Victor Chirilă: „Transnistria cred că trebuie să-și revadă atitudinea, pentru că semnalele pe care le-am primit în ultimul timp din partea Federației Ruse, Ucrainei, UE, vor impune acestei regiuni să-și reformuleze poziția și să ia în calcul noi elemente.”
Cancelarul german Angela Merkel și președintele rus Dmitri Medvedev au inițiat un nou mecanism de securitate în care Rusia și Uniunea Europeană să coopereze pentru rezolvarea conflictelor și crizelor regionale. Într-o declarație semnată sâmbăta trecută, ei au precizat că primul conflict de care s-ar ocupa noua comisie ar fi cel transnistrean. Cât de importantă poate fi pentru Republica Moldova această nouă inițiativă? Vom discuta în această dimineață cu dl Victor Chirilă, directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă.
Europa Liberă: Domnule Chirilă, o comisie Rusia și Uniunea Europeană pentru dialogul pe probleme de securitate și conflicte regionale există deja… De ce Berlinul și Moscova au ținut să o extindă prin includerea miniștrilor de Externe și de ce tocmai acum?
Victor Chirilă: „Acum câteva zile, la 1 iunie, a avut loc summit-ul Rusia-Uniunea Europeană, la Rostov-pe-Don, unde UE a oferit Rusiei un parteneriat pentru modernizare. Acest parteneriat pentru modernizare este axat, în special, pe consolidarea relațiilor economice comerciale, având ca obiectiv principal asistarea Federației Ruse ca să-și modernizeze economia pentru a o aduce la standardele secolului 21, de a armoniza standardele din diferite domenii cu cele ale Uniunii Europene. Vorbim despre un parteneriat în stabilitate, stabilitate în cadrul acestei regiuni în care ne aflăm și noi. UE înțelege că, fără Rusia, o astfel de stabilitate este imposibil de realizat. Rusia trebuie să fie inclusă într-o nouă arhitectură europeană. Deocamdată principiile pe care ar urma să se bazeze această structură de securitate europeană sunt văzute diferit în capitalele europene și la Moscova.”
Europa Liberă: Mulți, domnule Chirilă, au îmbătrânit profund de când se tot poartă negocieri și se lansează fel de fel de inițiative privind soluționarea conflictului transnistrean. Nu s-a schimbat practic nimic. De ce atunci această inițiativă Merkel și Medvedev ar trebui creditată cu mai mult optimism?
Cancelarul Angela Merkel și președintele Dmitri Medvedev la Schloss Meseberg, 4 iunie 2010Victor Chirilă: „Eu văd o continuare a acestui parteneriat pentru modernizare, pentru că avem de a face cu un parteneriat pentru stabilitate în Europa, un parteneriat multi-demensional între Federația Rusă și Uniunea Europeană care să cuprindă atât problemele economice, cât și problemele de securitate. Aș vrea să fac referire la memorandumul care a fost semnat de către dna Merkel și dl Medvedev. Această declarație conține cinci puncte. Punctul doi prevede elaborarea unor principii de bază care ar fundamenta organizarea unor operațiuni civile și militare comune pentru soluționarea problemelor de criză. Acest principiu ne poate ajuta pentru a schimba caracterul și esența acestei misiuni de pacificare din regiunea transnistreană. Putem spune că avem mai multe șanse de a demara consultări la acest subiect în viitor. Acest memorandum vorbește despre creșterea rolului UE în soluționarea problemei transnistrene, pentru că în aceelași memoprandum se face referire directă la problema transnistreană, ceea ce înseamnă că această problemă revine în prim planul relațiilor UE-Federația Rusă.”
Europa Liberă: Din punctul dvs, dle Chirilă, faptul că tandemul Merkel-Medvedev lansează această nouă inițiativă, este întâmplător?
Victor Chirilă: „Nu este deloc întâmplător. Recenta criză din Grecia a demonstrat că, de fapt, motorul de bază al UE este Germania. De fapt, criza subliniază rolul politic al Germaniei în cadrul UE. Cu siguranță această declarație trebuie susținută în continuare și de celelalte state ale UE, dar e clar că această propunere a fost consultată anterior cu ele. Cred că această întâlnire este încurajatoare pentru Chișinău. Aici văd și rodul activităților întreprinse în ultimile luni de către actuala guvernare.
Acum doi ani, Medvedev a lansat acea inițiativă privind crearea unei arhitecturi de securitate europeană, care a fost interpretată diferit în capitalele europene. SUA, de fapt, a criticat-o cu diferite ocazii și a respins această idee. Statele UE, în continuare, au o atitudine ambiguă, nu s-au pronunțat definitiv. Mai mult, dna Merkel și diplomații germani au subliniat că ideea acestei arhitecturi de securitate europeană poate avea un anumit succes în cazul în care Federația Rusă va demonstra prin fapte concrete că este angajată să soluționeze probleme concrete cum ar fi și problema transnistreană. Dna Merkel a menționat acest lucru cu diferite ocazii, de exemplu, prin amintitul articol semnat de ea și de dl Sarkozy, președintele Franței, probabil acum un an și ceva.”
Miniștri de externe Iurie Leancă și Bernard Kouchner la 4 iunie la Paris
Europa Liberă: Dva accentuați că inițiativa tandemului Merkel-Medvedev ar oferi totuși mai multe motive de optimism, decât, iată, pe parcursul a 20 de ani.
Victor Chirilă: „Trebuie să fim de această dată optimiști că UE se angajează direct în soluționarea problemei transnistrene. Până acum, desigur, reprezentantul special al UE a fost și este prezent în formatul 5+2, dar aceasta a dat o mai multă relevanță UE în contextul soluționării problemei transnistrene, dar un angajament de o talie mult mai importantă a lipsit. Mereu Republica Moldova a insistat pe nominalizării unei figuri importante din cadrul Uniunii Europene care să reprezinte UE la masa de negocieri. Iată că în această comisie o vom avea pe dna Catherine Asthon, care este ministrul de externe al Uniunii Europene și care va discuta cu ministrul Lavrov probleme ce țin de soluționarea conflictelor regionale, inclusiv și conflictul transnistrean, care este singularizat în acest memorandum semnat de Medvedev și Merkel.”
Europa Liberă: Apropo de dl Lavrov, este important, spunea el după o recentă întrevedere cu omologul său moldovean, este important să nu pierdem acele elemente pozitive care au fost acumulate cu ajutorul factorilor externi de-a lungul anilor. Rezultate zero, dar elemente pozitive ar fi existat, potrivit ministrului rus de externe. Care sunt acele elemente pozitive acumulate în procesul de negocieri, de la 1992 încoace?
Victor Chirilă: „Este o formulă veche pe care Federația Rusă și reprezentanții Transnistriei o repetă la nesfârșit. Ei au diferite păreri asupra acelor elemente pozitive, probabil se referă la memorandumul Primakov din 1997 sau memorandumul Kozak, dar acestea nu coincid cu opiniile Uniunii Europene. Eu revin la acest memorandum semnat la 5 iunie, în acesta se face trimitere la memorandumul semnat recent de Medvedev cu Ianukovici, plus la aceasta se face referire la declarația făcută de dna Ashton cu privire la problema transnistreană din 17 mai, din aceeași zi când a fost semnată la declarația Rusia-Ucraina. Nu se face referire la declarația semnată de Voronin în martie 2009, nu se face referire la momorandumul Kozak sau Primakov.
Lucruri care trimit anumite semnale Chișinăului. Transnistria cred că trebuie să-și revadă atitudinea, pentru că semnalele pe care le-am primit în ultimul timp din partea Federației Ruse, Ucrainei, Uniunii Europene, vor impune această regiune să-și reformuleze poziția și să ia în calcul noi elemente.”
