La Deauville, în nordul Franței, președintele Nicolas Sarkozy îi găzduiește pe cancelara germană Angela Merkel și președintele Rusiei Dimitri Medvedev pentru a discuta o posibilă participare a Rusiei în strategia defensivă NATO. Germania și Franța ar dori să atragă Rusia în proiectul scutului antirachetă în Europa, lansat inițial de Statele Unite, dar devenit apoi parte a strategiei NATO.
Vara trecută Angela Merkel a propus crearea unei noi structuri de securitate Uniunea Europeană – Rusia și a sugerat ca ea să-și înceapă activitate prin rezolvarea conflictului transnistrean.
Ambasadorul Moldovei în Franța, Oleg Serebrian a declarat Europei Libere că problema transnistreană s-ar afla pe agenda convorbirilor Merkel-Medvedev-Sarkozy, care continuă și marți la la Deauville.
Oleg Serebrian: „Cunoaștem și am fost informați de colegii francezi că problema transnistreană va fi discutată tot atunci când se vor discuta și alte conflicte înghețate din zona Mării Negre. Sperăm că problema transnistreană va fi obiectul unei atenții mai aparte din partea celor trei lideri întrucât Germania, în primul rând, este foarte interesată ca acest conflict să fie soluționat și ultimul conflict european care rămne deocamdată în stare de așteptare. De asemenea, și prietenii noștri francezi au încercat în ultimele luni să estimeze care ar fi șansele soluționării acestui conflict. Evident, este greu să credem că în urma unei întrevederi, chiar și a unei întrevederi la care participă liderii unor țări atât de importante, se va produce soluționarea acestui conflict. Însă, putem crede că se va produce o impulsionare a evenimentelor”.
Europa Liberă: Transnistria nu este principalul subiect pe agenda discuțiilor de două zile la Deauville. Germania și Franța consideră că problema transnistreană este mai ușor de rezolvat decât alte conflicte din fostul spațiu sovietic?
Oleg Serebrian: „Sunt două motive pentru care atât Franța cât și Germania, intuiesc eu, sunt interesate în mod particular de acest conflict. Mai întâi de toate pentru că se află în vecinătatea imediată a Uniunii Europene. Direct sau indirect – vizează securitatea spațiului european. Vecinătatea Republicii Moldova cu România este luată, de asemenea, în calcul. Faptul că România este implicată emoțional în acest dosar nu poate să fie trecut cu vederea în cele două mari capitale europene. În al doilea rând, într-adevăr, se consideră că dosarul transnistrean ar fi mai puțin dificil decât dosarele conflictelor caucaziene. Și Rusia, din perspectiva colegilor francezi, ar fi interesată să demonstreze partenerilor occidentali o anumită deschidere iar cazul transnistrean este cazul care poate fi cedat de Moscova cel mai ușor. Poate că este o eroare, dar foarte multă lume insistă în această direcție”.
Europa Liberă: Ambasadorul rus la Uniunea Europeană, Vladimir Cijov este citat spunând că rezolvarea conflictului transnistrean este un „proiect pilot” pentru apropierea relațiilor dintre Rusia și Uniunea Europeană și așa este văzut de Germania și Rusia în acest moment. Dar cum este văzută soluționarea practică a problemei transnistrene? Au Rusia și capitalele europene un punct de vedere similar asupra unei soluții pe teren?
Oleg Serebrian: „Nu cred că există vreun proiect și nici nu cred că în urma acestei întâlniri o să apară un nou proiect. Cred că apelul care va fi făcut către Republica Moldova, către autoritățile de la Tiraspol va îndemna la dialog, implicarea mai activă a OSCE și Uniunii Europene, la găsirea unei soluții care să convină ambelor părți cu păstrarea integrității teritoriale a Republicii Moldova. Dar nu cred că va fi mai mult decât atât. Nu cred că cei trei vor discuta pe marginea unui proiect. Mai mult decât atât, acest proiect trebuie să fie consultat cu Chișinăul. Noi salutăm acest sprijin care vine din partea prietenilor noști occidentali, salutăm, de ce nu, și deschiderea pe care ar manifesta-o Rusia, în cazul în care ar dori să găsim o soluție pentru acest conflict.
