Mai multe școli cu predare în grafie latină din Transnistria au fost împiedicate și în acest an de autoritățile regiunii să înceapă anul școlar.
Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediția de astăzi:
Opinii ale comentatorilor politici de la Moscova și Chișinău despre rolul Rusiei în reglementarea transnistreană.
Victor Chirilă: „Pe de o parte, Moscova ne asigură că recunoaște independenta și suveranitatea țării noastre, pe de alta ne îndeamnă să aceptăm realitățile juridice și politice care există în această regiune”.
Vitali Portnikov: „Este încă o dovadă a faptului că Rusia este interesată să mențină conflictele înghețate din spațiul post-sovietic”.
Mai multe școli cu predare în grafie latină din Transnistria au fost împiedicate și în acest an de autoritățile regiunii să înceapă anul școlar.
Tancuri, militari, discursuri și oaspeți din străinătate și așa au marcat pe 2 septembrie autoritățile transnistrene 20 de ani de la proclamarea independenței față de Republica Moldova sau a regimului anticonstituțional cum este numit la Chișinău. Printre oaspeții din străinătate și reprezentanți ai celor două regiuni secesioniste georgiene, Abhazia și Osetia de Sud, și cel puțin un deputat în Duma de Stat de la Moscova, după cum a relatat presa de la Tiraspol. Ambasadorul rus în Moldova, Valeri Kuzmin, s-a abținut să participe la festivitățile de la Tiraspol, dar i-a felicitat pe transnistreni în ajun, în numele ministrului rus de externe Serghei Lavrov, promitînd ajutor și susținere și pe mai departe populației din regiune.
Europa Liberă a discutat cu analiti politici de la Moscova și Chișinău pe tema paradei de la Tiraspol și perspectivelor de rezolvare a conflictului transnistrean. Directorul executiv al Asociației pentru politică externă de la Chișinău, Victor Chirilă, crede că mesajul ministrului rus de externe transmis transnistrenilor prin ambasadorul Valeri Kuzmin ar scoate în evidență politica duplicitară a Federației Ruse față de independența și suveranitatea Republicii Moldova.
Victor Chirilă: „Pe de o parte, Moscova ne asigură că recunoaște independenta și suveranitatea țării noastre, pe de alta ne îndeamnă să aceptăm Transnistria ca parte egală în procesul de negocierim să acceptăm realitățile juridice și politice care există în această regiune. Și acest lucru vorbește despre faptul că Federația Rusă nu și-a schimbat părerea despre modul în care ar trebui să fie soluționată problema transnitreană. Ne vorbește despre faptul că memorandumul Kozak rămîne în continuare un document viabil pentru Federația Rusă și trebuie să ne așteptăm ca Rusia să încerce să promoveze ideile care au fost incluse în memorandumul Kozak, ca să fie acceptate chiar și de către partenerii din UE. Recenta încălzire din relațiile Rusiei cu UE, inițiativa Medvedev – Merkel crează unele oportunități pentru soluționarea conflictului, dar în același timp trebuie să fim foarte atenți la modul în care va încerca Rusia să folosească această oportunitate pentru a promova ideile conținute în memorandumul Kozak”.
Radu Benea: Victor Chirilă este totuși sceptic cu privire la șansele Rusiei de a readuce în discuție ideea unei confederații între Republica Moldova și Transnistria.
Victor Chirilă: „Politica externă a UE nu este definită doar de Germania, sau Franța, sau Marea Britanie, ci de toate cele 27 de state. Știm că există opinii diferite în cadrul UE mai ales față de factorul rusesc. De aceea mă îndoiesc că va fi ușor pentru Federația Rusă de a promova aceste idei. Dar să nu ne îmbătăm cu apă rece și să continuăm discuțiile active cu partenerii noștri din UE ca să exploatăm la maximum această oportunitate nouă, după declarația Medvedev-Merkel.”
Expertul de la Chișinău Victor Chirilă mai crede că autoritățile moldovenești au reușit, prin apelurile emise în ajun, să prevină o prezență mai vizibilă a Rusiei la manifestările de la Tiraspol.
Victor Chirilă: Am văzut că Moscova a fost reprezentată doar prin ambasdorul Kuzmin, nu au fost alți oficiali de rang înalt de la Moscova. Deci, într-o anumită măsură au reușit. Dar lucrul acesta mai puțin contează. Contează faptul că Rusia în continuare susține Transnistria financiar, subvenționându-i resursele energetice pe care le importă din Rusia. Deci, prin astfel de metode ea susține în continuare acest regim, pentru că acest regim este unul nefiabil nu doar politic, dar și din punct de vedere economic”.
Radu Benea: opinia expertului de la Chișinău, Victor Chirilă.
Un alt invitat al ediției noastre, analistul politic de la Moscova Vitali Portnikov, comentator al postului de radio Liberty, crede însă că felicitarea adresată de către diplomația rusă unei entități autoproclamate cum este Transnistria este suficientă pentru a demonstra aspectul distructiv al politicii ruse în procesul reglementării conflictelor înghețate din întreg spațiul post-sovietic.
Vitali Portnikov: „Eu văd în acest mesaj un atentat la integritatea teritorială a Republicii Moldova, care nu poate trezi decît nedumerire. Să ne amintim multiplele gesturi de acest fel ale Rusiei cu privire la autonomiile separatiste georgiene care, într-un final, au fost urmate de recunoașterea Abhaziei și Osetiei de Sud. Eu nu exclud că Federația Rusă a pornit pe aceeași cale și în cazul regiunii transnistrene. Totuși, înclin să cred că nu este o strategie, ci o tactică de moment, posibil cu subtext electoral. Cum să ne raportăm la ea și ca la o dovadă în plus a interesului sporit al Rusiei pentru menținerea fostelor republici sovietice în zona sa de influență prin aceste conflicte separatiste”.
Radu Benea: opinia analistului politic de la Moscova, Vitali Portnikov.
—————————————————————————————
Anul școlar a început, la școlile din Transnistria cu predare în grafie latină cu aceleași șicane din partea autorităților, cu care s-au obișnuit de ani de zile. Școala din Corjova a fost ocupată, pentru câteva ore de forțele de securitate locale, sub pretextul că ar fi existat informații că zona era minată. Singurul rezultat concret a fost că anul școlar la Corjova a început fără electricitate. Vicepremierul Victor Osipov responsabil cu dosarul transnistrean crede că incidentul putea fi explicat și prin apropierea referendumului din 5 septembrie. Satul Corjova se află în zona de securitate, pe partea stângă a Nistrului, într-o regiune subordonată oficial autorităților moldovene, dar este scena unor intervenții frecvente ale forțelor transnistrene, care au împiedicat în trecut desfășurarea alegerilor în această localitate. Mai multe de la Valentina Ursu.
Primul sunet de clopoțel în prezența miliției transnistrene, care a descins în dimineața zilei de 1 septembrie în gimnaziul din satul Corjova, raionul Dubăsari. „De asta au avut parte profesorii și elevii acestei instituții. Ceva previzibil pentru un început de an școlar”, a declarat Europei Libere Constantin Sucitu, directorul gimnaziului din localitate.
Constantin Sucitu: „Ne înconjoară miliția, să nu arborăm Drapelul, să nu intonăm Imnul. Ne-au preîntâmpinat ca să nu fie Biroul de alegeri la noi în instituție. Ne-au pus să ne iscălim acolo. Zic: eu nu mă iscălesc.”
Afirmațiile lui Constantin Sucitu sunt susținute și de directoarea Liceului teoretic „Alexandru cel Bun” din orașul Bender, Maria Roibu.
Maria Roibu: „Ieri seara au venit doi milițieni transnistreni și m-au întrebat: aici va fi punct electoral? Da eu mă uit la dânșii și zic: cu părere de rău – nu, fiindcă voi nu ne permiteți. Și întreabă: da la 1 septembrie voi veți arbora Drapelul? Veți cânta Imnul? Și am spus așa: băieți, va fi arborat Drapelul, va fi intonat Imnul. Noi suntem școala Republicii Moldova, noi facem totul după legea Republicii Moldova.”
Directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev are și el anumite explicații: „Se împlinesc 20 de ani de la așa-numita proclamare a independenței republicii moldovenești nistrene. Zi la zi mass media – televiziunea locală, radioul, ziarele, totul vorbesc în unison că dușmanul numărul unu este Republica Moldova. Și clar, că asta are un impact negativ asupra populației băștinașe. Lumea e înfricoșată să-și aducă copiii la liceu și numărul elevilor din cauza asta scade. Anul acesta, bunăoară, în clasa întâi avem din cei nouă copii, care au depus cereri, trei sunt de naționalitate, de etnie rusă.”
Ion Iovcev spune că anul acesta are numai noi copii în clasa întâi. O situație asemănătoare e la școala din Corjova.
„În clasa întâi avem 10 copilași. Unii părinți nu înțeleg situația și-și dau copiii la școala rusă în Dubăsari, la școala cu studierea în chirilică”, spune directorul gimnaziului Constantin Sucitu.
Și la liceul din Tighina puțini sunt copiii veniți în clasa întâi, spune directoarea Maria Roibu.
Maria Roibu: „Dacă cu șapte ani în urmă aveam câte 250 de elevei în clasa întâi, la 1 septembrie acum avem doar 40 de elevi. O categorie de oameni sunt cei, care se tem de situație, se tem să-și piardă lucrul. Dar mă doare foarte mult, că o categorie de oameni nu înțeleg, pur și simplu, ce fac ei și că le fură viitorul copiilor”.
Calitatea învățământului însă reușește să rămână la un nivel înalt și acest lucru este probat prin faptul că toți absolvenții liceului trec admiterea în instituțiile de învățământ superior., fără să aibă nici un fel de facilități.
Maria Roibu: „Demult este demonstrat, că este o calitate. Deoarece și anul acesta 78 de absolvenți, toți au fost admiși la instituții superioare de învățământ. 21 de elevi sunt în așteptarea admiterii în România și sper, ca Guvernul României să aibă grijă de acești elevi, să fie admiși toți. 33,33 de procente, exact așa, au fost admiși la buget în instituțiile superioare de învățământ din Republică.”
Directoarea liceului de la Bender Maria Roibu deplânge însă sprijinul insuficient din partea autorităților Moldovei.
Maria Roibu: „Eu demult vorbesc și sper cel puțin pentru anul viitor să avem o înțelegere corectă din partea Guvernului Republicii Moldova. Deoarece aceste locuri ar fi cazul să fie specificate la ce instituții, la ce facultăți, ca noi, cei din instituțiile acestea cinci, să știm precis unde să orientăm copiii. Nici chiar în aceeași Românie și avem 50 de locuri, dar nu este arătat în care universități, la care facultăți. Uite, asta este cea mai mare problemă. Și nu știu, de ce demnitarii de stat până acum încă nu vor să înțeleagă că este o problemă. În clădirea gimnaziului-internat pentru copiii orfani, acolo unde învață clasele a IX-XII-cea, starea este deplorabilă. Cad ferestrele, ușile, podeau este putredă.”
În Transnistria există opt instituții de învățământ, care și-au câștigat statutul de școli moldovenești cu grafie latină, sub jurisdicția Republicii Moldova, încă din iulie 1992, după încheierea conflictului armat de la Nistru. Potrivit statisticilor transnistrene, 33 de școli din regiune învață în moldovenește, adică 17 la sută din instituțiile preuniversitare.
Radu Benea: mulțumesc, Valentina Ursu.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție și vă dorește toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
