Inițiativă, dinamism, inteligență și coerență sunt caracteristicile date politicii externe a Republicii Moldova sub egida AIE. Insă diplomația moldovenească va trebui să găsească soluții la o serie de probleme cu potențiale efecte tectonice pentru politica externă și internă, pentru că relațiile cu Moscova sunt în continuare impredictibile, relațiile cu Kievul rămân anemice, construcția unui eventual parteneriat strategic cu SUA este iluzorie, iar in domeniul integrării europene, eforturile diplomatice trebuie echilibrate cu cele întreprinse pe plan intern în domeniul reformelor. Aceasta sugereaza APE, condusa de Victor Chirila, care impreuna cu editorialistul Petru Bogatu sunt invitatii Europei Libere din aceasta dimineata.
Europa Liberă: Domnule Chirilă, ieri ați vorbit opiniei publice despre realizările și perspectivele politicii externe ale Republicii Moldova. Ați spus că există inițiativă, dinamism, inteligență, coerență și toate acestea există în politica externă, dar v-ați referit și la o parte din probleme, care ar trebui să fie soluționate. Și, în primul rând, ați spus că „relațiile cu Moscova sunt în continuare în impredictibilitate, iar autoritățile de la Chișinău nu au o strategie complexă de dezvoltare pe termen mediu și lung a relațiilor moldo-ruse”. Ce ați avut în vedere?
Victor Chirilă: „Anul acesta a demonstrat că Chișinăul, într-adevăr, își dorește o relație realistică cu Moscova. Din păcate, din cauza faptului, că acest an a fost în mare parte unul electoral, nimeni nu s-a gândit la o politică de lungă durată cu Federația Rusă. Diplomația de la Chișinău și actuala guvernare a pus accent, în primul rând, pe o strategie de termen scurt, care în fond însemna să câștigăm timp pentru a ne concentra mai mult pe integrarea europeană, pentru a stabiliza scena politică de la Chișinău.
În cele din urmă s-a demonstrat, că Moscova nu a pierdut timp. Chiar dacă ea nu a fost extrem de vizibilă la nivel declarativ, totuși ea și-a întărit pozițiile în Republica Moldova. Ea și-a activizat legăturile în special cu societatea civilă, care reprezintă populația rusofilă de la Chișinău. Ea și-a intensificat relațiile cu anumite partide de stânga, care le reprezintă aici interesele, ea și-a intensificat relațiile cu biserica ortodoxă, care se supune Patriarhiei de la Moscova. Ea și-a intensificat relațiile cu anumite organizații nonguvernamentale din Găgăuzia. Vedem foarte multe subiecte, care anterior nu erau atât de mediatizate, precum statutul limbii ruse, sau statutul Găgăuziei, apar din nou tot mai des, tot mai des în spațiul public.”
Europa Liberă: Domnule Bogatu, chiar credeți că guvernanții de la Chișinău nu au văzut aceste aspecte, la care se referă domnul Chirilă?
Victor Chirilă: „Nu, eu cred că le-au văzut și le-au auzit, dar nu văd nici o reacție, nici o strategie care ar răspunde la aceste provocări.”
Europa Liberă: Îl întrebam și pe domnul Bogatu: credeți că a întârziat reacția Chișinăului?
Petru Bogatu: „În primul rând, vreau să vă spun că politici pe termen scurt, despre care vorbește domnul Chirilă, sunt în final pe domenii. Este normal ca Alianța pentru Integrare Europeană și-a progamat activitățile de așa manieră ca să reușească să facă ceva într-un an de zile, pentru că așa era mandatul și este normal acest lucru. Cu toate acestea a reușit pe liniamentele, ca să zic așa, occidentale, europene să facă multe lucruri utile.”
Europa Liberă: Ajungem la relația moldo-comunitară. Haideți întâi, totuși, să vedem ce se întâmplă în relația cu Moscova?
Petru Bogatu: „În ceea ce privește Federația Rusă nu sunt de acord cu domnul Chirilă, că Chișinăul a neglijat aceste relații. Oricare ar fi fost strategia actualei puteri din Repunlica Moldova nu avea sorți de izbândă, pentru că Moscova și-a propus să-și atingă aici obiectivele în Republica Moldova pe niște căi specifice, pe care le-a mai utilizat și pe care a mers și în alte zone din spațiul post sovietic. E adevărat, că mizează pe pretinse organizații nonguvernamentale, pe așa-zisa societate civilă.
De ce zic așa? Pentru că adesea avem de-a face și vedem acest lucru cu niște făcături, nu cu societatea civilă adevărată. Evenimentele, de exemplu, de ieri de la Universitatea din Moldova, unde în mare parte a studenților care învață în rusește nu i-au susținut pe Klimenko și pe ceilalți, dovedesc de fapt, că la mijloc este o urzeală ordinară. În fond, Moscova folosește acum așa-zisa politică catifelată de intrare, de consolidare a pozițiilor sale în fostele republici sovietice.”
Europa Liberă: Domnule Bogatu, dar în baza căror principii, totuși, se edifică parteneriatul moldo-rus actualmente?
Petru Bogatu: „Nu cred că aici au intervenit niște răsturnări spectaculoase. Ceea ce putem spune cu siguranță este și Chișinăul a adoptat tactica pașilor mici și încearcă, fără a forța nota, să obțină niște progrese pe vectorul estic. Un exemplu, cred, că bun și salutabil, din punctul meu de vedere este Transnistria. Tiraspolul, mai exact vorbind. Faptul că Vlad Filat, profitând de meciurile de fotbal de la Tiraspol, a reușit să rezolve niște probleme, dar vă spun de ce a reușit.”
Europa Liberă: Cu sprijinul, sau fără sprijinul Moscovei?
Petru Bogatu: „Cu sprijinul tacit, fără doar și poate, al Moscovei. Și a reușit pentru că nu și-a pus scopul să soluționeze, sau să atingă niște obiective, care pur și simplu nu pot fi atinse azi. Dar nici Tiraspolul n-a forțat, de exemplu, ca să ceară recunoașterea lor ca republică independentă. Asta este, dacă vreți, politica sau tactica pașilor mici și este vorba de relație cu Rusia și cred că este pragmatică. Și în această situație, ne putem permite să discutăm cu Rusia și să rezolvăm niște chestiuni, care pot fi rezolvate.
Pe de altă parte, haideți să ne amintim de acest embargou, de războiul vinului, ca să zic așa. Este evident, că și aici este o lucrătură. Pentru că Moscova la început a pus piciorul în prag, fără motive, acum tot fără motive a cedat, ceea ce dovedește, în fond, că la mijloc este un scenariu, un spectacol pentru a favoriza aici niște elemente, niște partide filoruse. Sau nu neapărat filoruse, eu am și scris chiar despre asta. Rusia și-a schimbat aici puțin placa. Acum ei mizează pe mai multe partide, inclusiv de pe dreapta eșichierului politic, pentru a avea posibilitatea ulterior, când acestea vor veni la guvernare, dacă vor veni, să poată dialoga cu ele și, de ce nu? să-și poată impune și punctul de vedere. Au trecut vremurile, de exemplu ca în Ucraina, sau în alte spații, se miza doar pe un singur partid, când acest partid suferea o înfrângere, Rusia rămânea cu buzele umflate. Atunci, când de exemplu a câștigat Iușcenco în Ucraina, sau Saakașvili.”
Europa Libeă: Domnule Chirilă, Dumneavoastră cum credeți, pe termen scurt la ce ne putem aștepta în relația moldo-rusă?
Victor Chirilă: „Pe termen scurt am văzut la ce ne putem aștepta. Este o relație impredictibilă, imprevizibilă. Orice declarație care nu satisface, sau nu vine în întâmpinarea intereselor sau viziunile politice ale Moscovei, este taxată cu acțiuni dure în domeniul economic. Eu sunt de acord, că relația cu Rusia e un partener dificil pentru noi, pentru că este greu să-ți creezi o relație stabilă, când viziunile de viitor ale țărilor noastre nu coincid. Dar…”
Europa Liberă: Dar o relație vizibilă trebuie s-o vrea ambii parteneri.
Victor Chirilă: „Trebuie să fie o vizibilitate și această vizibilitate cel puțin din partea Chișinău s-a păstrat anul acesta. Eu vreau să remarc un lucru extrem de important. În relația, când vorbim de Uniunea Europeană, noi avem un obiectiv final și noi știm ce vrem să atingem. Noi știm ce fel de relație vrem să creăm cu Uniunea Europeană. Când vorbim de Rusia noi nu știm care este acest obiectiv final, noi nu avem o viziune. Pentru că există mai multe componente, sau mai multe subiecte, la care noi nu avem un răspuns. De exemplu aceeași Rusie așteaptă răspuns de la noi.
Da, Republica Moldova vrea să se integreze în Uniunea Europeană, dar care este relația cu noi, cu Rusia? Cum vedeți voi soluționarea problemei transnistrene? Cum vedeți voi cadrul juridic, sau relația economică cu noi? Cum vedeți vor problema neutralității? Lucrurile acestea trebuie răspunse. Și răspunse nu doar de politicienii noștri, împreună cu experții locali. Și repet, avem nevoie de expertiză internațională, de experți buni din Uniunea Europeană și din Rusia. Să avem o dezbatere și să înțelegem ce vrem noi de la Federația Rusă în momentul în care noi ne integrăm, vrem să ne integrăm tot mai mult economic, politic și juridic cu Uniunea Europeană. Este important să creăm o relație care să nu fie interpretată ca o antagonizare a Federației Ruse. Sunt subiecte la care noi pur și simplu suntem confuzi, aici, în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Domnule Bogatu, lipsește această vizibilitate? Există această confuzie?
Petru Bogatu: „Nu cred că există această confuzie. Chișinăul din capul locului s-a pronunțat pentru relații bilaterale bune, chiar într-un fel privilegiate cu Federația Rusă. Pentru că de mai mult nu putem vorbi, în condițiile în care tendința noastră este integrarea europeană. Problema este alta. Indiferent de cât de coerent ar fi punctul nostru de vedere în ceea ce privește raporturile cu Rusia, Moscova are un alt obiectiv – să torpileze, să blocheze extinderea Uniunii Europene și Alianței Nord Atlantice spre Est. Și reușește în ultimii ani. De aceea, din acest punct de vedere, practic ei nici nu ascund, că orișice apropiere, sau orișice succes al Chișinăului din acest punct de vedere ridică la Moscova semne de întrebare și chiar provoacă suspiciuni. Ne-am convins chiar de-alungul acestui an.
Din păcate, Chișinăul trebuie să oscileze, iată, între ciocan și nicovală. Toate declarațiile Moscovei, că ei n-ar avea nimic împotriva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană sunt apă de ploaie, evident. Sigur, că sunt contra. Acum tonul este puțin altfel, pentru că Rusia are nevoie și de Uniunea Europeană, și de Germania pentru modernizarea economiei lor înapoiate. Dar oricum Rusia nu cedează niște lucruri, pe care le consideră strategice. De exemplu, nu are de gând să cedeze Transnistria cu una cu două. Și tocmai de aceea am spus că putem chiar vorbi de un succes al Chișinăului, având în vedere detensionarea relațiilor cu administrația de la Tiraspol.”
Europa Liberă: În altă ordine de idei, domnul Chirilă a spus că foaia de parcurs nu garantează obținerea unui regim liberalizate de vize pentru cetățenii Republicii Moldova.”
Victor Chirilă: „Înainte de răspunsul la această întrebare, eu vreau să menționez un lucru. Eu cred, că există această confuzie cu relația cu Rusia și vă spun de ce. Pentru că în programul de guvernare scrie: „parteneriat strategic. Vom construi un parteneriat strategic cu Federația Rusă”. Este posibil, oare?”
Europa Liberă: Bazat pe respect și stimă reciprocă. În interesele ambelor state.
Victor Chirilă: „Deci ideea motrice, care mișcă înainte, ar mișca înainte un parteneriat strategic, care ar da substanță parteneriatului strategic și nu avem această idee. Deci, nu există o astfel de idee, care să stea la baza unui parteneriat strategic. Din cauza asta eu zic, că trebuie să avem o discuție, împreună cu guvernanții și cu toată clasa politică și să identificăm, dacă se dorește într-adevăr un parteneriat strategic, trebuie să identificăm această idee.
Dar ce ține de planul de acțiuni, de foaia de parcurs pentru liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană și într-adevăr ea nu garantează. Ea ne oferă această posibilitate, pentru că această foaie de parcurs va trasa criteriile pe care noi trebuie să le îndeplinim, va trasa și perioadele de îndeplinire a lor, dar totul depinde, deci ziua în care noi vom beneficia de acest regim depinde de modul în care noi ne vom mișca. De modul în care noi vom implementa acele reforme și acele criterii, care se așteaptă de la noi. De aceea eu zic: foaia de parcurs este un avantaj, este un vehicol spre ziua în care nouă Uniunea Europeană ne va acorda acest regim.”
Europa Liberă: Și foarte scurt, domnule Bogatu, părerea Dumneavoastră?
Petru Bogatu: „Foaia de parcurs, sigur condițiile trebuie îndeplinite, dar și respectate, principiile care se impun. Dar foaia de parcurs ni s-a oferit tocmai acum, de-alungul unui an Chișinăul a respectat în fond și a realizat în fond toate principiile și rigorile pe care le-a impus Uniunea Europeană. Și de aceea nu cred, că există probleme în ceea ce privește realizarea acestei foi de parcurs. Pe de altă parte, mai vreau să spun că cea mai bună relație cu Rusia va fi atunci, când Republica Moldova va reuși să se apropie cât mai mult de Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Mulțumim foarte mult. Sigur că avem multe de discutat pe marginea acestor subiecte. Vom reveni. Directorul Asociației pentru politică externă Victor Chirilă și editorialistul Petru Bogatu au fost invitații emisiunii din această dimineață.
