Vicepremierul Victor Osipov și viceministrul de externe Andrei Popov reprezintă Republica Moldova la summitul de la Astana al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, a cărei președinție revine până la sfârșitul anului curent Kazahstanului.
Astăzi, în prima zi a summitului, Moldova a fost pomenită în discursurile mai multor lideri prezenți la Astana și din cauza Transnistriei.
Secretarul de stat al Statelor Unite, Hillary Clinton a spus că nici o altă organizație nu este așa de bine poziționată ca OSCE să rezolve conflictele din Transnistria și Nagorno-Karabah.
Iar cancelarul Germaniei Angela Merkel și-a exprimat speranța că summitul OSCE va cuprinde în planul de acțiune reluarea negocierilor în format 5 plus 2 asupra Transnistriei. „Dacă reușim reluarea negocierilor formale întrevăd o bază bună pentru rezolvarea conflictului”, a spus Merkel, reamintind că a discutat această problemă cu președintele rus Dmitri Medvedev la întâlnirea avută în iunie în apropierea Berlinului.
În intervenția sa de la Astana, vicepremierul moldovean Victor Osipov a cerut retragerea grabnică a trupelor rusești din Transnistria, reamintind că ele se află în Republica Moldova fără acordul țării-gazdă.
Cu privire la agenda mai generală a summitului de două zile de la Astana, corespondenții EL notează că el va fi un test pentru șansele de supraviețuire a OSCE.
Ultimul summit a avut loc la Istanbul în 1999 și iar pauza de 11 ani este ea însăși o dovadă că OSCE are probleme.
Secretatrul general OSCE Marc Perrin de Brichambaut a recunoscut astăzi că unele din principiile organizației au fost „neglijate” în ultimii ani și că lipsa de încredere dintre țările-membre a redus capacitatea ei de a reacționa la crize. Secretarul general le-a spus liderilor celor 68 de țări reprezentate la summit că depinde numai de ei ca OSCE să devină mai eficientă.
Dar secretarul de stat Hillary Clinton a sugerat în discursul ei că unele țări pot face mai mult decât altele pentru o organizație mai puternică. „Este încurajator că Rusia recunoaște nevoia întăririi capacității de reacție a OSCE”, a spus Hillary Clinton, adăugând că speră să se ajungă la o înțelegere privind o implicare mai liberă și mai rapidă a organizației în crize de felul celor din Georgia sau Kirghistan.
Într-o aluzie transparentă tot la Rusia, Clinton a deplâns faptul că OSCE a fost împiedicată de o țară membră să înființeze o misiune în altă țară membră și în Georgia.
Corespondenții EL scriu că asemenea dezacorduri între țările cele mai puternice din OSCE pun sub semnul întrebării ajungerea la un acord semnificativ la Astana privind viitorul organizației.
Deși Afganistanul nu este membru în OSCE, el figurează la loc de frunte pe agenda summitului de la Astana, inclusiv pentru că nu mai puțin de 40 de țări membre au participat în măsură mai mare sau mai mică la operațiunile internaționale din Afganistan.
Invitat la Astana, președintele Hamid Karzai a salutat dorința exprimată de Hillary Clinton ca OSCE să participe mai activ la rezolvarea problemelor Afganistanului. Președintele afgan a spus că țara sa se învecinează cu trei țări din OSCE și că de aceea, dar și din alte motive, organizația ar putea juca un rol mai mare în securitatea regiunii.
O altă țară cu probleme reprezentată la summitul de două zile din capitala kazahă este Kirghistanul. Roza Otunbaieva, devenită președintă după ciocnirile interetnice din vară, a recunoscut că Kirghistanul se confruntă încă cu probleme nerezolvate, despre care a spus că au un „potențial distructiv considerabil”.
