Tratatul a fost semnat de către dl Vladimir Filat, Prim-ministrul Republicii Moldova și dl Teodor Baconschi, Ministrul Afacerilor Externe al României.
Considerațiuni generale.
Tratatul, conține prevederi caracteristice unui tratat în domeniul regimului frontierei și este structurat în IX capitole. Acesta definește regimul juridic al frontierei, descrie traseul frontierei de stat și modul determinării acestuia, definește modalitatea marcării pe teren a frontierei, reglementează regimul navigației pe râuri, modul de gestionare a apelor de frontieră, a podurilor și altor instalații de comunicații care traversează frontiera de stat. De asemenea, Tratatul prevede constituirea și funcționarea unei Comisii mixte pentru verificarea traseului frontierei de stat și întreținerea semnelor de frontieră. Tratatul reglementează regimul desfășurării la frontieră a unor activități precum pescuitul, vânătoarea, silvicultura, exploatarea subsolului în apropierea frontierei, modul de cercetare și de soluționare a încălcărilor regimului de frontieră. Acest document mai are și drept obiectiv verificarea și crearea mecanismelor necesare pentru întreținerea acesteia.
Structura Tratatului.
Preambulul face trimitere la principiile fundamentale ale dreptului internațional privind suveranitatea, integritatea teritorială, inviolabilitatea frontierelor de stat existente și la legislațiile interne ale Părților Contractante referitoare la regimul frontierei de stat, care au stat la baza încheierii Tratatului.
Capitolul I „Dispoziții generale” și se dau semnificațiile termenilor utilizați în acest Tratat, faptele care constituie încălcări ale regimului frontierei, precum și prevederi referitoare la informarea reciprocă despre autoritățile naționale competente de implementarea prevederilor prezentului Tratat.
Capitolul II „Traseul frontierei de stat” și sînt indicate principiile privind stabilirea frontierei pe sectoarele apelor de frontiera curgătoare (pe sectoarele navigabile, pe mijlocul senalului navigabil principal; pe sectoarele nenavigabile, pe mijlocul panzei de apa a raului sau a bratului sau principal), precum și indică documentele relevante prin care a fost stabilit anterior traseul frontierei dintre cele doua state (Tratatul privind regimul frontierei de stat din 27 februarie 1961, Protocolul privind traseul frontierei in sectorul nodului hidrotehnic Stanca – Costesti, documentele de demarcare adoptate de Comisia mixta si Comisia speciala mixta romano-sovietica, documentele de demarcare, anexele și completările la acestea care pot fi încheiate pe perioada de valabilitate a Tratatului).
Referitor la punctul de întîlnire a frontierei de stat ale Republicii Moldova, României și Ucrainei este prevăzut că acestea vor fi stabilite printr-un acord trilateral separat.
Se stipulează că, începand cu anul următor anului intrării în vigoare a Tratatului, se va efectua verificarea în comun a traseului frontierei de stat, care se va finaliza cu întocmirea unor noi documente de demarcare, care vor înlocui ultimele documente de demarcare în vigoare.
Capitolul III „Marcarea și întreținerea traseului frontierei de stat” – se descrie tipurile de semne care sunt utilizate pentru marcarea frontierei, angajamentul Părților Contractante de a întreține frontiera într-o stare de marcare vizibila, precum și modul în care se realizează verificarea stării semnelor de frontiera.
Capitolul IV „Comisia mixtă pentru verificarea traseului frontierei de stat și întreținerea semnelor de frontieră” – se referă la constituirea Comisiei mixte pentru verificarea traseului frontierei de stat și întreținerea semnelor de frontiera; descrie atribuțiile Comisiei (dintre care cele mai importante sunt efectuarea verificarii în comun a traseului frontierei de stat și întocmirea noilor documente de demarcare pentru sectoarele unde au intervenit schimbări naturale față de documentele în vigoare), modul de desfășurare a sesiunilor sale, modul de realizare a lucrărilor pe teren și modul de realizare a trecerii frontierei de către membrii Comisiei.
Capitolul V „Modul de folosire a apelor de frontiera, cailor ferate, șoselelor, precum și a altor instalații de comunicații care traversează frontiera de stat” – cuprinde prevederi legate de măsurile necesare pentru întreținerea în stare corespunzătoare a apelor de frontieră, pentru prevenirea distrugerii premeditate a malurilor acestora, modul și timpul în care se realizează navigația de către navele și celelalte mijloace de navigație ale Părților Contractante; prevede de asemenea obligația de luare a măsurilor necesare pentru menținerea în stare corespunzătoare a sectoarelor de căi ferate, podurilor, construcțiilor hidrotehnice etc., în locurile unde acestea intersectează frontiera de stat.
Capitolul VI „Pescuitul, vânătoarea, silvicultura, exploatarea subsolului și protecția mediului la frontiera de stat” – stabilește anumite reguli aplicabile în cazul desfășurării unor activități în apropierea frontierei, măsurile care se vor lua în cazul apariției unui incendiu în apropierea frontierei de stat, măsurile necesare pentru protecția mediului. Capitolul VII „Cercetarea încălcărilor regimului frontierei de stat, structurile competente și regulile despăgubirii” – prevede structurile competente pentru cercetarea și soluționarea încălcărilor regimului frontierei de stat, tipurile de încălcări care se cercetează în comun, regulile care trebuie respectate în cazul cercetării în comun, obligațiile de informare ale structurilor teritoriale competente ale celeilalte Părți Contractante despre încălcările regimului frontierei de stat.
Capitolul VIII „Predarea-primirea persoanelor, animalelor domestice, a obiectelor si documentelor” – reglementează modul în care se realizează returnarea persoanelor care au trecut ilegal frontiera de stat, a bunurilor sau înscrisurilor care se aflau asupra acestora, precum și măsurile care trebuie luate în vederea identificării și predării animalelor domestice rătăcite peste frontiera de stat.
Capitolul IX „Dispoziții finale” – stabilește că dispozițiile Tratatului nu afectează drepturile și obligațiile Părților Contractante rezultate din tratatele internaționale bilaterale și multilaterale la care acestea sunt parte, precum și din obligațiile României care decurg din calitatea sa de membru al Uniunii Europene.
Tratatul va fi înregistrat La Secretariatul Organizației Națiunilor Unite, în conformitate cu art. 102 al Cartei Organizației Națiunilor Unite.
Realizarea procedurilor interne de inițiere a negocierilor.
Tratatul între Republica Moldova și România privind frontiera de stat, regimul frontierei de stat, colaborarea și asistența mutuală în probleme de frontieră, a fost supus procedurii legale de avizare, în conformitate cu în conformitate cu Legea privind tratatele internaționale ale Republicii Moldova, nr. 595-XIV din 24 septembrie 1999, și Regulamentul privind mecanismul de încheiere a tratatelor internaționale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 120 din 12 februarie 2001, la toate instituțiile naționale. În temeiul articolului 7, paragraf 2, al Legii privind tratatele internaționale ale Republicii Moldova, nr. 595-XIV din 24 septembrie 1999, Tratatul a fost avizat și de Comisia parlamentară politică externă.
În temeiul actelor normative naționale expuse mai sus și în baza acestor avize a fost dispusă inițierea negocierilor prin Decretul Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 1477 din 8 octombrie 2003. Decretul nominalizat poate fi consultat pe situl: http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=288435 .
Intrarea în vigoare a Tratatului.
În conformitate cu prevederile Tratatului, acesta va fi supus ratificării în Parlament în conformitate cu procedurile stabilite în Legea privind tratatele internaționale ale Republicii Moldova, nr. 595-XIV din 24 septembrie 1999, și Regulamentul privind mecanismul de încheiere a tratatelor internaționale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 120 din 12 februarie 2001.
Tratatul între Republica Moldova și România privind frontiera de stat, regimul frontierei de stat, colaborarea și asistența mutuală în probleme de frontieră, semnat la București la 8 noiembrie 2010, va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări prin care Părțile Contractante se vor informa reciproc, pe cale diplomatică, despre ratificarea acestuia.
