Europa Liberă: Moscova a anunțat, că va relua asistența financiară a regiunii transnistrene, după o pauză de aproape un an. De ce tocmai acum?
Victor Chirilă: „De ce tocmai acum? Bine, cred că sunt mai multe versiuni de a explica acest lucru. Eu nu exclud, că decizia pe care a luat-o Federația Rusă este legată și de contextul politic din Transnistria. În decembrie ne așteptăm la alegeri prezidențiale. Domnul Smirnov urmează să fie unul din principalii candidați, iarăși, probabil cu cele mai mari șanse de a câștiga din noul alegerile. Dar nu cred, că toată lumea este încântată de acestă perspectivă în regiunea transnistreană. Și faptul că anume domnul Kaminski, președintele sovietului suprem din regiunea transnistreană, a reușit să obțină această reluare a asistenței, probabil că este și un mesaj de susținere din partea Moscovei pentru domnul Kaminski însuși și un semnal pentru domnul Smirnov, că dânsul va trebui să lupte un pic pentru funcția de președinte, că Rusia nu este tocmai încântată poate de toate evoluțiile din regiune. Și cred, că acest lucru îl va ține un pic în șah în anumită măsură pe domnul Smirnov. Cred că este o politică abilă a Federației Ruse de a se implica în jocurile interne din regiunea transnistreană, de a avea mai multe pârghii de influență și asupra domnului Kaminski, și asupra domnului Smirnov, și a celor care sunt în jurul lor.”
Europa Liberă: Domnule Chirilă, asistența umanitară venită de la Moscova pare a fi totuși de mare ajutor pentru bugetul Transnistriei. Deficitul bugetar este unul fără precedent, două treimi din cheltuieli nu sunt acoperite și o situație de neimaginat pentru un stat funcțional.
Victor Chirilă: „Fără îndoială, că această asistență este legată și de situația critică economică și socială din regiunea transnistreană. Știm foarte bine, că deficitul bugetar este enorm, că practic banii care sunt prevăzuți de buget la capitolul cheltuieli sunt destinați doar salariilor, doar pensiilor, doar pentru a asigura serviciile comunale, alimentare pentru cetățenii regiunii. De aceea acest adaus la pensii, acest adaus pentru a îmbunătăți hrana în spitale și grădinițe este și un mijloc de a evita anumite turbulențe sociale în regiunea transnistreană și creșterea nemulțumirii, nivelului de insatisfacție în regiune din partea cetățenilor. Această insatisfacție există, deocamdată este menținută în tăcere, în surdină și cred că fără ajutorul Rusiei va fi greu autorităților din regiunea transnistreană să facă față problemelor, care există acolo.”
Europa Liberă: Anunțul că Transnistria va beneficia din nou de ajutorul Federației Ruse l-a făcut președintele Dumei de stat, Boris Grîzlov, după întâlnirea cu speakerul transnistrean Anatoli Kaminski, aflat în vizită la Moscova. De altfel, anunțul a fost făcut în timp ce la Moscova se afla și vicepreședintele Statelor Unite Joseph Biden, mai exact, pe finalul vizitei sale de trei zile în capitala rusă, înainte de a lua calea spre Chișinău. Este o coincidență, sau sunt lucruri fără nici o legătură?
Victor Chirilă: „Eu nu cred că este o coincidență. În primul rând, vizita a fost planificată foarte minuțios. Cred că și mesajele, care au fost făcute cu ocazia acestei vizite a domnului Kaminski la Moscova de asemenea au fost adresate și Chișinăului și părților implicate în formatul 5+2, și în special americanilor. Și probabil, că acest mesaj venea să încurajeze într-un fel partea transnistreană, anume în contextul potențialelor declarații, pe care domnul Biden urma să le facă la Chișinău și vis-a-vis de subiectul transnistrean. Era un fel de, cum să spun, de încurajare. Cred că este o încurajare cu siguranță a autorităților transnistrene, dându-le de înțeles, că Moscova este în spatele Tiraspolului, că nu-i va lăsa de izbeliște. Și același lucru, cred că s-a făcut și la adresa Statelor Unite ale Americii. Este un fel de stratagemă de a echilibra, sau de a diminua eventualul impact al declarațiilor, pe care domnul Biden le-a făcut în cele din urmă la Chișinău vis-a-vis de problema transnistreană, vis-a-vis de viitorul Transnistriei. Cred că anume în sensul acesta trebuie văzute aceste declarații.”
Europa Liberă: La Chișinău, vicepreședintele Statelor Unite a declarat că „viitorul Transnistriei este în interiorul Moldovei și împreună cu comunitatea europeană”. Declarații de sprijin pentru Republica Moldova au răsunat la Chișinău, ceva mai devreme, și din partea ministrului de Externe al Uniunii Europene, doamna Catherine Ashton. Ce ar trebui să facă autoritățile moldovene pentru a valorifica la maximum susținerea partenerilor lor occidentali?
Victor Chirilă: „Ambele vizite sunt foarte importante pentru țara noastră și în special pentru realizarea acelor obiective, pe care le-am fixat, atât la capitolul soluționării problemei transnistrene, cât și în domeniul integrării europene. Simbolismul lor este important. El este un avantaj pentru noi. Dar simbolismul trebuie să fie transpus în practică, prin acțiuni concrete de politică internă și externă. Pe plan intern, dacă vorbim de problema transnistreană, este nevoie în primul rând să implementăm acele reforme, care vor face Republica Moldova mai atractivă pentru cetățenii noștri din regiunea transnistreană. Acest lucru, însă, nu este îndeajuns. Este nevoie de o muncă asiduă cu Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii pentru a-i determina, în cele din urmă, să-și ridice statutul, împreună cu noi desigur, la masa de negocieri în formatul 5+2. Deocamdată există în principiu această dorință, această intenție, dar în același timp există și anumite rezerve. Rezerve, care au fost simțite în timpul discuțiilor avute aici cu domnul Biden. Probabil, că aceste rezerve sunt legate și de contextul mai larg al relațiilor Statelor Unite ale Americii cu Rusia, este legat de resetarea relațiilor dintre Washington și Moscova. Știm foarte bine, că Washingtonul are nevoie de sprijinul, dar uneori de tăcerea Rusiei în soluționare sau în rezolvarea unor probeleme majore internaționale. De aceea cred eu, că marele efort este de partea noastră. Sigur, trebuie să ne îmbunătățim acele instrumente instituționale, care să ne asigure, că în dialogul bilateral Chișinău-Washington subiectele stringente, precum soluționarea problemei transnistrene, precum integrarea europeană, precum probleme legate de securitatea regională să fie mereu pe agenda de zi cu zi a relațiilor noastre. Și acest lucru să se reflecte și în agenda bilaterală a Washingtonului în raport cu Moscova.”
Europa Liberă: Domnule Chirilă, Asociația pe care o conduceți a scos recent în evidență lipsa unei strategii de durată a Chișinăului pentru soluționarea conflictului transnistrean. Ați putea să detaliați un pic?
Victor Chirilă: „Mă refer aici nu doar la componenta negocierilor. Mă refer și la componenta promovării măsurilor de încredere. S-au făcut multe lucruri bune în ultimii ani în acest sens. Și Chișinăul a alocat asistență necesară pentru păturile social vulnerabile din regiunea transnistreană. Se acordă burse pentru studenți. Oamnii de afaceri și întreprinderile din regiunea transnistreană au acces la beneficiile comerciale, pe care ni le acordă Uniunea Europeană. În același timp și Uniunea Europeană și-a mărit asistența pentru regiunea transnistreană. În acest an volumul asistenței se va ridica la 13 milioane de euro. Este o sumă impresionantă. Plus la aceasta, există o înțelegere de principiu, că toată asistența pe care Republica Moldova o va recepționa de la comunitatea internațională în următorii ani, va cuprinde și o componentă transnistreană. Și această componentă se va ridica în termeni financiari iarăși în valoare la cifra de 15 procente. Dacă ne gândim, că această asistență, care ne va veni din partea comunității internaționale în următorii ani se ridică la cifra de două miliarde de euro, eu cred că aceste 15 procente pentru Transnistria este o sumă chiar impunătoare. Problema este, că nici Uniunea Europeană, nici restul donatorilor nu au o viziune clară cum ar trebui să fie livrată această asistență. Și din această cauză impactul acestei asistențe riscă să fie unul diminuat, limitat. Impact în sensul promovării măsurilor de încredere, impact în sensul convingerii, determinării administrației din Transnistria să respecte niște norme democratice elementare. Și în același timp să-i determine să îmbunătățească clitatea instituțiilor, sau a serviciilor pe care le oferă cetățenilor. Să le permită cetățenilor de rând să aibă o participare mai mare la luarea deciziilor, deciziilor ce-i privesc. Uneori chestiuni locale sunt decise la Tiraspol. Eu înțeleg că Tiraspolul este o regiune separatistă, nerecunoscută, dar acolo locuiesc 250 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova, care au pașapoarte ale Republicii Moldova. Prin urmare, Republica Moldova are o anumită responsabilitate față de ei. Și această responsabilitate, fără îndoială, îi revine și comunității internaționale. Chiar dacă comunitatea internațională nu recunoaște autoritățile de acolo, dar această asistență trebuie să fie folosită nu doar pentru ai determina, a-i convinge pe reprezentanții administrației de la Tiraspol să vină la masa de negocieri. Cred că acest lucru este unul din obiectivele, pe care ar trebui să le urmărească. Obiectivul și mai important este ca în această regiune să fie promovate valorile democratice. Ca această regiune, chiar dacă nu este recunoscută, este important ca și în această regiune acele procese, care se petrec în jurul nostru, procese democratice, să aibă loc și acolo.”
