Moldova a preluat astăzi de la Ucraina președinția pe un an a organizației GUAM, la o conferință la Kiev la care participă și secretarul general al NATO. Născută în 1997 și oficializată în 2005, organizația din care fac parte Georgia, Ucraina, Azerbajian și Moldova a fost văzută drept rivala CSI-ului dominat de Rusia. Uzbekistanul prezent și el la început s-a retras, iar fostul lider moldovean Vladimir Voronin ba a lăudat GUAM-ul, ba l-a pus la îndoială. Valentina Ursu l-a întrebat astăzi pe Valeriu Gheorghiu, șef de departament în ministrul de externe de la Chișinău, dacă are asemenea dileme și noua guvernare.
Valeriu Gheorghiu: „Anume la summitul din Chișinău, în 2005, GUAM-ul s-a transformat într-o organizație, din structură de cooperare în organizație internațională. Posibil că ar trebui să definim cu mai multă claritate prioritățile de cooperare. Dar asta depinde nu numai de Republica Moldova, dar și de celelalte trei țări participante. Să nu uităm că deciziile se iau prin consens. Cel puțin este deja pozitiv faptul că toate patru state membre ale GUAM-ului fac parte și din Parteneriatul Estic. Deci, aici ar putea fi o conexiune de activități între ceea ce planifică GUAM și Parteneriatul Estic”.
Europa Liberă: Prin ce mai rămâne importantă această structură regională GUAM?
Valeriu Gheorghiu: „Pentru Republica Moldova sunt importante proiectele în domeniile energeticii, al transportului. De asemenea, există cooperarea în domeniu combaterii diferitelor fenomene negative, cum ar fi criminalitatea organizată și altele. Republica Moldova, de asemenea, acordă importanță posibilității de a promova o politică comună în ceea ce privește soluționarea conflictelor înghețate.”
Europa Liberă: Preluând președinția acestei organizații, Republica Moldova are careva priorități?
Valeriu Gheorghiu: „Sunt proiectele de cooperare sectoriale, adică transport, energetică, turismul, cooperarea în domeniul situațiilor excepționale. O prioritate este desigur și ridicarea vizibilității acestei organizații pe arena internațională.”
Europa Liberă: Dar de ce nu a reușit să se impună această structură?
Valeriu Gheorghiu: „Trebuie să luăm în cont că o structură, de exemplu, ca CSI-ul, care are o istorie mai veche, încă nu s-a impus pe arena internațională în măsura în care ar trebui, dacă judecăm după ponderea țărilor, care fac parte.”
Europa Liberă: Bine, GUAM-ul totuși, se zice, că a fost botezat de către Statele Unite ale Americii și ar trebui totuși importanța, ponderea să fie mai vizibilă.
Valeriu Gheorghiu: „Cât privește botezul nu pot să comentez, dar a fost o inițiativă a celor patru președinți de creare a unei structuri consultative, care ulterior s-a transformat în organizație. Și anume transformarea din inițiativă în organizație, deja spune despre faptul că procesul de sporire a autorității acestei structuri crește.”
Europa Liberă: Cum crește, dacă unii membri abandonează această structură?
Valeriu Gheorghiu: „Aveți în vedere Uzbekistanul?”
Europa Liberă: Exact.
Valeriu Gheorghiu: „Bine, lumea mai înțelege când greșește și ia deciziile respective. Probabil că interesele Uzbekistanului sunt pe alte dimensiuni, decât ale celorlalte patru țări. Așa cum nu toate țările GUAM-ului au poziții absolut identice, de exemplu, față de cooperarea cu Uniunea Europeană, chiar fiind părți ale Parteneriatului Estic. Așa și alte țări, cum a fost și cazul Uzbekistanului.”
