Infotag: Dle Prim-ministru, au trecut deja opt luni de la instalarea în funcție a Guvernului pe care-l conduceți. Ce ați reușit să realizați în această perioadă din scopurile propuse?
Vlad Filat: A fost o perioadă deloc ușoară, noi moștenind de la comuniști o țară în profundă criză economică, cu o societate antagonizată și divizată, izolată în plan extern și cu relații înghețate cu partenerii de dezvoltare. Am fost impuși să facem față unor provocări fără precedent în istoria tînărului stat Republica Moldova. Primul și cel mai important obiectiv a fost să asigurăm supraviețuirea țării și astăzi pot spune cu mîndrie că am reușit realizarea acestuia. Mai mult, noi am reușit să asigurăm baza necesară pentru dezvoltarea din continuare a Republicii Moldova ca stat democratic, de drept, cu economie de piață funcțională și cu perspective clare de integrare europeană.
Infotag: Dle Prim-ministru, V-aș ruga să discutăm puțin în detalii despre situația economică pe care ați moștenit-o și ce avem în prezent la acest capitol.
Vlad Filat: Nu este un secret că, în 2009, anul în care a avut loc transferul de putere de la comuniști la democrați, economia țării noastre a înregistrat cel mai acut declin economic din ultimii 15 ani. Produsul Intern Brut în ianuarie-septembrie 2009 s-a diminuat cu 7,7%, comparativ cu aceeași perioada a anului 2008. Exporturile și importurile s-au redus cu 24,2% și 36,9%, respectiv, în perioada ianuarie-octombrie 2009, fiind determinate de cererea scăzută externă și internă de mărfuri. Fluxurile de investiții în țara noastră au scăzut brusc. Investițiile în capital fix s-au micșorat cu 42,5% în perioada ianuarie-septembrie 2009. Întreprinderile industriale, atît cele private, cît și cele publice, au înregistrat o diminuare cu 24,3% a volumului producției industriale (în prețuri comparabile), în perioada ianuarie-octombrie 2009, comparativ cu perioada respectivă a anului 2008.
În ianuarie-septembrie 2009, volumul producției agricole în toate categoriile de gospodării a constituit 89,8% (în prețuri comparabile) din volumul înregistrat în perioada similară a anului 2008. Deficitul bugetar anual, la momentul preluării guvernării, era prognozat la nivelul de 16% din PIB, dar Guvernul a reușit prin acțiunile sale să-l diminueze la 7,8% la sfîrșit de an. Guvernul a moștenit un sistem al finanțelor publice destabilizat grav.
Criza economică a afectat partea de venituri a bugetului de stat. În ianuarie-octombrie 2009, veniturile au scăzut cu 8,6%, comparativ cu perioada similară din 2008. Iar majorările electorale ale salariilor și pensiilor în 2009, la care a recurs guvernarea comunistă, au contribuit la creșterea cheltuielilor publice cu 3,7%.
Imediat după preluarea guvernării, am elaborat Programul de stabilizare și relansare economică a Republicii Moldova pe anii 2009-2011. Programul reprezintă fundamentul pentru acțiuni pe termen mediu și lung, care vor pune bazele unei economii competitive, bazate pe cunoaștere, tehnologii performante, lipsite de orice bariere pentru creștere și prosperare, și vor sprijini formarea unei societăți moderne, cu valori contemporane și standarde de viață avansate.
În baza acestui program, a fost negociat Acordul – Memorandum de colaborare dintre Guvern și Fondul Monetar Internațional pentru 2010-2012, care la 29 ianuarie 2010 a fost aprobat de Consiliul de directori al FMI. Republica Moldova a obținut suport financiar în valoare de 177 milioane Drepturi Speciale de Tragere (echivalentul a circa 180 milioane dolari SUA), pentru finanțarea necesităților bugetare și asigurarea stabilității macroeconomice.
Conform angajamentelor asumate față de cetățenii noștri aflați peste hotare, am purces la elaborarea „Programului de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1”, care prevede mobilizarea resurselor umane și financiare ale migranților moldoveni în dezvoltarea economică a Republicii Moldova
O preocupare de bază a Guvernului pe care-l conduc a constituit-o îmbunătățirea cadrului legal ce vizează activitățile economice. Astfel: a fost simplificată procedura de impozitare cu TVA la cota zero a mărfurilor introduse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova în regim vamal; a fost creată Zona Economică Liberă „Bălți”; întru liberalizarea pieței energiei electrice, a fost adoptată Legea cu privire la energia electrică; a fost adoptată Legea cu privire la gazele naturale; a fost reformată instituțional Agenția pentru Reglementare în Energetică; a fost elaborat proiectul de lege cu privire la eficiența energetică.
Infotag: Dar care totuși au fost efectele de ordin financiar?
Vlad Filat: În primul trimestru al anului 2010, veniturile bugetului public național au înregistrat o creștere, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, de peste 12%, iar cheltuielile și peste 6%. În această perioadă, noi am reușit nu doar să stabilizăm situația, dar și să obținem o ușoară creștere economică și de peste 2%. În context, aș vrea să invoc verdictul Misiunii FMI, care a fost recent în Republica Moldova. Iar aceasta a fost unul clar: Guvernul a reușit să depășească recesiunea, iar indicatorii macroeconomici s-au îmbunătățit vizibil. Apropo, merită menționat și faptul că prognoza inițială a deficitului bugetar, raportat la PIB, a fost diminuată de la 7% la 5,4%.
Infotag: Dle Prim-ministru, fiți de acord: putem vorbi mult despre indicatori macro-economici pozitivi, dar, atît timp cît acest lucru nu se va regăsi în nivelul de protecție socială al cetățenilor, în acțiunile privind protecția sănătății, credibilitatea Guvernului va fi una redusă.
Vlad Filat: Protecția socială este o prioritate absolută a actualei guvernări și toate activitățile noastre la acest capitol în perioada de referință au fost orientate spre a contribui la atenuarea consecințelor nefaste ale crizei social-economice, făcîndu-le mai puțin resimțite pentru majoritatea cetățenilor. În domeniul muncii și politicilor ocupaționale a fost asigurată majorarea salariilor cadrelor didactice din instituțiile de învățămînt de toate nivelurile în medie cu 24 la sută, următoarele tranșe de majorare a salariilor lor urmînd să fie implementate cu începere de la 1 ianuarie 2011 și 1 septembrie 2011.
În scopul protejării de către stat a salariaților cu retribuție mică din sectorul real al economiei, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real a fost majorat de la 900 lei la 1100 lei pe lună, ceea ce va duce la o majorare a salariilor majorității salariaților din sectorul real cu circa 7-8%.
În domeniul asigurărilor sociale ne-am propus drept scop reconsiderarea sistemului de pensii în vederea unificării acestuia și excluderea condițiilor privilegiate din sistemul public de asigurări sociale.
Unul din obiectivele de bază din cadrul sistemului de protecție socială constituie susținerea adecvată a persoanelor vulnerabile prin direcționarea eficientă a asistenței sociale și prevenirea excluziunii sociale. Pentru a asigura efectiv o asistență socială orientată și centrată pe beneficiar, prin prisma îmbunătățirii accesului la prestația bănească ajutor social, a fost majorat venitul lunar minim garantat al familiei de la 430 lei la 530 lei.
Apropo, din 2010 în Republica Moldova se implementează un nou sistem de asistență socială, care prevede majorarea alocărilor în acest sens cu peste 36%, comparativ cu anul 2009. Ne propunem să-i ajutăm pe acei care au cu adevărat nevoie de acest lucru.
Politicile de protecție socială a familiilor cu copii sunt orientate și în continuare spre susținerea financiară a familiilor prin majorarea constantă a indemnizațiilor adresate familiilor cu copii, precum și spre încurajarea creșterii și securității demografice. Astfel, cuantumul indemnizației unice la nașterea copilului a fost majorat față de anul 2009 cu 300 lei: pentru primul copil el constituie 1700 lei, iar pentru fiecare copil următor – 2000 lei, iar indemnizația lunară la îngrijirea copilului pînă la 1,5 ani pentru persoane neasigurate de la 150 (2008-2009) la 250 lei (2010).
Una din provocările căreia a trebuit să-i facem față a fost menținerea nivelului de finanțare al sistemului de sănătate în condițiile impactului crizei financiare internaționale. Astfel, au fost întreprinse acțiuni pentru menținerea nivelului de finanțare al sectorului de sănătate din fondurile publice. Ca rezultat, bugetul consolidat al ocrotirii sănătății precizat în anul 2009 a constituit 3820,7 mil. de lei, ceea ce este cu 512,9 mil. de lei mai mult comparativ cu bugetul anului 2008.
Pentru extinderea accesului la servicii medicale, în special al categoriilor de persoane social-vulnerabile, pentru anul 2010 a fost majorat cuantumul resurselor financiare din bugetul de stat transferat în fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală cu circa 32,2% față de nivelul precizat pentru anul 2009, ponderea acestora fiind 59,3% din totalul fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală.
A fost majorat cuantumul resurselor financiare destinat asistenței medicale primare pînă la 1 mlrd. lei, ceea ce reprezintă 31% din fondul de bază a fondurilor asigurării de asistență medicală pe anul 2010. Aceasta constituie o majorare semnificativă cu 82 mil. lei sau 8,9% față de anul 2009. De asemenea, pentru anul 2010 au fost majorate alocațiile pentru medicamente parțial și/sau integral compensate cu 51,2% (sau cu 37,9 mil. lei) față de anul 2009 și reprezintă suma de 112 mil. lei. A fost extinsă lista medicamentelor compensate de la 53 denumiri comerciale internaționale în anul 2009 la 84 în anul 2010.
Infotag: O prioritate declarată a Guvernului pe care-l conduceți este integrarea europeană. Ce ați reușit la acest capitol?
Vlad Filat: În această perioadă, s-a urmărit implicarea cît mai activă a țării în procesul de colaborarea cu UE, atît în cadrul Parteneriatului Estic, cît și pe dimensiunile bilaterală și multilaterală.
Un eveniment de importanță majoră pentru parcursul european al țării a fost lansarea negocierilor Acordului de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană. La 12 ianuarie la Chișinău a avut prima rundă, iar la 25-26 martie, la Bruxelles – a doua rundă, între care negocierile s-au desfășurat într-un ritm dinamic prin intermediul conferințelor video zilnice. În rezultat părțile au constatat un nivel înalt de convergență între pozițiile RM și UE.
În contextul Acordului de Asociere a fost inițiată lansarea a trei procese de dialog și cu privire la liberalizarea regimului de vize, crearea Zonei de Comerț Liber și Aprofundat, și dialogul structurat privind drepturile omului. În acest scop, RM a găzduit Misiunea Comisiei Europene pentru discuții exploratorii pe marginea dialogului privind liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii moldoveni (1-2 martie). Misiunea a avut drept scop evaluarea gradului de pregătire a RM pentru lansarea dialogului privind liberalizarea regimului de vize. Urmare a vizitei misiunii Comisiei Europene, suntem în proces de aprobare a Termenilor de Referință pentru dialogul pe vize, care va fi lansat cu ocazia Consiliului de Cooperare din 15 iunie a.c.
Dialogul bilateral dintre RM și UE a fost impulsionat de vizita la Bruxelles a delegației Guvernului RM în perioada 23-28 martie, cu ocazia reuniunii Grupului Consultativ al Donatorilor din 24 martie. În cadrul reuniunii, partenerii de dezvoltare ai RM s-au angajat să ajute RM cu asistență financiară în volum de 2,6 miliarde dolari SUA.
Un aspect deosebit de important al colaborării moldo-comunitare ține de domeniul energetic. La 17 martie 2010, la Viena a avut loc ceremonia oficială de semnare a protocolului de aderare a RM la Tratatul Comunității Energetice. Acest pas este semnificativ pentru Republica Moldova în implementarea standardelor UE în domeniul energetic, precum și pentru a spori capacitățile investiționale pentru Moldova.
Infotag: La capitolul politică externă, nu pot să nu Vă întreb de relațiile cu statele vecine, dar și cu alte țări.
Vlad Filat: Un rezultat incontestabil, este revenirea la normalitate în relațiile cu vecinii. Pe parcursul ultimilor ani, relațiile cu Ucraina au fost practic înghețate, iar cu România ajunseseră într-o fază de dușmănie evidentă (desigur, această atitudine era manifestată unilateral de către precedenta guvernare a Republicii Moldova).
Imediat după preluarea guvernării, am relansat relațiile cu România. Într-un răstimp relativ scurt, a fost semnat Acordului privind micul trafic la frontieră, Acordul cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat dintre România și Republica Moldova, Protocolul de amendare a Acordului privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor. S-a convenit la deschiderea noilor misiuni consulare. A fost semnat Acordul privind acordarea Republicii Moldova a 100 mil. euro. A fost dat în exploatare podul Rădăuți-Lipcani etc. Într-un cuvînt, Republica Moldova și România au revenit la relații de bună vecinătate și de parteneriat în beneficiul reciproc.
În calitate de Prim-ministru al Republicii Moldova, am efectuat o vizită de lucru la Kiev, la 1 februarie 2010, în cadrul căreia au fost abordate principalele subiecte de actualitate în relațiile bilaterale, cum ar fi demarcarea frontierei de stat, dinamizarea procesului de recunoaștere a proprietăților RM pe teritoriul Ucrainei, dezvoltarea relațiilor economice, inclusiv necesitatea organizării, după o pauză de patru ani, a următoarei ședințe a Comisiei interguvernamentale moldo-ucrainene pentru colaborare comercial-economică.
Promovarea relațiilor cu Federația Rusă s-a manifestat prin conturarea unui nou impuls considerabil în dialogul politic moldo-rus, fapt care se datorează contactelor la nivel politic înalt, stabilite la finele anului 2009, în contextul deținerii de către Republica Moldova a președinției CSI. În cadrul acestui dialog bilateral, la 31 martie curent, Prim-vicepreședintele Guvernului Federației Ruse, Igor Șuvalov, a efectuat o vizită în Republica Moldova. Pe agendă au figurat subiecte ce țin de cooperarea în diverse domenii de interes comun, precum și de conlucrarea celor două țări în cadrul CSI. Aș menționa în context cele două întrevederi pe care le-am avut cu Premierul rus Vladimir Putin și la Yalta și la Sankt-Petersburg. În cadrul discuțiilor constructive pe care le-am avut, am convenit asupra soluționării mai multor probleme importante, cum ar fi: prelungirea termenului de înregistrare a cetățenilor moldoveni în Rusia de la 3 la 30 de zile, deschiderea terminalelor suplimentare pentru importul de vinuri moldovenești etc.
În contextul întrebării Dvs. referitor la relațiile cu alte țări, aș mai menționa faptul că Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova prevede inițierea unui parteneriat strategic cu SUA, bazat pe principii concrete. Urmează a menționa că dialogul moldo-american a înregistrat o efervescență fulminantă, înregistrîndu-se astfel de acțiuni ca: în perioada 19-23 ianuarie 2010 am vizitat SUA, în timpul vizitei fiind semnat Acordul de finanțare deplină din fondurile Corporației Provocările Mileniului (Compact) pentru proiectele Tranziția la o agricultură performantă și Reabilitarea rețelei de drumuri, în valoare de 262 milioane dolari SUA, precum și Memorandumul de principii și proceduri între Republica Moldova și Statul Carolina de Nord cu privire la dorința de a întări bunele relații.
Am avut întrevederi cu personalități politice și administrative marcante: Joe Biden, Viceprepreședinte al SUA, Hillary Clinton, Secretar de Stat al SUA, Daniel Daniel Yohannes, Director Executiv al MCC, Robert Zoelick, Președinte al Grupului Băncii Mondiale, Dominique Strauss-Kahn, Director al FMI Ban Ki-Moon, Secretar General al ONU, Helen Clark, Administrator PNUD etc. În urma vizitei, a fost elaborat proiectul Planului de acțiuni privind implementarea înțelegerilor convenite în cadrul vizitei oficiale în SUA.
În perioada de referință s-a constatat o intensificare sporită a relațiilor bilaterale cu statele membre ale UE Olanda, Finlanda, Suedia, Norvegia, Austria, Portugalia, Spania etc.
Infotag: Ce s-a reușit în vederea atingerii obiectivului de reintegrare a țării?
Vlad Filat: Aș vrea să menționez că reintegrarea țării constituie una din cele cinci priorități stabilite în Programul de guvernare. Noul Guvern a atribuit procesului de reglementare a conflictului transnistrean o importanță politică mai mare ca în trecut, punînd dosarul în cauză, pentru prima dată după 1992, în sarcina unui Viceprim-ministru, asistat de un Birou pentru Reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat.
Cu regret, în pofida eforturilor întreprinse trebuie sa constatăm că, pînă în prezent, nu am reușit practic să relansăm oficial negocierile în formatul „5+2”. Totuși, în ultimele au avut loc cîteva evenimente relevante de natură să contribuie la crearea premiselor propice pentru desfășurarea procesului de reglementare a conflictului transnistrean. Vom menționa, în particular, cele trei reuniuni neformale în formatul „5+2” cu participarea reprezentanților transnistreni care s-au desfășurat pe 6 noiembrie și 9 noiembrie 2009 respectiv la Viena și Tiraspol și pe 1-2 martie 2010 la Viena.
S-a reușit reluarea contactelor și dialogului dintre Chișinău și Tiraspol la nivel de reprezentanți politici, prin organizarea unor întîlniri lunare, în scopul identificării unor modalități practice de soluționare a problemelor cu care se confruntă populația de pe ambele maluri ale Nistrului. Au avut loc deja 5 astfel de întîlniri în formatul „1+1” (5 și 27 noiembrie 2009 – Viena și Bender, 26 ianuarie 2010 – Chișinău, 8 februarie – Tiraspol și 26 martie – Chișinău).
A fost continuată cooperarea cu Misiunea Uniunii Europene pentru Asistență la Frontieră (EUBAM) în vederea sporirii eficienței controlului și întăririi securității pe segmentul transnistrean al frontierei de stat moldo-ucrainene, inclusiv prin antrenarea experților europeni în activitățile de demarcare pe acest segment.
Într-un cuvînt, pînă în prezent a fost depus un volum de lucru enorm în această direcție și vom continua eforturile noastre pentru a obține o reglementare pașnică a problemei transnistrene în limitele Constituției Republicii Moldova.
