Principalele Teme ale Emisiunii:
1.Șansele reluării negocierilor oficiale în formatul 5+2 privind problematica transnistreană
2.Ce presupune statutul principal al Transnistriei în cadrul R. Moldova
3.Retragerea prezenței militare din regiunea transnistreană și condițiile realizării acesteia
4.Relațiile R. Moldova cu vecinii: România și Ucraina
Corneliu RUSNAC, moderator IMEDIA: Buna ziua stimați ascultători! Sunt Corneliu Rusnac și vă salut la o nouă serie de emisiuni de Sinteze și Dezbateri pe teme de Politică Externă. Aceste emisiuni sunt realizate cu suportul Asociației pentru Politică Externă și finanțate de Fundația Friedrich Ebert.
În emisiunea de astăzi vreau să vă prezint o discuție cu dl Andrei Popov, Viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene. Recent, Ministrul de Externe al Republicii Moldova dl Iurie Leancă a efectual o vizită la Moscova unde s-a întâlnit cu omologul său rus Serghei Lavrov cu care a discutat mai multe probleme bilaterale inclusiv problema conflictului transnistrean. La Moscova dl Leancă a optat pentru transformarea discuțiilor informale în problema transnistreană care au loc cu regularitate în ultimul timp, în negocieri cu titlul oficial. La rândul său, șeful diplomației ruse Serghei Lavrov a spus că și Rusia este interesată ca tratativele oficiale să fie reluate cât mai curând dar, a precizat că decizia finală aparține Chișinăului și Tiraspolului. L-am întrebat pe dl Popov ce șanse există ca aceste negocieri să fie în sfârșit reluate la nivel oficial după o pauză de mai bine de 5 ani.
1.Șansele reluării negocierilor oficiale în formatul 5+2 privind problematica transnistreană
Andrei POPOV, Viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene: Șansele sunt relativ mari ca în viitorul apropiat să fie anunțată reluarea negocierilor formale în formatul 5+2. Ultima rundă a avut loc acum 5 ani în urmă, de atunci toate discuțiile au avut un caracter informal, deci fără a se adopta decizii. Acum cât privește așteptările pe care trebuie să le investim în acest format, este un alt subiect de discuții, căci poziția Chișinăului și a majorității participanților în acest format este că nu atât procesul contează, deși și el este important cât finalitatea lui și rezultatele palpabile în avansarea spre obiectivul final care mă bucur, la Moscova cei doi Miniștri Leancă și Lavrov u avut o poziție absolut convergentă vorbind în unison despre obiectivul identificării unei soluții viabile în baza unui stat unic și în baza respectării integrității teritoriale a R. Moldova și definirii unui statut special pentru Transnistria în componența R. Moldova. Este un element foarte important, un element pe care unii observatori l-au perceput ca un element de noutate. Probabil noutatea este insistența cu care ministrul Lavrov a repetat de mai multe ori această formulă integritatea teritorială a R. Moldova și stat unic ca parametri cheie pentru această soluție. Urmează ca în viitoarele zile, chiar la 4 aprilie, la runda informală în formatul 5+2 de la Viena la care delegația moldovenească va fi condusă de viceprim ministrul Eugen Carpov, responsabil de problematica reintegrării, urmează să vedem acolo în ce măsură toți partenerii și inclusiv Tiraspolul sunt gata să discute anume de pe aceste poziții rezonabile și logice.
Corneliu RUSNAC: Atunci când vorbește despre statut principal pentru Transnistria în cadrul R. Moldova, Rusia are în vedere același lucru pe care îl are în vedere și Chișinăul?
2.Ce presupune statutul principal al Transnistriei în cadrul R. Moldova
Andrei POPOV: Discuțiile în formatul 5+2 ne vor ajuta să aducem precizările de rigoare, să ne verificăm pozițiile atât cu privire la durata acestui proces, parametrii lui cât și cu privire la diferite viziuni în ceia ce privește delimitarea competențelor dintre Chișinău și Tiraspol, un element indispensabil reglementării. Iarăși, și aici trebuie să spunem foarte clar și să fim pregătiți că o reglementare nu înseamnă doar victorii. În genere, este greșit să privești reglementarea conflictului transnistrean ca o posibilă victorie a unei părți și capitularea altei părți. Orice reglementare, a oricărui conflict presupune și concesii deseori dureroase și cred că este important ca întreaga clasă politică, elitele dar și opinia publică să fie pregătită și de anumit concesii rezonabile. Pe noi ne interesează un lucru, să depășim această situație de status-quo, să restabilim integritatea teritorială a țării și instrumentele de a asigura drepturile omului pe malul stâng a Nistrului și ca în acest proces statul reintegrat să fie unul viabil iar soluția să fie consistentă, ca opțiunea strategică a UE de integrare europeană și această soluție să fie acceptabilă de clasa politică și de societatea în ansamblu dar, să reprezinte un compromis rezonabil și acceptabil dintre principalii actori reprezentați în formatul 5+2. Aceștia sunt principalii parametri și dacă vreți criterii de succes ai reglementării. Pentru a maximiza șansele, anume o asemenea soluție să aibă loc este nevoie ca și noi aici, la Chișinău, să ne facem treaba. Iarăși, a devenit un loc comun discuția despre transformarea R. Moldova, teritoriu pe care îl controlează autoritățile constituționale într-un pol de atracție, într-o „vitrină” atractivă pentru populația și oamenii de afaceri din regiunea transnistreană, câștigarea perspectivei europene dar, și în paralel, continuarea acestei politici de angajare, de promovarea a măsurilor de încredere pentru a câștiga de partea unei soluții și populația din regiunea transnistreană. Este un proces de durată, este un proces care poate fi asemuit unei investiții în care roadele , beneficiile nu se văd imediat dar, este important să faci pașii necesari, să investești ca după aceia să primești și să poți culege roadele acestei investiții. Repet orice soluție va presupune, și trebuie să o spunem deschis și să ne pregătim de acest lucru, și compromisuri. Este foarte important însă să putem negocia de o așa manieră în cât aceste compromisuri să nu afecteze viabilitatea statului și capacitatea R. Moldova de a funcționa, ne a se europeniza și de a avansa deja ca stat reintegrat în continuare pe parcursul integrării europene.
Corneliu RUSNAC: Seful diplomației ruse a mai spus la Moscova că operațiunea de menținere a păcii din regiunea nistreană ar trebui reformatată. Acest lucru însă, potrivit lui Serghei Lavrov ar trebui să se întâmple numai după ce va fi clar cum va fi reglementat conflictul transnistrean. Înseamnă oare aceste declarații că Rusia este gata să-și retragă prezența militară din regiunea de est a R. Moldova și în ce condiții ar fi gata să facă acest lucru?
3.Retragerea prezenței militare din regiunea transnistreană și condițiile realizării acesteia
Andrei POPOV: Cred că este bine să facem anumite precizări și pentru ascultătorii postului dvs. Atunci când vorbim despre prezența militară a Federației Ruse în R. Moldova trebuie să ne referim la 2 elemente. În primul rând trebuie să ne referim la stocurile de muniție de la Colbasna, 20 de mii de tone de muniții și paza asigurată de militarii ruși a acestor depozite, câteva sute de soldați. Nu există nici o bază juridică pentru continua prezență a acestor muniții pe teritoriul R. Moldova și poziția noastră consecventă a fost cu privire la necesitatea retragerii ordonate, transparente și necondiționate a acestor muniții din Colbasna. Federația Rusă invocă o obstrucție cu care se confruntă din partea Tiraspolului, a dl Smirnov, urmează să discutăm acest aspect dar, asta este ceia ce cine de prima componentă a prezenței militare. Cea de a doua componentă are forma participării Federației Ruse în așa zisa operațiune de menținere a păcii din zona de securitate tripartită în care participă circa 500 de soldați din Federația Rusă plus un număr echivalent de soldați din Transnistria și din R. Moldova, este o forță tripartită. Această forță a fost introdusă în zona de securitate în condițiile specifice, urmare a acordului din iulie 1992 care a fost, de fapt, un acord prin care s-a oprit războiul de pe Nistru respectiv și mandatul, structura, obiectivele acelei misiuni au fost legate de momentul 1992, necesitatea opririi războiului și separării părților.
Acum discutăm acest lucru foarte deschis și cu partenerii ruși, acum trăim într-o altă lume. Nu mai există pericolul declanșării ostilităților militare, iar obiectivul principal pe care trebuie să îl realizăm nu mai este să oprim războiul, nu mai este un asemenea pericol ci este să construim pacea. Ori, dacă este să fim foarte cinstiți și obiectivi și să examinăm în ce măsură actuala prezență și operațiune corespunde rigorilor impuse de noile timpuri vom vedea că mandatul acestei misiuni este foarte limitat și pentru a promova nu separarea părților ci dimpotrivă măsurile de interacțiune de comunicare, de a face investigații comune a unor incidente, de a monitoriza eficace situația din zona de securitate și ne a răspunde la numeroasele incidente este nevoie de o misiune mult mai focalizată cu instrumente mai clare, mai mobile și noi vorbim despre necesitatea transformării actualei operațiuni într-o misiune civilă, multinațională sub mandat internațional. La Moscova viceprim ministrul Iurie Leancă a discutat foarte franc acest subiect cu ministrul Lavrov și din reacția ministrului Lavrov în intervenția sa pentru presă am avut senzația că argumentele absolut logice și imparabile pe care dl Leancă le-a dus în discuție au avut efect și au rezonat cu logica ministrului Lavrov. De altfel, ați remarcat că imediat administrația de la Tiraspol, s-a produs cu o reacție destul de irascibilă care trădează, foarte transparent, nemulțumirea Tiraspolului vis-a-vis de limbajul și argumentele folosite de însăși ministrul rus de externe.
Evident discuțiile dintre cei doi miniștri nu s-au limitat doar la problematica transnistreană, care a avut un loc important pe agenda discuțiilor, dar vizita a prilejuit un schimb de opinii pe întreg spectrul de problematicii bilaterale și cu ocazia vizitei au fost semnate și documente, pe lângă planul anual de consultări dintre ministerele de externe a fost semnat și un program de cooperare în domeniul umanitar dintre Federația Rusă și R. Moldova pentru perioada 2011-2013. Dar, s-a vorbit și despre modalitățile de avansare a intereselor cetățenilor R. Moldova care lucrează în Federația Rusă, inclusiv despre extinderea perioadei de sejur în Federația Rusă fără a trece înregistrarea obligatorie de la 3 la 30 de zile.
S-a vorbit despre necesitatea de a continua procesul deschiderii unei noi ferestre de acces, noi terminale pentru producția vinicolă moldovenească în Federația Rusă. S-a constatat cu satisfacție că în pofida unor sincope de moment, conjuncturale volumul exporturilor, inclusiv volumul exporturilor de vinuri din R. Moldova, și atenție, e un lucru poate surprinzător pentru mulți ascultători dar, Moldova a exportat în 2010 mai mult vin în Federația Rusă decât a exportat în 2009 sau decât în 2008 și noi vrem să continuăm această tendință. Același lucru se referă și la volumul exportului de fructe și legume. O discuție, și nu este prima discuție dintre miniștrii de externe, vă aduc aminte că colegul, viceprim ministrul Leancă a mai fost la Moscova într-o vizită bilaterală de substanță în luna mai 2010, deci iată acest dialog la nivelul șefilor diplomațiilor li se imprimă un dialog regulat și destul de consistent, au discutat mai multe ore. O asemenea discuție îți permite să-ți desfășori argumentele și să sensibilizezi interlocutorul. De exemplu, s-a discutat și despre situația cu care ne confruntăm la capitolul tratamentului relativ discriminatoriu în ceia ce privește tarifele la gaze. În timp ce până și cele mai vulnerabile pături ale R. Moldova achită tariful la gaz printr-o schemă foarte complicată Federația Rusă permite administrației de la Tiraspol nu doar să nu achite înapoi tarifele pentru gaz dar, și să permită populației să consume gaz la un tarif de practic cinci ori mai mic decât cel pe care îl plătesc rezidenții și cetățenii de pe malul drept. Și iarăși, aceiași politică discriminatorie în raport cu tarifele la gaze este folosită de administrația transnistreană în scopuri propagandistice elevând așa zisele avantaje ale vieții de pe malul stâng. Evident că este o situație artificială susținută de Federația Rusă, poziție care subliniază existența unor pârghii și canale de influentă importante pe care le are Federația Rusă cum există și acest canal de asistență pentru păturile vulnerabile și supliment la pensie pe care Federația Rusă acordă pentru pensionarii rezidenți în regiunea transnistreană.
Ca să rezum, pentru că sunt prea multe subiecte pentru un singur interviu să spun că această vizită ne-a permis să facem un pas important în dialogul nostru cu Federația Rusă, să ne înțelegem mai bine și să discutăm nu în baza unor stereotipuri, închipuiri, în baza unor relatări deseori distorsionate ale unor jurnaliști câteodată chiar și rău voitori cu care ne confruntăm și care ne creează o opinie distorsionată în mass-media rusă, din păcate. Dar, să fie aduse argumente de la fața locului care sper să influențeze și modul de gândire a colegilor din ministerul rus de externe și să ne ajute să ne înțelegem mai bine.
Corneliu RUSNAC: Să schimbăm acum tema discuțiilor și să trecem la un alt subiect cel a Forumul-ului Economic UE-Moldova organizat de institutul de Studii Estice din Varșovia în parteneriat cu Asociația pentru Politică Externă din Moldova la care ați participat și dvs. și ați avut și o relatare despre relațiile R. Moldova cu vecinii săi. Cum pot fi calificate aceste relații în prezent?
4.Relațiile R. Moldova cu vecinii: România și Ucraina
Andrei POPOV: În primul rând, trebuie să vorbesc despre acest Forum, un eveniment central din viața diplomatică a R. Moldova. Probabil este unul dintre cele mai reprezentative, dacă nu cel mai reprezentativ și serios For internațional pe subiecte de politică externă și integrare europeană găzduit în R. Moldova de la independența noastră încoace. S-a bucurat de participarea mai multor oficiali de rang înalt, inclusiv primul ministru al Poloniei, al șaselea stat ca pondere în UE, unii dintre cei mai influenți politicieni europeni care a avut o alocuțiune la acest forum, câțiva miniștri adjuncți de externe din statele europene, câțiva președinți de comisii de politică externe din statele europene, vice președintele Senatului din România Cristian Diaconescu și alți diplomați precum și nume notorii în ceia ce se cheamă lumea academică și analitică atât din uniunea europeană, SUA, Ucraina și Rusia au vorbit la acest forum folosind aceste trei zile ca o platformă intelectuală de discuții apreciind aproape în unison succesele pe care R. Moldova le-a realizat în avansarea sa spre integrarea europeană pe parcursul ultimului an și jumătate dar, și punctând anumite obiective intermediare pe care noi trebuie neapărat să le realizăm în viitorul apropiat inclusiv ceia ce ține de reforma Ministerului de Interne, asigurarea independenței justiției, îmbunătățirii climatului de afaceri, deci, de la reglementări și politici bune să trecem la o implementare și la reforme câteodată dureroase dar, fără de care nu ne vom putea împlini această vocație de poveste de succes în cadrul Parteneriatului Estic. Cred că a fost una dintre cele mai des folosite sintagme „Moldova este o poveste de succes în europenizare și în ceia ce privește democratizarea societății.”.
Încă un element distinctiv al acestui for ține de interesul și susținerea pe care autoritățile moldovenești au acordat-o acestui eveniment. Și, vă spun în cunoștință de cauză, participând la evenimente similare sub aceiași egidă a Institutului de Studii Estice din Polonia, câteva Forum-uri UE-Rusia, câteva Forum-uri, inclusiv acum o lună în urmă la Kiev UE-Ucraina, prezența factorilor oficiali a țării gazdă a fost fără de precedent în cazul R. Moldova și a permis transmiterea unui mesaj de deschidere, de angajare, de seriozitate a vorbit și prim Ministrul, și trei Viceprim Miniștri, dl Leancă, Dl Carpov, dl Lazăr, a vorbit colega mea Natalia Gherman, a vorbit consilierul Primului Ministru pentru politică externă Iulian Fruntașu, consilierul Primului Ministru pentru problematica integrării europene Nicu Popescu, iar în prezentarea mea m-am referit la problematica vecinătății R. Moldova definind noua politică pe care o promovează Chișinăul ca zero probleme cu vecinii și multe rezultate. În fond, parafrazez o sintagmă introdusă în limbajul diplomatic de către ministrul de externe al Turciei Ahmet Davutoglu care, de asemenea, vorbește despre prioritatea Turciei zero probleme cu vecinii.
Aici a trebuit să constat că R. Moldova se mișcă de la o politică de acum un an, doi pe care a promovat-o în raporturile cu vecinii, pe care am putea-o intitula zero rezultate și multe probleme la o altă politică multe rezultate și zero probleme. Și dacă este să faci o radiografie și o simplă comparație a situației de unde am pornit din mijlocul anului 2009 și unde suntem acum cu cei doi vecini pe care îi are țara noastră, Romania la Vest și Ucraina la Est, avem doar doi vecin și nu ne putem permite să nu avem relații foarte bune cu ambii. Este un contrast izbitor. Voi puncta doar câteva aspecte în relațiile cu vecinul din Vest, Romania pornind de la declarația de parteneriat strategic pentru integrarea europeană și încheierea tratatului cu privire la regimul de frontieră și Acordului cu privire la Micul Trafic de Frontieră; deschiderea celor două consulate românești și a biroului consular, consulatele de la Cahul și Bălți și biroul consular la Iași; inaugurarea Institutului Cultural Român; reluarea transmiterii Televiziunii Române în R. Moldova; dublarea numărului burselor de la 2500 la 5000 de care studenții R. Moldova beneficiază din partea statului român. Asistența valoroasă pe care am primit-o inclusiv sub formă de ajutor material direct pentru combaterea consecințelor inundației și continuarea acestui proces în cadrul programului 100 de milioane pentru patru ani de zile. Nu pot să nu vorbesc despre inaugurarea Podului Rădăuți și Lipcani; discuții foarte serioase despre construcția în viitor a două noi poduri peste Prut; studii de fezabilitate pentru linii de interconexiune pentru energie electrică precum și pentru livrarea gazelor; numeroase proiecte economice; un nivel de consultanță fără precedent în ceia ce privește integrarea europeană; preluarea valoroasei experiențe preluate de România în procesul integrării europene. Discutăm acum despre un Plan de Acțiuni cu privire la integrarea europeană, în viitorul apropiat urmează să aibă loc o nouă ședință a comisiei mixte interguvernamentale de cooperare comercial – economică și integrare europeană, iar spre orizontul lunii iunie proiectăm o ședință comună a celor două Guverne de la Chișinău și București. Iată doar principalele elemente și vă asigur că nu sunt toate care creează o imagine de contrast izbitor cu ceia unde a fost relația dintre R. Moldova și România.
Și, doar să vă aduceți aminte că acum doi ani în urmă, exact cu doi ani în urmă, într-un gest diplomatic fără de precedent când ambasadorul țării vecine a fost expulzat din Moldova cu cele mai grave acuzații, cetățenii unui stat membru al UE și, de fapt, singurul vecin UE al R. Moldova li s-a impus un regim foarte drastic de vize pe bază de invitații, cu regularitate scriam demersuri la Bruxelles acuzând autoritățile române de imixtiune în treburile interne toate acestea provocând o atmosferă foarte tensionată și partenerii noștri europeni chiar nu înțelegeau ce se întâmplă în aceste două state. Nu pot să spun că totul este perfect și că ne înțelegem sută la sută. Există, într-adevăr, anumite stereotipuri inerțiale pe care trebuie să le depășim dar, noi nu căutăm zâzanie ci căutăm să dialogăm, să explicăm dacă există anumite percepții diferite și uitați-vă că ne reușește.
Corneliu RUSNAC: Și relațiile cu Ucraina?
Andrei POPOV: Știți același principiu zero probleme și multe rezultate vrem să îl aplicăm și în raporturile cu partenerul nostru Ucraina care este definit ca un partener cu care vrem să construim o relație de parteneriat strategic. Și este absolut indispensabil pentru succesul R. Moldova să ne reușească acest parteneriat strategic nu doar cu România dar, și cu Ucraina căci uitați-vă pe hartă, de Ucraina depind atâtea probleme de interes strategic pentru R. Moldova.
În primul rând ne reunește obiectivul comun de integrare europeană. Avem multe lucruri să ne împărtășim aici, suntem într-o fază similară și R. Moldova în forță ajunge din spate, pe alocuri chiar a depășit Ucraina deși nu ne aflăm într-o competiție în ceia ce privește negocierea Acordului de Asociere sau de implementare a Planului de Liberalizare a Vizelor dar, nu putem face abstracție de faptul că Ucraina, ca să fim sinceri, a demarat aceste negocieri cu 3 ani înaintea Moldovei, în martie 2007 Ucraina, în ianuarie 2010 Moldova și, iată, într-un an de zile noi am reușit să încheiem practic un număr identic de capitole în Acordul de asociere cu UE deci, practic să ajungem Ucraina din spate și avem o dinamică foarte pozitivă de negocieri. Săptămâna viitoare la Chișinău va avea loc o nouă rundă de negocieri pe marginea Acordului de Asociere. De asemenea, foarte curând va avea loc o nouă reuniune a Grupului Prietenii Moldovei în cadrul UE.
Dar, vorbim despre Ucraina și zonele de interes comun strategic, pe lângă integrarea europeană, pe lângă cooperarea în diferite organisme regionale și pe lângă marile proiecte de infrastructură pe care avem să le construim vorbim și despre securitatea energetică. Ucraina este țara cheie. Toată energia, tot gazul vine în R. Moldova prin Ucraina. Uitați-vă în problematica transnistreană, Ucraina este unica țară cu care regiunea transnistreană se învecinează în est și de aceia este foarte important să valorificăm rolul pe care Ucraina îl poate juca în promovarea unei soluții viabile pentru acest conflict și autoritățile de la Kiev sunt interesate anume într-o asemenea soluție care să creeze un precedent în regiune de soluționarea unui conflict în baza restabilirii integrității teritoriale a țării și nu creării unor alt tip de precedente nedorite. În loc ca noi să ne concentrăm pe aceste subiecte mari timp de foarte mulți ani de zile noi ne-am blocat în probleme relativ înguste care țin de subiectul demarcării și subiectul stabilirii, confirmării raporturilor de proprietate. Sunt probleme foarte sensibile și delicate. Vă asigur că le gestionăm cu maximă responsabilitate și profesionalism dar, obiectivul nostru este să spargem acest cerc vicios, să nu lăsăm ca doar două subiecte să contamineze atmosfera relației noastre și să ne putem, dincolo de subiectele demarcării pe care avansăm încet, dar sigur, spre soluții comune, să pornim cooperarea și în alte domenii strategice.
Ne-a reușit să reluăm, după o pauză de câțiva ani de zile, comunicarea directă aeriano dintre Chișinău și Kiev, blocată timp de mulți ani de zile, ne-a reușit să reluăm mersul trenului Chișinău și Tiraspol și Odessa, să semnăm un număr de documente importante. Totuși, pe direcția estică, cu Ucraina, potențialul încă rămâne nevalorificat. Următoarele luni sunt importante. Pe parcursul ultimelor două săptămâni au avut loc discuții importante dintre miniștrii de externe dintre cele două țări dl Leancă și dl Grishcenko. Săptămâna viitoare urmează să fac o vizită la Kiev prilejuită de participarea mea la Consiliul Miniștrilor Afacerilor Externe CSI care va avea loc la Kiev și cu acest prilej voi purta consultări cu omologii mei din Ministerul Ucrainean de Externe dar, voi avea și discuții cu deputați ucraineni, cu experți ucraineni dar, și cu reprezentanți cercurilor academice. Avem câteva obiective intermediare de realizat inclusiv să reluăm activitatea Comisiei mixte de cooperare comercial și economică, Comisie care conform Acordului inițial urma să aibă loc în fiecare an însă ultima ședință a acestei Comisii a avut loc în mai 2006. Gândiți-vă timp de 5 ani de zile nu se mai reunește acest important instrument de promovare a intereselor comune din domeniul comercial – economic dintre Moldova și Ucraina. Ne propunem ca pe parcursul anului 2011, de dorit în prima jumătate a anului, să reluăm activitatea acestei comisii, să organizăm o ședință la Chișinău, să facem un schimb de vizite la un nivel mai mare și să ne mișcăm și pe proiecte concrete. Fără a deschide paranteze, ar viza poate în primul rând infrastructura, transportul și energetica.
Corneliu RUSNAC: Stimați ascultători vă reamintesc că ați ascultat o discuție cu dl Andrei Popov, Viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene. Aici punem punct programului nostru de astăzi. Emisiunea a fost realizată cu suportul Asociației pentru Politică Externă și finanțată de Fundația Germană Friedrich Ebert. Eu, Corneliu Rusnac vă spun la revedere și vă aștept la un nou program. Pe curând!
