s-o preluăm atât pe relația cu România, cât și pe cea cu Ucraina. Aș mai menționa, în contextul acestei vizite, declarația comună „Împreună în Europa”, care creează un nou cadru pentru dialogul bilateral. Am semnat deja asemenea declarații de parteneriat strategic cu Lituania, cu Polonia, intenționăm să semnăm cu Franța și cea semnată cu România se înscrie perfect în obiectivele pe care ni le-am propus – să stabilim astfel de relații, care să deschidă ușile pentru sprijin și lobby din partea partenerilor noștri.
Î: Știu că se așteaptă modificări în ceea ce privește vizele pe care le oferă Statele Unite pentru cetățenii RM. Ne puteți da detalii? Am un contract cu americanii și aș vrea să știu când pot să merg la ambasadă… (Nicolae Pătrașcu, r-l Ungheni)
Iu. L.: E adevărat, am realizat un progres notabil în acest sens cu Washingtonul și sper ca săptămâna viitoare Parlamentul RM să aprobe hotărârea de Guvern ce va permite intrarea în vigoare a unui regim facilitat de vize între RM și SUA. Acest regim nou va permite cetățenilor RM să obțină viză de lucru pentru o perioadă de până la cinci ani în Statele Unite. Sper să intre în vigoare maximum într-o lună.
Î: Ce ați făcut, de când sunteți la guvernare, ca moldovenii aflați în străinătate să-și poată exercita dreptul la vot? (Nina Gorincioi, or. Reggio Emilia, Italia)
Iu. L.: Am spus și atunci când eram în opoziție – în situația în care cadrul legal nu interzice, atunci permite. Și fosta guvernare era datoare să deschidă secții de vot în afara misiunilor diplomatice… Dar pentru a nu lăsa loc pentru noi interpretări, vom merge pe modificarea Codului Electoral, care va stipula foarte explicit că secțiile de vot pot fi deschise și în afara misiunilor diplomatice. E suficient să ne uităm la alegerile pentru președinția României de anul trecut – doar în Italia au fost deschise peste 50 de secții. La procedura de modificare a Codului Electoral deja se lucrează la nivel interministerial, în comun cu Comisia Electorală Centrală, iar în ceea ce privește solicitarea către țara-gazdă de a deschide secțiile, aceasta se va face atunci când se va stabili ziua alegerilor. Deocamdată, am făcut o evaluare a situației și am constatat că majoritatea țărilor europene agreează o asemenea procedură.
Î: Când vor fi, totuși, numiți ambasadorii RM în străinătate, căci am impresia că se tărăgănează nepermis de mult procesul? (Veronica Budeanu, or. Chișinău)
Iu. L.: Vreau să vă asigur că procesul a demarat, chiar dacă n-au apărut încă numele persoanelor nominalizate. Am parcurs prima etapă a acestui proces, când cele trei instituții responsabile pentru desfășurarea lui – Ministerul de Externe, Guvernul și Președinția – se pun de acord pe candidaturile prezentate de MAEIE. A doua etapă – solicitarea agrementului țării-gazdă – de asemenea am parcurs-o. Acum, așteptăm acest agrement, care de regulă durează până la trei luni, și tare sperăm că, în marea parte a țărilor, perioada în cauză nu va depăși o lună. După primirea acordului țărilor-gazdă persoanele nominalizate sunt audiate în Comisia parlamentară de politică externă, Guvernul aprobă și președintele emite decretul. Este o procedură mai complexă, dar după finalizarea ei o să vedeți că angajamentul pe care și l-a luat Alianța – de a profesionaliza serviciul diplomatic – va fi realizat.
Î: Să înțelegem că nu există nicio verigă slabă în echipa viitorilor ambasadori și că sunteți totalmente satisfăcut de listă? (Veronica Budeanu, or. Chișinău)
Iu. L.: Nu întrevăd verigi slabe și, în plus, noua abordare se bazează pe verigi puternice atât în misiuni, cât și în minister. Referitor la listă, deși nu există proiecte realizate de la bun început într-o manieră impecabilă, în linii mari e una bună.
Î: Trebuie ambasadorii să cunoască limba țării în care sunt trimiși? Mai ales, cei care activează în țări strategice pentru noi din Europa? (Maria, or. Chișinău)
Iu. L.: Cunoașterea limbii țării-gazdă este un mare avantaj. Dar în multe capitale e uzual, astăzi, ca ambasadorul să vorbească engleza. Totuși, mulți dintre cei care au fost selectați pentru funcția de ambasador cunosc limba țării unde vor fi delegați, acesta fiind și un criteriu al selecției, de fapt. Pe ceilalți îi încurajăm să învețe.
Î: Guvernarea comunistă trimitea ambasador la București ori vechi cadre comuniste, ori niște românofobi, ori niște mediocrități. Acum, se pare că altă făină se macină la moara diplomației moldovenești. Și totuși, nu riscă MAEIE, trimițând la București o persoană care, chiar dacă are experiență diplomatică, e susceptibilă să fi avut anumite relații cu anumite servicii speciale mai din Est, plătind astfel pentru unele păcate ale fratelui său? Nu ar putea fi șantajat sau influențat potențialul nostru ambasador în România? (Ion Lungu, or. Chișinău)
Iu. L.: Tot ce pot să vă zic e că există o procedură în conformitate cu care cei care se angajează în MAEIE sunt verificați. Și ține de competența serviciilor în cauză să stabilească dacă respectiva persoană comportă un risc pentru securitatea RM sau nu. Majoritatea celor care au fost selectați au lucrat deja la Externe, au un istoric și nu am văzut niciodată – când am lucrat la Externe până în 2001 și nici acum, după ce am revenit – ca persoane care au fost selectate să fi avut astfel de probleme precum cele invocate de dvs. Dacă aveți dovezi, faceți-le publice! Altminteri, despre fiecare dintre noi – inclusiv despre mine, care în anii 80 am învățat la Moscova – se poate spune orice… Repet, există instituții ale statului abilitate cu acest dosar și nu-mi rămâne decât să am încredere că-și fac onest meseria. În rest, totul se rezumă la domeniul speculațiilor, care însă nu ține de mandatul meu.
Î: Ce beneficii are RM de la Parteneriatul Estic (PE)? Este această inițiativă percepută în continuare ca una antirusească? (Tatiana Arnăutu, or. Orhei)
Iu. L.: Fiecare o percepe pornind de la anumite analize și considerațiuni. Noi o percepem ca pe o inițiativă benefică pentru regiunea vizată, dar și pentru UE, căci mișcarea doar într-un singur sens nu ar avea eficiența și randamentul dorite. Beneficiile PE pentru noi sunt considerabile. PE ne-a permis să fructificăm mai multe șanse în relația noastră cu UE, printre cele mai mari fiind negocierea Acordului de Asociere și demararea, în iunie, a dialogului privind liberalizarea regimului de vize. E puțin mai dificil să ne bucurăm de potențialul cooperării multilaterale, cu celelalte cinci țări membre ale PE, pentru că sunt extrem de neomogene deja – și ca sistem politic, și ca dezvoltare economică și, cel mai important, ca aspirațiuni. N-am auzit ca Belarus sau Azerbaidjan să-și propună aderarea la UE. Pentru noi însă acest obiectiv e fundamental. Tocmai de aceea, mă bucur când partenerii noștri internaționali ne spun că, timp de doar șapte luni, de când a venit noua guvernare, RM a devenit, dintr-un outsider, o țară-model a PE.
Î: Când vom circula liber în Europa? Ar fi mai simplu pentru Bruxelles să ne ofere acest regim odată cu Ucraina? (Gheorghe Caraman, r-l Cahul)
Iu. L.: Cel mai important e să demarăm procesul. Rezultatul depinde de cel puțin doi factori: cât de repede vom ști să ne ajustăm la rigorile europene și cât de repede vom reuși să eliminăm tot felul de reticențe ale unor state europene față de noi – reticențe care există, de ce să n-o recunoaștem? Acum, ar fi iresponsabil din partea mea să fac tot felul de supoziții. Există șanse bune să ne mișcăm repede. Sigur că multe vor depinde de contextul regional, de percepția în Occident a țărilor din Balcani care beneficiază de acest regim din 19 decembrie trecut. Deocamdată, se pare că nu există efecte negative și asta e un semnal bun pentru noi. Sper că în toamna acestui an vom fi în stare să discutăm anumite termene, iar la începutul anului viitor – să obținem foaia de parcurs. De la obținerea foii de parcurs, Serbiei i-a luat 17 luni, iar Macedoniei aproape doi ani ca să elimine vizele pentru UE…
Cât privește „pachetul” cu Ucraina, aici se va vedea în ce măsură europenii vor lua decizii care au la bază considerente regionale sau vor ține cont de performanțe. UE nu odată a luat decizii „regionale” – exemplu și cele trei țări din Balcanii de Vest. Acum urmează Albania și Bosnia-Herțegovina. În cazul nostru, însă, există totuși o anumită asimetrie – suntem și teritorii, și populații diferite în raport cu Ucraina sau cu Rusia. Și în interesul nostru e să demonstrăm că putem să ne reformăm mai repede și că intrarea în vigoare a unui astfel de regim nu va afecta de fapt Europa.
Î: Mai există securiști la Externe? Acum niște ani, presa a scris despre faptul că angajații MAEIE erau monitorizați intens și îndeaproape de colaboratorii SIS infiltrați pe diverse căi în minister. (Marcel Glavan, or. Chișinău)
Iu. L.: În orice țară, între Externe și serviciile speciale există o conlucrare și doar în urma unei astfel de conlucrări statul poate să facă față anumitor provocări cu care se confruntă. Asta, cât privește conlucrarea oficială. Referitor la plasarea a tot felul de agenți pentru a „spiona” din interior, nu am astfel de informații. Si sper că am depășit această fază.
Î: A luat sau va lua MAEIE atitudine în cazul unuia dintre funcționarii de la minister, acuzat recent de corupere pasivă? Poate fi acest caz considerat ca o provocare la adresa Externelor și a dvs. personal? (Marcel Glavan, or. Chișinău)
Iu. L.: Acest dosar este unul foarte neplăcut, mărturisesc. Am prezentat toată informația solicitată de către CCCEC și acum cei de acolo trebuie să stabilească dacă omul e vinovat sau nu e vinovat. Cât privește provocarea la adresa mea, întotdeauna încerc să evit intrarea în zona asta foarte delicată, dar și periculoasă a insinuărilor și speculațiilor de tot felul. Nu sunt adeptul teoriei conspirației – există instituții ale statului care trebuie să-și facă munca și să aducă lumină în acest caz.
Î: Când se va deschide ambasada RM în Spania? (Nicolae Plăcintă, or. Madrid)
Iu. L.: În maximum două săptămâni, la Madrid va fi trimis un diplomat cu titlu de însărcinat cu afaceri, care va avea drept obiectiv identificarea sediului, crearea premiselor necesare pentru deschiderea misiunii noastre diplomatice în Spania și, bineînțeles, stabilirea relațiilor cu diaspora de acolo. Sper că într-o perspectivă nu prea îndelungată, de câteva luni, ambasada RM la Madrid va începe să funcționeze.
Î: De ce anul trecut, când erați în opoziție, ați sărbătorit Ziua Europei pe 9 mai, alături de colegii din alte partide anticomuniste, iar acum fiind, la guvernare, ați fixat Ziua Europei tocmai pentru 15 mai? (Andreea Ștefan, or. Chișinău)
Iu. L.: Într-adevăr, anul trecut am sărbătorit pe 9 mai. Dar atunci guvernarea nici nu vroia să audă, de facto, de o astfel de sărbătoare. În acest an însă, Ziua Europei, care va fi sărbătorită pentru prima dată cu o amploare fără precedent, nu va viza o singură dată – există un amplu plan de acțiuni, elaborat și aprobat de Guvern, prin care vom consemna acest eveniment pe durata a cel puțin o săptămână. Nu dorim să ne limităm la o singură zi și doar la Chișinău. Vom merge și la sudul, și la nordul republicii, împreună cu reprezentanții instituțiilor europene ce activează la Chișinău. Este adevărat că evenimentul culminant va avea loc pe data de 15 mai. Am fixat această zi pentru că atunci urmează să vină la Chișinău Stefan Fule, Comisarul european pentru Extindere. Aceasta era singura dată disponibilă pe agenda lui și am considerat că este mult mai important, și nu numai din punct de vedere simbolic, să consemnăm această zi împreună și alături de un oficial european de rang atât de înalt și, credeți-mă, un foarte bun prieten al RM.
Interviu realizat de Sorina Stefârță
