Europa Liberă: Domnule Carpov, dialogul oficial în problema transnistreană va fi reluat pe 21 iunie la Moscova, așa cum s-a convenit?
Eugen Carpov: „Negocierile oficiale trebuie reluate, suntem absolut convinși că reluarea lor reprezintă un pas înainte în procesul de reglementare definitivă a conflictului transnistrean, acum suntem în pregătiri pentru reuniunea, care este planificată pentru 21 iunie la Moscova și sperăm că vom găsi înțelegere din partea tuturor participanților pentru ca o decizie în vederea reluării formatului să fie luată. O decizie care să fie adoptată fără nici un fel de precondiții, ca aceste negocieri să fie reluate pe o platformă nouă, nu la nivel de consultări, ci la nivel de discuții asupra soluționării.”
Europa Liberă: Dar discutați pe marginea căror subiecte?
Eugen Carpov: „Vom discuta, pentru că acum discutam pe marginea diverse subiecte, care țineau atât de libera circulație între cele două maluri ale Nistrului, cât șidespre alte aspecte ce țin de obstacolele existente în viața cotidiană pentru cetățenii moldoveni, indiferent că locuiesc pe malul drept sau stâng al Nistrului, iar negocierile oficiale presupun discutarea statututlui regiunii transnistrene ca parte componentă a Republicii Moldova. Acest principiu trebuie să fie temelia pe care reluăm negocierile. Pentru că altfel putem discuta mult, putem discuta diverse forme, dar să nu ajungem nici la un rezultat concret.”
Europa Liberă: Dar aceste zvonuri, care sunt mediatizate, precum că Germania și Rusia ar fi convenit asupra unei înțelegeri că Republica Moldova trebuie să fie federalizată. Aceasta presupune oferirea unui statut în cadrul unei Republici Moldova integre unitare, dar în baza unei federații?
Eugen Carpov: „Nu am purtat și nu intenționăm să purtăm careva discuții despre federalizarea Republicii Moldova. Se discută normalizarea relațiilor nu între doi subiecți, așa cum se prezintă uneori – între Chișinău și Tiraspol, normalizarea situației în interiorul Republicii Moldova prin acordarea unui statut juridic special regiunii transnistrene. Dar important este să menționez încă o dată, că Republica Moldova este recunoscută în cadrul frontierelor la 1 ianuarie 1990. Și aceste frontiere reprezintă acea realitate la nivel internațional, pe care trebuie s-o respectăm și suntem obligați să o respectăm.”
Europa Liberă: Dar acest proiect de statut pentru regiunea de Est a Moldovei există?
Eugen Carpov: „Nu există un proiect scris de statut. Noi trebuie să reluăm negocierile pentru a începe discuțiile asupra unui asemenea proiect. Relatările din ziare sunt probabil impresii ale autorilor, dar care deseori nu corespund realităților.”
Europa Liberă: Până la urmă totuși acest dialog moldo-german în tematica transnistreană ce a prevăzut? Ce s-a discutat?
Eugen Carpov: „Dialogul moldo-german a fost inițiat mai devreme. Primul document a fost declarația președinților Germaniei și Federației Ruse de la Mezerberg, semnată în 2010. Această declarație prevede un grad de cooperare mai strâns, care ar putea să fie stabilit între Uniunea Europeană și Federația Rusă pe subiecte ce țin de politica externă și de securitate. Ca un exemplu, care ar putea servi pentru Uniunea Europeană și Federația Rusă a fost propusă angajarea mai plenară a Federației Ruse în rezolvarea problemei transnistrene. Federația Rusă astfel a acceptat să vină cu o contribuție reală pentru soluționarea conflictului, bazată pe principii și norme internaționale. Tocmai pentru acest fapt există formatul 5+2. Și nu întâmplător sunt ca actori în acest format și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, este Uniunea Europeană, sunt Statele Unite ale Americii și nu în ultimul rând Federația Rusă și Ucraina. Toți împreună trebuie să contribuie la indentificarea acelei soluții, care va corespunde intereselor populației din Republica Moldova.”
Europa Liberă: În cadrul formatului 5+2 UE are statut de observator, alături de Statele Unite ale Americii. S-au făcut auzite anumite voci, care spun că dacă UE ar avea statut de mediator ar fi mult mai simplu de dialogat în cadrul formatului.
Eugen Carpov: „În formatul 5+2, la masa de negocieri practic toți participanții au aceleași drepturi și până la urmă obligațiuni.”
Europa Liberă: Dar există o diferență între mediatori și observatori.
Eugen Carpov: „Este greu de sisizat această diferență, pentru că și mediatorii și observatorii au o singură misiune și să contribuie la procesul de negocieri, ca acesta să realizeze un progres real în identificarea soluțiilor pentru conflictul transnistrean. Important e ca acel statut să ne conducă spre un stat funcțional, un stat viabil, bazat pe perspectiva europeană, ca politică externă pe care ne-am propus-o noi.”
Europa Liberă: Proiectul de statut trebuie să-l elaboreze toți actorii? Sau Chișinăul și Tiraspolul, părți ale conflictului?
Eugen Carpov: „Nu trebuie să minimalizăm rolul Chișinăului și al Tiraspolului, pentru că statutul viitor vizează direct situația pentru Republica Moldova. Dar și contribzuția mediatorilor și a observatorilor este una foarte, foarte importantă. În special când această contribuție în real trebuie să fie neutră și dezinteresată, fapt care ni-l dorim din partea tuturor mediatorilor și observatorilor.”
Europa Liberă: Dar deocamdată această neutralitate nu se observă dintr-o parte.
Eugen Carpov: „La nivel de declarație fiecare participant, fiecare mediator și observator spune că este neutru și dezinteresat, dar deseori observăm că acțiunile cu declarațiile diferă.”
Europa Liberă: Atât timp cât între Chișinău și Tiraspol va exista disonanță cu privire la finalitatea procesului de negocieri nu vor apărea șanse să se miște carul din loc. Dimpotrivă, se va repeta evoluția falimentară din anii 90.
Eugen Carpov: „Este evident, e o teză perfect reală. Noi trebuie să știm din start, care este finalitatea negocierilor. Dacă vom merge pe căi diferite, cu finalitate diferită este evident că nu vom putea să obținem un progres real în aceste negocieri. Noi încercăm să explicăm partenerilor noștri că din start noi trebuie să ne stabilim, care este scopul final al acestor negocieri. Deci trebuie să conducă la o reintegrare a Republicii Moldova, regiunea transnistreană obținând un statut juridic special, garantat, așa cum își doresc, poate, anumiți participanți din cadrul 5+2.”
Europa Liberă: Anumiți, cine?
Eugen Carpov: „Mă refer și la Tiraspol, inclusiv. Suntem disponibili să discutăm și asupra garanțiilor, care vor fi oferite atât din partea Chișinăului, cât și din partea comunității internaționale pentru ca statutul convenit odată să fie respectat de toate părțile.”
Europa Liberă: Domnule Carpov, dar este adevărat că ar crește acum presiunea internațională asupra Chișinăului și Tiraspolului?
Eugen Carpov: „N-aș spune atât o presiune internațională, cât o angajare a partenerilor noștri internaționali în acest proces. Dorința de a soluționa conflictul este în creștere. Perpetuarea conflictului în continuare poate aduce doar dezavantaje Republicii Moldova, atât pe plan de dezvoltare internă, de dezvoltare economică, atragere a investițiilor, pe calea integrării europene, ș.a.m.d. Dar în primul rând, aduce suferințe cetățenilor de pe ambele maluri, care nu pot să beneficieze de o reală libertate și democrație în viața lor cotidiană. Trebuie să ne concentrăm pentru ca soluția să fie găsită cât mai repede.”
Europa Liberă: În identificarea acestei soluții oricum apar neînțelegeri. Pe parcurs am avut și acest mic incident la ultimul sunet în satul Corjova. Iată, la 5 iunie cetățenii din această localitate nu vor putea participa la scrutinul local. Nu e pentru prima oară, pentru că au mai fost probleme atunci când localnicii de acolo au vrut să participe la alegerea primarului, la alegerile parlamentare li s-a pus bețe în roate de către miliția transnistreană. S-ar părea că sunt niște incidente mici, dar care până la urmă crează probleme mari.
Eugen Carpov: „Spre regret constat și eu că continuă escaladarea situației din partea celor din regiunea transnistreană. Personal am participat la festivitățile de ultim sunet la liceul „Mihai Eminescu”, dislocat actualmente în Corjova. Am fost martorul faptului că energia electrică a fost deconectată, probabil în mod special ca să nu poată să fie utilizată tehnica, care ar intona imnul Republicii Moldova ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Nu s-a permis arborarea Tricolorului.
Eugen Carpov: „La gimnaziul din localitate nu s-a permis arborarea Tricolorului. Sigur că aceste acțiuni nu conduc la o apropiere între Chișinău și Tiraspol. Ba din contra, denotă faptul că nu există încă o voință pentru ca să obținem un real progres în soluționarea conflictului. Dar asta nu trebuie să ne descurajeze, pentru că este o tactică utilizată de mult timp. Alegerile le-ați menționat sunt la fel un punct vulnerabil în localitatea Corjova și avem deja experiența când sunt provocate tensiuni în ziua alegerilor. Vedem că în stânga Nistrului iarăși se organizează anumite acțiuni pentru ca să destabilizeze situația din Corjova. Poziția noastră este una foarte clară, și a Guvernului și a autorităților din Republica Moldova și nu trebuie să admitem nici un fel de provocări și tensiuni. Tocmai din acest motiv Comisia Electorală Centrală a adoptat o decizie de transferare a Biroului electoral din Corjova în Cocieri. Inclusiv pe această cale mă adresez către administrația din Tiraspol: vă rugăm să asigurați libera trecere a cetățenilor dintr-o localitate în alta pentru a-și asigura dreptul constituțional de vot, ca lumea să poată să particpe la acest scrutin local pentru a-și alege autoritățile.”
Europa Liberă: Pe fundalul acestor tensiuni, poate fi vorba despre reluarea la următoatea rundă de discuții preconizată pentru 21 iunie la Moscova negocierilor oficiale?
Eugen Carpov: „Poate pe fundalul negocierilor oficiale vom găsi un limbaj comun pentru ca să reușim să excludem asemenea provocări în viitor. De fapt negocierile oficiale trebuie să demareze un proces de normalizare a situației, detensionarea situației pe toate planurile. Suntem ferm convinși că o reluare a negocierilor oficiale este absolut necesară și în interesul populației de pe ambele maluri ale râului Nistru.”
Europa Liberă: Se vorbește despre o eventuală întrevedere între miniștrii de Externe de la Kiev și Moscova. Bănuiți că problema transnistreană ar putea fi discutată?
Eugen Carpov: „Aș putea doar să presupun că Kievul și Moscova, fiind în poziția de mediatori în procesul de soluționare a conflictului trabnsnistrean, ar putea să aibă un schimb de opinii, dar este agenda dânșilor, pe care nu o coordonează cu noi și nu au de ce s-o facă.”
Europa Liberă: E implicat Kievul în soluționarea acestui proces plenar? Vine cu careva propuneri?
Eugen Carpov: „Kievul este un actor foarte, foarte important pentru noi. Nu doar din cauza faptului că avem o frontieră comună, foarte lungă, de 1 222 de kilometri, din care circa 460 de kilometri reprezintă segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Pe de altă parte, există etnici ucraineni în regiunea transnistreană, ca și pe malul drept al Nistrului, care constituie un elemnt de atenție din partea Kievului, dar în cadrul procesului de negociere în cadrul 5+2 Ucraina are o poziție națională, pe care încearcă să și-o promoveze. Vedem Ucraina ca un partener în continuare pentru ca să promovăm idealul soluționării conflictului.”
Europa Liberă: Domnule Carpov, dar un dialog politic între Chișinău și Tiraspol există actualmente?
Eugen Carpov: „Dacă mă întrebați despre perioada, să zicem, ultima lună nu am avut discuții directe, de exemplu, eu cu reprezentantul de la Tiraspol. Agenda dânsului, ca și a mea presupunea alt gen de activități. Eventual în cadrul acestor pregătiri pentru runda de la Moscova. Dar nu excludem că o să ne întâlnim.”
Europa Liberă: Între timp aflu că o delegație de deputați transnistreni discută la Moscova problema cooperării cu colegii din Rusia. O delegație condusă de președintele sovietului suprem de acolo, Anatol Kaminski. Cunoașteți despre aceste întâlniri?
Eugen Carpov: „Da, cunosc despre această informație. Asemenea întâlniri sunt mult mai multe decât am putea noi să presupunem. Și nu vreau să le comentez, pentru că sunt cei din Federația Rusă, care trebuiesc întrebați, care este agenda discuțiilor și conținutul acțiunilor pe care le intenționează.”
Europa Liberă: Dumneavoastră veți merge la Moscova pe 21 iunie?
Eugen Carpov: „O invitație în acest sens a fost transmisă de către Federația Rusă și dacă reuniunea va avea loc, trebuie să participăm.”
Europa Liberă: Până atunci nu ați discutat nimic cu colegi de acolo, cu diplomați ruși?
Eugen Carpov: „Chiar reprezentantul Federației Ruse a vizitat recent Chișinăul, am avut discuții pe toată agenda subiectelor incluse pentru Moscova, așa că avem un contact de lucru.”
Europa Liberă: Moscova ar fi acum interesată mai mult ca altă dată în identificarea unei soluții pentru această problemă durută, Transnistria?
Eugen Carpov: „Moscova ar trebui să fie în permanență interesată de soluționarea conflictelor în care ea este implicată. Or, rolul Moscovei a fost întotdeauna unul foarte important și acum când eforturile urmează să fie conjugate și cu alți parteneri internaționali, cred că suntem mult mai aproape de reluarea dialogului politic și identificarea unei soluții.”
Europa Liberpă: E semnificativ că această rundă se convoacă la Moscova?
Eugen Carpov: „Poate pentru Moscova e semnificativ. Pentru noi e semnificativ să fie reluate negocierile în orice capitală.”
Europa Liberă: Pentru Moscova e semnificativ că ar trebui să dea niște semnale clare.
Eugen Carpov: „În orice capitală unde nu s-ar întâmpla reuniunea, care va avea un impact pozitiv, noi vom saluta și capitala, și deciziile respective.”
