Secretarul american de stat Hillary Clinton a spus miercuri că state precum Moldova trebuie să aibă dreptul de a fi de acord cu staționarea trupelor străine pe teritoriul lor suveran, aluzie la trupele ruse din Transnistria, a căror retragere este cerută de Chișinău și de comunitatea internațională.
Declarația a fost făcută în contextul în care șefa diplomației americane a cerut miercuri reluarea discuțiilor asupra Tratatului Forțelor Convenționale din Europa (CFE), un document din perioada Războiului Rece care stabilea limitele trupelor și armamentului din Europa și din care Moscova s-a retras cu aproape trei ani în urmă.
Clinton a vorbit la reuniunea informală a Consiliului NATO-Rusia, care a avut loc la New York și la care a fost prezent ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.
"Ar trebui să cădem de acord pentru a restabili anul acesta viabilitatea regimului de control asupra armamentului convențional din Europa și ar trebui să avansăm în ceea ce privește modalitatea de a moderniza anul viitor regimul CFE", a declarat Clinton.
Secretarul de stat a mai spus că Washingtonul este "încurajat că Rusia și ceilalți parteneri din CFE au salutat propunerea NATO de a încerca pregătirea unei scurte declarații-cadru despre elementele esențiale ale CFE ce pot face obiectul unei viitoare discuții, înainte de summit-urile NATO și OSCE", adică până în luna noiembrie. Însă participanții "trebuie să se asigure că acest cadru inițial ne angajează în rezolvarea tuturor problemelor spionoase, dacă dorim ca negocierile care vor urma să aibă succes", a atras atenția Clinton.
"Ne trebuie transparență militară reciprocă. Trebuie să avem limite militare reale și restricții, acolo unde avem nevoie de ele", a subliniat Clinton."Și toate statele participante, inclusiv Georgia și Moldova, trebuie să aibă dreptul de a fi de acord cu staționarea forțelor străine pe teritoriul lor suveran", a adăugat șefa diplomației americane.
Tratatul CFE din 1990 stabilea limite precise pentru staționarea trupelor și a armamentului greu, de la coastele Atlanticului până în Munții Ural, un acord ce a ajutat la încheierea Războiului Rece.
Decizia Moscovei de a suspenda unilateral aplicarea acordului, în decembrie 2007, în reacție la scutul american antirachetă și extinderea NATO, a îngrijorat guvernele occidentale. Lavrov a cerut atunci Occidentului să accepte amendamentele stabilite în 1999 și ratificate de Moscova – dar nu și de NATO, ca o condiția de a reveni în CFE.
Țările NATO au refuzat ratificarea tratatului amendat, care lua în considerare uriașele schimbări aduse în 1991 de prăbușirea Uniunii Sovietice, până când trupele ruse nu se vor retrage din fostele republici sovietice Georgia și Moldova. NATO obiectează că prezența acestor trupe reprezintă o încălcare a prevederilor CFE, dar Moscova respinge această idee.
În orice caz, Moscova și-a luat angajamentul că își va retrage trupele și armamentul din Transnistria și la summitul OSCE de la Istanbul, în 1999, dar nu și-a dus la îndeplinire această promisiune.
Și secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a precizat miercuri că la consiliul ministerial informal NATO-Rusia s-a discutat despre controlul asupra armamentului convențional și despre situația din Abhazia, Osetia de Sud și Transnistria."Nu e niciun motiv să ascundem că avem divergențe asupra acestor chestiuni, dar sperăm să facem progrese inclusiv în privinșa controlului armamentului", a spus Rasmussen.
