„Programul de guvernare este clar, ni l-am asumat, și drumul Moldovei este spre Vest, integrarea europeană” – răspunde președintele interimar Mihai Ghimpu întrebărilor Valentinei Ursu.
Președintele interimar Mihai Ghimpu în dialog cu Valentina Ursu la Europa Liberă.
Europa Liberă: Domnule președinte, deși coaliția liberal-democrată se numește Alianța pentru Integrare Europeană, o întrebare, care apare tot mai des în ultimul timp: încotro Republica Moldova? Spre Est? Sau spre Vest?
Mihai Ghimpu: „Nu există nici un temei ca să spunem că spre Est. Cu toate că noi suntem pentru ca să avem relații bune și cu Federația Rusă și cu celelalte state membre ale Comunității Statelor Independente, programul de guvernare este clar, ni l-am asumat și drumul Moldovei este spre Vest, spre Bruxelles, este integrarea Europeană.”
Europa Liberă: Dar se zice, că acum marele puteri ar fi putut aranja lucrurile în așa fel, încât Republica Moldova să rămână și în continuare în brațele Rusiei sau in sfera de influenta a Kremlinului.
Mihai Ghimpu: „Sigur, că viitorul nostru depinde de poziția marilor puteri, dar să nu uităm, că în primul rând depinde de noi. Și dacă noi vom avea o poziție fermă în realizarea acestui obiectiv, noi o să-l atingem.”
Europa Liberă: Ce înseamnă „poziție fermă”? Și cum atingi acest obiectiv?
Mihai Ghimpu: „Asta înseamnă să funcționeze Republica Moldova în baza standardelor europene și occidentale, să nu existe deosebire dintre noi și ei, decât prin calitatea de membru. Și dacă noi o să avem acasă ceea ce au ei, atunci care-i problema? Vreau să vă spun, că obținerea liberei circulații, liberalizarea vizelor, regimului de vize și liberalizarea comerțului e deja un pas, și nu mic, dar mare în integrarea în această familie europeană. Nu cred eu, că cineva ne poate încurca. Important ca cetățenii noștri să nu piardă încrederea, în cazul în care prin reforme la moment se vor înrăutăți condițiile de viață. Că așa-i, trebuie în situația în care ne aflăm, trebuie să trecem și prin greu, ca să râvnim la o viață normală și permanentă, în care fiecare cetățean să se simtă mulțumit, având și un loc de muncă, și un salariu, și o pensie. Dacă nu o să ne împăcăm și o să continuăm să insistăm,
că peste noapte vrem să trăim bine, atunci înseamnă, că noi, cu mînele noastre din nou o să ne creăm un viitor în afara…”
Europa Liberă: Adica vreti sa spuneti un viitor incert?
Mihai Ghimpu: „Da, incert.”
Europa Liberă: Acest destin european al Republicii Moldova, pe cât de mult depinde de regiunea transnistreană?
Mihai Ghimpu: „Eu sunt convins, că dacă o să apară o altă viață la noi aici, decentă…”
Europa Liberă: Deci, partea dreaptă să fie atractivă pentru partea stângă a Nistrului în ceea ce privește condițiile de trai, democratizarea societatii, respectarea drepturilor omului?
Mihai Ghimpu: „Da. Imediat o să fie o reacție din partea cetățenilor din stânga Nistrului și ei deja, așa cum dorim noi astăzi această integrare europeană, așa vor dori și ei. De ce la noi acum a crescut și este mare procentul celor care vor integrarea tarii in UE? Fiindcă foarte mulți cetateni lucrează în Europa, vin acasă, povestesc, se duc în ospeție și oamenii au înțeles, că acolo este viață buna cu adevărat. Dar acum, ce pot compara ei ? Cu ce ne deosebim noi cei din dreapta Nistrului? A fost un regim și la Chișinău, un regim și la Tiraspol. O sărăcie și acolo, o sărăcie și la noi. De aceea, cred eu, că anume această politică va schimba lucrurile și nu o va putea opri nici puterile mari.”
Europa Liberă: Această declarație, pe care au semnat-o cei doi președinți, rus și ucrainean, acum este interpretată în mod diferit de catrea politicieni, analisti si oameni simpli. Dumneavoastră cum ați înțeles-o?
Mihai Ghimpu: „In primul rând, sa amintim ca Vladimir Voronin a semnat o declarație la Moscova în formatul 2+1. Acea declarație vine să spună ceva de formatul 5+2. Deja înseamnă, că Federația Rusă a refuzat la acea declarație, semnată cu Voronin. E un pas pozitiv? E un pas bun? E un pas bun. Cred, că aici este meritul Ucrainei. Doi: Ucraina încă o dată și-a asumat responsabilitatea de a contribui la soluționarea conflictului transnistrean, odată ce susține formatul 5+2 și nu formatul 2+1. Și cred, că aici un rol important l-a jucat anume Ucraina, întrucât n-a aderat la 2+1, ca să fie 3+1, dar a insistat ca să continue să funcționeze formatul 5+2.
În afară de aceasta, eu cred că Ucraina înțelege că problema Transnistriei, conflictul transnistrean așa-zis, că nu este transnistrean, noi avem documente care confirmă, că este conflictul moldo-rus. Acordul de incetare a focului semnat de Mircea Snegur și Boris Elțin și hotărârea CEDO în cazul „grupului Ilașcu”. Dar Ucraina înțelege foarte bine, că aceasta este problema nu numai a Republicii Moldova, ci și a Ucrainei, fiindcă ei, această insulă pe care o sprijină indirect și direct Federația Rusă, este și în coasta Ucrainei și să spunem așa în coasta teritoriului constituțional, controlat constituțional de către autoritățile de la Chișinău. Deaceea, nu cred eu că Ucraina ar încerca să găsească, sau să accepte o altă soluție, decât soluționarea acestei probleme. Altfel apar întrebări și probleme și nu cred că Ucraina ar accepta să vadă altfel soluționarea.”
Europa Liberă: Când ziceți „apar întrebări” va referiti la cele teritoriale?
Mihai Ghimpu: „Mai multe pot să apară. Să nu uităm, că oricum, cu toată politica, care are loc în urma alegerilor, Ucraina tot vrea să devină o țară europeană, o țară în care funcționează standardele europene, valorile europene și oricum, care n-ar fi politica, drumul ei este spre Uniunea Europeană. Dar cu o politică, care e înafara standardelor europene acolo nu poți să ajungi.”
Europa Liberă: Bine, dar de ce în această declarație ruso-ucraineana, atât Kievul, cât și Moscova trebuie să-i spună Republicii Moldova, că trebuie să rămână un stat neutru. Oare nu Republica Moldova este cea care își decide soarta?
Mihai Ghimpu: „Aici e adevărat. Aici au depășit competențele, întrucât acest drept îi aparține statului nostru și noi suntem cei, care trebuie să hotărâm și stat neutru sau nu neutru. Cu atât mai mult, că pe teritoriul Republicii Moldova se află armamentul și munițiile Federației Ruse și în cazul dat Ucraina, e clar, că nu trebuia să accepte un astfel punct de vedere, impus de Federația Rusă. Dacă nu era aici armata, atunci puteam să spunem că este un punct de vedere, dar cunoscând că stationează armata și are deja câți ani? Vreo 70 de acum, nu?
E cam așa, din 40, plus războiul, după război, cam pe aici se apropie. Și să impui un punct de vedere, clar că nu este bine. Dar în politică întotdeauna, ca să obții ceva, trebuie să cedezi și poate din considerentul, că revenirea la formatul 5+2 a și acceptat această poziție cu stat neutru. Eu am spus și la Bruxelles, și la Strasbourg, și peste tot, cu care mă întâlnesc, că programul Alianței este formatul 5+2. Dar dacă va veni ziua, în care nouă ni se va condiționa aderarea la Uniunea Europeană prin NATO, eu sunt convins, că cetățenii vor lua o decizie de schimbare a acestui statut. Fiindcă cetățenii își doresc ca Republica Moldova să devină membru al Uniunii Europene. Nu va fi condiționat, atunci poate să fie neutru. Dar neutru numai după retragerea armatei ruse. Atâta timp, cât este prezența armată a Federației Ruse pe teritoriul nostru, nu putem vorbi despre un stat neutru.”
Europa Liberă: Dar Dumneavoastră sunteți încrezător, totuși, că armata rusă ar putea să se retraga de pe teritoriul Republicii Moldova? În ce condiții?
Mihai Ghimpu: „Eu vreau să cred că totuși va veni ziua, când se vor schimba politicienii în Federația Rusă. Vor veni generații noi, cu alte viziuni. Nu cu viziuni de a menține ceea ce au obținut prin război și prin anexări. Vor veni oameni, care vor înțelege, că Federația Rusă are cu ce se mândri, și nu numaidecât să mențină… Ce-i dă Federației Ruse? Ce câștigă Federația Rusă, că stă și menține această enclavă dincolo de Nistru? Ce, nu are teritoriu? Are teritoriu.”
Europa Liberă: Influența asupra unei zone geopolitice, geostrategice.
Mihai Ghimpu: „Nu, prin ce influență? Prin ce influență?”
Europa Liberă: Hotarul NATO a ajuns la Prut si banuiesc ca acest lucru ii cam deranjeaza pe cei care conduc Federatia Rusa?
Mihai Ghimpu: „Influența…, cred ei că este influență, dar nu este nici o influență. Influența o au și de pe Marea Neagră. Posibilități și mai mari le au. Ce influență e aici?”
Europa Liberă: Și totuși armata nu pleacă, chiar si in pofida faptului ca Moscova si-a asumat anumite angajamente la reuniunea OSCE din 1999 de la Istanbul?
Mihai Ghimpu: „Numai doar că folosesc acest teritoriu ca si contrabandă, ca gaură neagră, ca trafic de arme, de oameni. Rusia poate influența Balcanii și fără a avea Republica Moldova, Ucraina, România. Are Marea Neagră și acum e atât de dezvoltată tehnica militară, încât nu e nevoie să ai în fiecare zonă câte un punct militar, ca să influențezi. Este, pur și simplu, o politică în continuare veche.
De expansiune, care ei cred așa și de ce noi trebuie să cedăm, dacă ne-a aparținut nouă. Și sute de ani au luptat ca să obțină aceasta. Dar eu cred că va veni timpul, când se va schimba generația și vor înțelege oamenii că, din contra, o astfel de politică este în detrimentul Federației Ruse.”
Europa Liberă: Totuși, rolul decisiv, dacă putem spune așa, în actualul format 5+2 îl joacă Federația Rusă. De vointa Moscovei depinde in mare parte solutionarea conflictului transnistrean.
Mihai Ghimpu: „Trebuie să recunoaștem că rolul decisiv îl joacă Federația Rusă, dar mai decisiv îl joacă Transnistria, întrucât ea este parte componentă a acestui format. Și aici a câștigat Federația Rusă, când a impus Transnistria ca parte componentă a acestui format.”
Europa Liberă: Dar de ce Moscova insistă să pună pe picior de egalitate Chișinăul cu Tiraspolul, Tiraspolul cu Chișinăul in cadrul acestor negocieri in formatul „5+2”?
Mihai Ghimpu: „Eu n-aș vrea să cred, dar noi avem un exemplu în istoria noastră. Noi ne-am decis soarta în 1918, și în 1924 au format Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, în cadrul Ucrainei. Și au stat la pândă câți ani? Până în 40 și au anexat din nou teritoriul. Să nu fie din nou această poveste și că au creat această Transnistrie și mențin status quo pentru momentul potrivit, când o să vină, ca din nou să înhațe acest teritoriu. Fiindcă ei nicidecum nu se pot împăca că acest teritoriu a aparținut și ne aparține nouă și nu lor.”
Europa Liberă: Aceste datorii, pe care le-ar fi avut Republica Moldova, MoldovaGaz către Gazprom, vă dau acum dureri de cap? Pentru că, din câte am înțeles, liderul tiraspolean Smirnov insistă ca Gazprom să aibă un contract direct cu TransGaz.
Mihai Ghimpu: „Noi avem exemple în care Federația Rusă a încălcat declarația de recunoaștere a independenței Republicii Moldova, cu Centrala de la Cuciurgan. Întrucât legea spune, că nu sunt legale privatizările în stânga Nistrului și însuși Voronin a acceptat acest contract între Guvernul nostru și Rao ES, corect. Și acuma apare problema cu livrările de gaze. Clar că Federația Rusă încearcă încetișor, așa, câte o porțiune să rupă din independența și din teritoriul nostru. De aceea noi trebuie să fim foarte atenți în astfel de probleme. Eu cred că au mai rămas câțiva ani de zile, se va rezolva problema. Sau Nabucco, sau contractul care este acuma între Georgia, România și Azerbadjan și noi vom deveni mai liberi și vom putea lua decizii mai avantajoase tarii.”
Europa Liberă: Adică, sursele energetice de alternativă ar putea să scoată Moldova din impas sau altfel zis sa o ajute sa nu depinda economic doar de est ?
Mihai Ghimpu: „Da, așa este. Fiindcă Federația Rusă înțelege foarte bine, că aceasta este, cum să mă exprim eu, ciocanul de presiune, dacă pot să mă exprim așa. Doar una-două la noi cetățenii, când vorbim de relațiile cu Federația Rusă, toți spun: nu uitați, că noi primim gaze, nu uitați că noi primim cutare, că avem piață. Dar asta nu poate fi la infinit. Deci, noi trebuie să avem surse de alternativă, ca să putem de unii singuri să ne hotărâm soarta, așa cum și Federația Rusă și alte state. Indiferent de numărul populației, indiferent de mărimea teritoriului. Noi în drepturi suntem egali.”
Europa Liberă: In alta ordine de idei sa va intreb unde ajunge Republica Moldova? La referendum sau la alegeri? În cadrul Alianței am înțeles că raportul de forțe ar fi doi la doi.
Mihai Ghimpu: „Nu-i doi la doi. Eu numai atâta pot să vă spun, că noi am discutat in patru acest subiect și îmi pare rău, că unii lideri s-au grăbit și au ieșit, că chipurile e poziția lor. Aceasta este aproape poziția noastră, a celor patru. Și ar trebui să mai aștepte, ca s-o anunțăm noi patru.”
Europa Liberă: Asta și vă joacă fiesta. Lipsa de comunicare sau faptul ca nu puteti ajunge la un compromis in cadrul AIE.
Mihai Ghimpu: „Păi, îmi pare rău. Poate în anii ceea, când și eu făceam greșeli și îmi spuneau unii, nu credeam. Dar acuma văd, că, cu adevărat, e nevoie de o experiență politică și unii din noi cred, că dacă ieși primul pe scenă, înseamnă că ești cel mai bun actor. Nu e adevărat. Urmează rolul. Și apoi se vede cine-i mai bun actor. Eu pot să spun cu certitudine, că referendumul va avea loc.”
Europa Liberă: Când ar putea avea loc acest referendum?
Mihai Ghimpu: „Luna potrivită este nicidecum august sau iulie, fiindcă e vară, e și vacanță.”
Europa Liberă: Deci, în septembrie?
Mihai Ghimpu: „Cel mai potrivit e luna septembrie.”
Europa Liberă: Și va fi inclusă o singură întrebare la acest preconizat referendum?
Mihai Ghimpu: „O singură întrebare. O să vedem, una sau mai multe. Încă rămâne să hotărâm definitiv.”
Europa Liberă: Dumneavoastră insistați pentru care intrebare sa fie adresata cetatenilor la acest referendum?
Mihai Ghimpu: „Eu de acum, ceea ce am propus nu mai insist, fiindcă timpul a trecut. Pentru că dacă era susținută propunerea mea, confirmată prin hotărârea Comisiei cu privire la reforma constituțională, noi am fi rezolvat problema până în 16 iunie și acuma n-am fi avut dureri de cap.”
Europa Liberă: Ceea ce ați propus Dumneavoastră și adoptarea unei noi Constituții, nu mai este valabil.
Mihai Ghimpu: „Adoptarea noii Constituții. Și a propos, discuția mea la Strasbourg, așa și mi-au zis, că acuma timp nu mai este, a fost posibil până la 16 iunie. Mi-au dat dreptate în ceea ce am propus atunci. Dar acum e o altă situație. Eu nu mai insist la Constituție, cu toate că vom discuta și acest subiect la Alianță. Important este, ca noi să depășim criza prin modificarea articolulu 78, care este. În rest, o să mai vedem. Și altele? Sau numai acesta?”
Europa Liberă: Alegeri parlamentare anticipate pentru când ar putea fi fixate?
Mihai Ghimpu: „Nu pot să vă spun de alegeri. Acum este problema, care noi trebuie să hotărâm – referendum. Vor fi sau nu vor fi alegeri, rămâne să hotărâm. Eu în genere vreau să vă spun, că, într-o oarecare măsură, indirect, facem jocul comuniștilor, când spunem alegeri. Ei strigă și țipă că alegeri, alegeri, cu toate că încă n-a venit…”
Europa Liberă: PCRM a pornit deja campania electorala. Și unele componente din AIE de asemenea sunt cu gandul la alegeri.
Mihai Ghimpu: „Ei au pornit campania dar juridic n-a venit ziua, prin care, deci, putem vorbi despre alegeri. N-a venit. Cu atât mai mult, cu cât data de 16, în care expiră anul, nu înseamnă dizolvarea Parlamentului. Dizolvarea Parlamentului poate fi și pe 16, și pe 17, și în iunie, și în iulie, și în august, și în septembrie. Așa că, din punct de vedere strategic, noi cam am greșit. Noi singuri vorbim de reforme, de a schimba lucrurile ca să trăiască mai bine lumea și noi singuri oprim acest curs, pe care l-am lansat la început. Fiindcă acum toți investitorii stau și așteaptă. Eu am avut întâlnire cu investitorii din Italia, care au la noi aici investiții. Și în Roma, când am fost în vizită. Și i-am întrebat – cum Dumneavoastră vă simțiți acuma?
Europa Liberă: Deci sa va adresez si eu aceasta intrebare: climatul de afaceri în Moldova e unul atractiv pentru investitorii străini sau nu pentru ca investitorii nu prea se grabesc sa ajunga in Moldova?
Mihai Ghimpu: „E atractiv, dar la moment s-a oprit. S-a oprit, fiindcă e… incertitudinea aceasta. Și ei stau și se gândesc: dar cine o să câștige, cine o să vină la guvernare? O să fie, sau nu o să fie alegeri? O să rămână democrații la putere, sau o să vină din nou comuniștii? Pentru că ei singuri recunosc, că s-au schimbat lucrurile radical. De aceea și tot timpul eu am spus, că sunt împotriva alegerilor. Și o să fiu încă împotrivă, până când n-o să vină ziua și am să spun: sunt, sau nu sunt? Clar, ca să se înțeleagă. Dar nu e ziua, deci nu trebuie noi să lucrăm împotriva noastră. Pentru ce? Pentru populism? Domnule, noi suntem oameni de stat, trebuie să vedem altfel lucrurile.”
Europa Liberă: Domnule Ghimpu, asta trebuie să decideți în cadrul Alianței liberal-democrate?
Mihai Ghimpu: „Da. Noi am decis, doar de două ori am anunțat.”
Europa Liberă: Anunțați, ca după asta să ne dezamăgiți, ca mai apoi iar sa spuneti că AIE e beton. Nu stiu cum ar trebui de inteles declaratiile pe care le faceti uneori in comun, alteori separat.
Mihai Ghimpu: „Nu, betonul e beton. Dar vedeți cum e cu betonul ăsta, că fiecare consideră că betonul îi aparține lui.”
Europa Liberă: Domnul președinte, dar se apropie și ziua de 1 iunie. Comisia pe care ați creat-o trebuie să vă pună pe masă Raportul privind aprecierea regimului comunist.
Mihai Ghimpu: „Da, vă invit luni, la ora 15:00 când Comisia o să-mi prezinte mie raportul.”
Europa Liberă: Comuniștii se tem că ați putea să le luați secera și ciocanul, sa interziceti aceste simboluri prin lege.
Mihai Ghimpu: „N-am să iau nimic. Ceea ce e legal, le aparține. Și nu eu decid, dar va decide Parlamentul. Eu am doar un punct de vedere. Noi trebuie să soluționăm această problemă nu numai prin prisma unei ideologii, cum a fost cea fascistă. Dar, în genere, trebuie să fie condamnate toate ideologiile, care au adus la crime omenești, împotriva omenirii și la moartea, pe timp de pace sau de război, a sute de milioane de oameni. Nu există ideologie mai bună și mai proastă, dacă ea are ca activitate instaurarea unei dictaturi și lipsirea de drepturile cele mai importante, lipsirea de drepturi a cetățeanului. Și aici o să vedem. Nu știu ce va propune comisia, dar noi vom studia practica și cum au luat, au tratat alte state, ce atitudine, ce documente au adoptat, atunci când au condamnat comunismul.”
