Annely Ute Gabany: „Nu am nici un semn că Rusia ar renunța la ideea de a menține această pârghie politică, militară pentru a preveni apropierea R. Moldova, în întregul ei, de structurile euro-atlantice.”
Convocarea la Moscova, la Ministerul de externe, a lui Andrei Neguță, ambasadorul Moldovei în Rusia si continutul discuției cu Grigori Karasin, adjunctul ministrului rus de externe, par să dea de înțeles că se fac cel putin eforturi în privința deblocării negocierilor în chestiunea transnistreană.
Europa Liberă: La Moscova ar putea să aibă loc o nouă rundă de negocieri în formatul 5+2. Unele voci sunt foarte optimiste, după ce premierul Filat a vizitat Germania. Doamna Merkel, cancelarul german ar fi promis c-ă Germania se implică și ea foarte activ în soluționarea acestui conflict. Sunt șanse? Vedeți ceva deosebit ce s-ar putea întâmpla în următorul timp?
Anneli Ute Gabanyi: „Nu, pentru dacă sărbătorim drept mare realizare faptul că se reiau negocierile oficiale în format 5+2, negocieri care au fost practic blocate de către Rusia și, mă rog, în numele ei Ucraina până acum, adică exact de când s-au acceptat observatorii Uniunea Europeană și Statele Unite. A relua aceste negocieri, spuneam, care au fost întrerupte exact de Rusia, mi se pare aproape o cacealma. Situația acestor negocieri, punctele de vedere mi se par atât de depărtate; va depinde foarte mult de felul în care Germania, Uniunea Europeană vor înțelege perfect, care sunt interesele nu numai ale Republicii Moldova, dar interesele Occidentului aș spune în această problemă și numai atunci se vor putea rezolva. Iar Rusia nu văd că face un singur pas în direcția renunțării la țelul îndepărtat, dar stabil al ei și menținerea influenței sale politice și eventual militare asupra Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Care sunt interesele pe moment ale Occidentului în această regiune?
Anneli Ute Gabanyi: „Occidentul a ajuns să priceapă că aceste conflicte înghețate sunt un pericol pentru stabilitatea la granița UE și NATO în această regiune. Punctul care a deschis ochii unora din Occident a fost scurtul război din Georgia și urmările lui. Dar ideea că acest conflict din Transnistria ar putea fi soluționat cel mai ușor este una care reapare de altfel la fiecare nouă președinție OSCE în fiecare an. Mi se pare puțin simplist, pentru că Rusia nu va renunța la țelul ei ultim în regiune.
Iar ideea că Rusia respectă integritatea teritorială a Republicii Moldova…; într-adevăr cred că Rusia nu este interesată în independența teritorială a Transnistriei. Pentru că atunci ar pierde din posibilitatea de influențare a politicii Republicii Moldova. Deci, Rusia într-adevăr este interesată în rămânerea Transnistriei în interiorul Republicii Moldova, dar întrebarea este și cum? Nu am nici un semn că Rusia ar renunța la ideea de a menține această pârghie politică, militară pentru a preveni apropierea Republicii Moldova în întregul ei de structurile euro-atlantice.”
Europa Liberă: Pentru că se discută foarte mult acum despre o eventuală federalizare a Republicii Moldova, deși din discuțiile pe care le-am avut cu domnul Carpov, vicepremier pentru Reintegrare, el a spus că nu există deocamdată nici un proiect de statut pentru această regiune de Est a Moldovei. Cu atât mai mult nu poate fi vorba despre o federalizare. Credeți că ar putea fi o înțelegere tacită între Berlin și Moscova ca Moldova să rezolve problema Transnistriei prin federalizare?
Anneli Ute Gabanyi: „Se știe că Germania este o susținătoare a federalismului în sine. Și în discuțiile care se duc și în interiorul Europei unite, în comparație cu Franța mai centralizată, etc. Este un fapt. Dar federalismul nu este o valoare în sine. De altfel, cum nici integritatea teritorială nu este o valoare în sine. Întrebarea este ce înseamnă? Ce conține? Iar dacă federalismul ar fi fost, și aici poate că sunt puțin răutăcioasă, modelul principal și cel mai bun, întrebarea ar trebui să se pună: de ce integrarea fostei RDG în Republica Federală nu s-a făcut prin federalizare? Adică, două state sigur s-au refăcut. Fostele landuri din cadrul noilor teritorii estice, adică RDG-ului, dar de fapt fostul stat comunist RDG-ist a aderat nu numai la teritoriul Republicii Federale, dar a aderat la Constituție, la valori, la legi, la sistemul politic. Iată aici este problema.
Nu poți să spui: facem o federație între Republica Moldova, restul, și Transnistria, un gen de Kozak, unde de altfel Republica Moldova nici nu avea vreo importanță, restul. Transnistria era importantă. Dar nu putem să facem o astfel de federație, în care în Transnistria rămâne un sistem autoritar, un sistem oligarhic. Acest lucru nu se poate. Dându-i-se acestei entități supra-autonome și drept de fapt de veto asupra politicii Repulicii Moldova.
Atunci mai bine o despărțire temporară, cel puțin închiderea graniței și politica clară de integrare europeană pentru Republica Moldova. Și dacă Transnistria, și cetățenii și liderii ei vor dori să participe la avantajele pe care Republic Moldova le-ar putea câștiga în viitor de pe acest drum de integrare mai accelerat, ok, atunci să facă decizia respectivă și să se alăture cu sistem cu tot Republicii Moldova. Însă în momentul în care cei din Transnistria primesc aceste avantaje, sau o bună parte din ele în momentul de față, ca să spun așa, fără să facă concesii, nu văd de ce ei ar face un pas în direcția unei apropieri sistematice față de Republica Moldova.”
Europa Liberă: Astăzi au loc convorbiri ruso-ucrainiene. La Odesa s-au întâlnit cei doi miniștri de Externe, Grișcenco și Lavrov. Am înțeles că pe ordinea de zi figurează și chestiunea transnsitreană. Credeți că Kievul și Moscova ar putea să aibă un punct de vedere comun asupra identificării unei soluții viabile pentru acestă problemă?
Anneli Ute Gabanyi: „Se vede clar că sunt destul de aproape punctele lor de vedere. Dar n-aș crede că sunt mai aproapiate de punctele de vedere eventual ale Republicii Moldova sau chiar și de punctele de vedere ale puterilor occidentale, care participă drept observatori.”
