„Nimic nou pe frontul de Vest”, astfel și-a întitulat în anul 1929 romanul Erich Maria Remarque. În engleză s-a tradus „All quiet on the western front”, adică ,,Pe frontul de Vest e liniste”, sau „Ðа западном фронте без перемен”, rusește. Erich Maria Remarque voia probabil să contrazică proverbul despre pacea șubredă, care ar fi mai bună decât un război crâncen. Și asta pentru că, sugerează Remarque, liniștea aparentă, înșelătoare este ca și o teroare. Teroarea unui deznodământ imprevizibil.
Mi-am amintit de acest titlu de roman zilele trecute. când pe frontul estic al reglementării transnistrene s-au înregistrat mișcări de trupe: miniștrii ucrainean și rus de Externe i-au dat întâlnire lui Iurie Leancă la Odesa, invitație declinată de șeful diplomației moldovenești pe motiv că avea să fie așezat pe aceeași bancă cu nerecunoscutul ministru transnistrean de externe.
După care ministrul rus Serghei Lavrov, de la altitudinea de 10 mii de metri, adică în timpul zborului de la Odesa spre Moscova, a recomandat Chișinăului să renunțe la ideea statului unitar moldovenesc, consfințită prin lege în iulie 2005, dacă vrea să obțină reluarea negocierilor cu participarea mediatorilor ruși. Bomboana pe colivă a plantat-o apoi vineri ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, care l-a introdus, cum zic americanii, pe șeful diplomației transnistrene în garnitura oficială de musafiri ai petrecerii date la ambasadă cu ocazia zilei independenței Rusiei. Recunosc, deși am dat și eu curs invitației de a participa la recepție, am ratat faza scandaloasă, pentru că mă întrețineam în curtea interioară cu un diplomat rus, care căuta să îmi explice că tributul moral cerut Chișinăului este întru binele păcii.
Punct și de la Capăt: Vasile Botnaru în dialog cu Oazu Nantoi și Victor Chirilă
Europa Liberă: Așadar, astăzi vorbim despre starea de spirit în preajma consultărilor programate pentru ziua de 21 iunie, care ar trebui să catalizeze reluarea negocierilor în formatul 5+2. În studioul de la Chișinău al Europei Libere i-am invitat pe Oazu Nantoi, director de programe la Institutul de Politici Publice, și pe Victor Chirilă, directorul Asociației de politică externă. Domnule Oazu Nantoi, ce vedeți Dumneavoastră în aglomerarea asta de sintagme și de declarații înainte de întâlnirea de la 21 iunie?
Oazu Nantoi: „În această aglomerație se detectează ușor consecvența poziției Federației Ruse, care în mare parte se datorează unor cedărilor unilaterale a celor de la Chișinău. Primul lucru asupra căruia ei insistă: ei spun că în baza înțelegerilor atinse anterior. Adică noi nu putem să dăm totul la o parte ceea ce a fost timp de 18 ani și să începem de la zero. Nu. Trebuie să existe o continuitate.
Lucrul cel mai simptomatic este 8 mai 1997, când la Moscova a fost semnat Memorandumul cu privire la normalizarea relațiilor dintre Republica Moldova și Transnistria. Și se crează impresia că la Chișinău n-a citit nimeni acest document, atât la momentul semnării lui, precum și după ce a fost semnat.”
Europa Liberă: Dimpotrivă, ei îl cunosc foarte bine și nu știu pe ce ușă să-l mai scoată.
Oazu Nantoi: „Acest document are un statut ambiguu. Pe de o parte, este un document, semnat de președinții mai multor țări, adică are un statut de document internațional. Pe de altă parte, n-a fost ratificat de Parlamentul Republicii Moldova. Este, să spunem așa, un memorandum.
Dar să nu uităm că acest document presupune: a) egalitatea absolută, sub toate aspectele a așa-numitelor părți în conflict, cu garanții reciproce, cu înțelegeri ce urmează să fie atinse la masa de negocieri, în baza compromisului reciproc.
Acest document presupune că după eventuala reintregire acest conglomerat din două subiecte nu va fi unul suveran, deoarece Ucraina și Federația Rusă vor avea un statut de țări garante ale înțelegerilor ce urmează să fie atinse la masa de negocieri. Adică, noi urmează să avem un arbitru extern, dacă ceva nu se înțeleg Chișinăul și Tiraspolul, alergăm la Moscova și la Kiev. Și al treilea moment, așa formula neaoșă de stat comun. O noțiune de stat comun presupune o confederație, din doi subiecți egali, care stabilesc niște relații contractuale.”
Europa Liberă: Domnule Victor Chirilă, Dumneavoastră ce vedeți în această aglomerare?
Victor Chirilă: „Eu cred că Rusia este vociferă de loc
întâmplător. Rusia are o mai mare marjă de manevră acum, și acest lucru se datorează Uniunii Europene, în mare măsură. Uniunea Europeană nu are pârghii de influență asupra Tiraspolului pentru a-l determina să se așeze la masa negocierilor oficiale. Și atunci, așa cum a spus și domnul Lavrov în ultimul interviu pentru „Echo Moscvî”, Uniunea Europeană solicită Rusiei, Moscovei să contribuie la reluarea acestor negocieri. Și atunci…”
Europa Liberă: Rusia se vede importantă…
Victor Chirilă: „Și atunci Rusia se vede importantă, Rusia are posibilitatea să-și facă clar principiile care, în viziunea ei, ar trebui să stea la baza viitoarei reglementări și nu în ultimul rând la baza reluării negocierilor. Și faptul că domnul Lavrov a spus că ambele poziții, și ale Tiraspolului, și ale Chișinăului, sunt poziții extreme și trebuie de renunțat, de fapt prin aceasta domnul Lavrov pune niște condiții clare pentru reluarea negocierilor. Chișinăul trebuie să renunțe la legea din 2005, iar Tiraspolul la referendumul din 2006. Lucruri total incompatibile.”
Europa Liberă: Și a „n”-a oară pune pe picior de egalitate, așa cum spune domnul Nantoi, aceste două entități.
Victor Chirilă: „Încearcă să pună pe picior de egalitate Tiraspolul și Chișinăul. De exemplu, se încearcă prin diferite stratageme să creeze această percepție a egalității de drept între Chișinău și Tiraspol. Fie prin invitarea domnului Filat la Tiraspol, fie prin invitarea domnului Leancă să se așeze la masa negocierilor alături de domnul Iastrebceac și prin alte măsuri. Fie prin crearea unor cazuri juridice, cum ar fi, de exemplu, arestarea domnului Cazac și a lui Vardanean. Deci, se crează iluzia că între Chișinău și Tiraspol există o egalitate de drept.”
Europa Liberă: Lavrov aduce în discuție spaima veșnică a unirii. Lavrov spune că Tiraspolul trebuie să aibă condiția clară că poate să se separe de Republica Moldova atunci când va apare la orizont unirea cu România. Domnule Nantoi?
Oazu Nantoi: „Cred că domnul Serghei Lavrov înainte de a formulat această idee s-a consultat cu Ramzan Kadârov. Eu nu știu cât se poate de utilizat această provocație.”
Europa Liberă: Sperietoare.
Oazu Nantoi: „Provocație primitivă, în situația când poporul suveran moldav votează cu insistență secera și ciocanul, interfrontul, tot ce doriți pe parcursul a 20 de ani. Este evident că așa-numitul pericol al Unirii este unul inventat. Asta poate cuiva să-i placă, să nu-i placă, dar asta este realitate. Pe parcursul a 20 de ani, sau dacă luăm din ’94 încoace, când au avut loc primele alegeri în baza listelor de partide, n-a fost nici un caz când un partid cu sloganul unirii cu România să depășească pragul electroral.”
Europa Liberă: Și dacă este inventat și este atât de evident pe partea dreaptă a Nistrului, pentru ce-l mai folosește Lavrov? Pentru transnistreni?
Oazu Nantoi: „Nu. Problema care este? Eu consider că aici la Chișinău, pe parcursul a mai multor ani nu a existat nici voință politică, nici competență necesară pentru a trece de la declarații la fapte. Conflictul transnistrean în opinia mea nu se rezolvă la masa de negocieri cu Igor Smirnov, din simplu motiv că Igor Smirnov este o simplă unealtă a Kremlinului.”
Europa Liberă: Asta știm, dar în ce ar consta?
Oazu Nantoi: „Păi bine, dacă știm, apoi de ce noi insistăm și vorbim de atâția ani despre reluarea procesului de negocieri? Ce fel de voință politică manifestăm noi dacă noi ne zbatem în această capcană, creată prin memorandumul din ʼ97 și nici nu încercăm, nu îndrăznim să le spunem lucrurilor pe nume. Conflictul este între Republica Moldova și Federația Rusă, care întreține acest regim, care controlează acest regim și care nu dorește ca Republica Moldova să fie un stat suveran și integru.”
Europa Liberă: Ok, exact asta spunea doamna Anneli Ute Gabanyi, care zice că e o cacealma să te bucuri că se reiau negocierile în formatul 5+2.
Oazu Nantoi: „Cu tot respectul pentru doamna Gabanyi,eu aștept ca acest lucru să devină o poziție oficială a conducerii Republicii Moldova și nu a unui expert foarte simpatic și înțelept din afara Republicii Moldova.”
Europa Liberă: La modul practic ce ar însemna asta? Ministrul Leancă a încercat să riposteze în ajunul întrevederii. Domnule Chirilă, imaginați-vă că sunteți Dumneavoastră ministrul de Externe, ce faceți ca să placeți domnului Nantoi?
Victor Chirilă: „Înainte de a-mi imagina lucrul acesta, eu aș vrea să mă refer la această legătură și între spaima unirii cu România și obținerea acestui drept de secesiune pentru regiunea transnistreană. Acest lucru nu este întâmplător, pentru că odată ce acest drept va fi obținut de regiunea transnistreană prin garantarea lui de către Rusia și Ucraina, de fapt se obține un element de șantaj împotriva viitoarei guvernări de a Chișinău.
Europa Liberă: Găgăuzia au înscris asta.
Victor Chirilă: „Acest statut pe care-l are Găgăuzia este un statut acordat de către Parlamentul Republicii Moldova, de către autoritățile centrale de la Chișinău.
Ceea ce dorește să ne impună Moscova, și bănuiesc că și Ucraina, este un acord unional între Tiraspol și Chișinău. Or, acest lucru schimbă datele problemei. Instrumentul de șantaj va fi mult mai puternic în cazul acesta.”
Europa Liberă: V-aș da dreptate, atrăgând atenția că alături de pericolul unirii este pus în mod automat și neutralitatea, neintrarea în NATO. Asta mi se pare într-adevăr liantul care arată intenția Moscovei.
Victor Chirilă: „Aceasta este o garanție că Republica Moldova va fi mult mai atentă în politica sa de apropiere față de NATO, sau de Uniunea Europeană, sau față de România. Orice apropiere poate fi taxată de Tiraspol ca o depărtare de acest principiu.”
Europa Liberă: Și acum mutați-vă în fotoliul ministrului de Externe.
Victor Chirilă: „Și acum și bine. Eu cred că poziția domnului Leancă este foarte delicată, pentru că toți partenerii noștri externi, și mă refer aici nu numai la Moscova și Kiev, dar și Uniunea Europeană și în principal Berlinul, doresc reluarea acestor negocieri. Fără precondiții. Dânșii doresc să obțină un rezultat diplomatic.
Problema este următoarea: Uniunea Europeană din ce în ce mai mult face abstracție de esența geopolitică a acestui conflict, de originile acestui conflict. Uniunea Europeană tratează, și văd acest lucru la foarte mulți diplomați de aici la Chișinău ai Europei, tratează ca pe o problemă între centru și periferie. Că problema de fapt este împărțirea responsabilităților, or acest lucru este departe de adevăr.”
Europa Liberă: Și chiar cred în asta? Sau se prefac?
Victor Chirilă: „Eu cred că ei cred în asta și poate demonstrează și o necunoaștere a istoriei.”
Europa Liberă: Și acești diplomați nu știu a vedea îndărătul declarațiilor lui Lavrov acest interes?
Victor Chirilă: „Bine, eu cred că miza politică este mult mai mare decât ne-o imaginăm noi. Miza politică pentru Berlin este angajarea Moscovei într-un parteneriat strategic de lungă durată, nu numai pe probleme de securitate, dar și cooperarea economică, și cooperarea în domeniul securității energetice.
Berlinul, Germania devine din ce în ce mai dependentă de sursele energetice importate din Rusia. Mai ales după această decizie, privind stoparea reactoarelor nucleare până în 2022. Acest lucru înseamnă că mai multe resurse energetice vor fi importate din Rusia.
Plus la aceasta, probabil că Berlinul încearcă să substituie politica europeană, sau a Bruxelles-ului față de partenerii din Est cu propria sa politică, cu propria sa viziune. Or, acest lucru înseamnă și anumite argumente în favoarea acestei stratageme, niște argumente care să vină de la Moscova. Niște argumente care ar da posibilitatea să spună: uitați-vă, politica noastră de angajare cu Moscova în probleme cum ar fi Transnistria dă rezultate și acest lucru trebuie să fie urmat, pentru că încă mai sunt foarte mulți sceptici în cadrul Uniunii Europene.”
Europa Liberă: Adică, concesii conștiente în schimbul unei strategii de perspectivă? Domnule Nantoi, Dumneavoastră sunteți de acord cu asta?
Oazu Nantoi: „Eu aș fo dorit să revin la situația, când domnul Victor devine viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe.
Europa Liberă: Așa. Vreți să-i faceți un caiet de sarcini.
Oazu Nantoi: „Funcția nu este suficientă. E vorba de angajarea întregului stat și a întregii societăți în procesul de reintregire a țării. Acum eu vă propun următorul lucru: eu vă dau câteva numerele de telefon ale persoanelor din stânga Nistrului, cetățeni ai Republicii Moldova, telefonați-i pe ei și întrebați-i: timp de 20 de ani ați simțit măcar o vreodată că Chișinăul are grijă de voi? Și știți care va fi răspunsul? Nu.”
Europa Liberă: La Dubăsari a fost acum răspunsul, dat în locale.
Oazu Nantoi: „Și nu numai. Cu mici excepții, oamenii din stânga Nistrului, care doresc reintregirea țării, care conștient au ales cetățenia Republicii Moldova se simt părăsiți, trădați. De unde trebuie să vină soluția, dacă timp de 20 de ani noi acceptăm docil ca acest criminal de stat, care a devenit multi-multi-multi milionar în baza furtului realizat inclusiv cu cei din dreapta Nistrului, e vorba de Igor Nicolaevici Smirnov, care pe data de 9 mai a fost respectuos felicitat inclusiv de domnul Mihail Furmuzal cu prilejul „velicoi pobedî”, care ne-a asigurat viitorul comun pentru copii noștri. Deci, da, copii lui Smirnov… și aici”
Europa Liberă: Domnule Nantoi, retorica e foarte frumoasă.
Oazu Nantoi: „Nu retorica e frumoasă.”
Europa Liberă: Dar la modul practic, pentru că Dumneavoastră pe de o parte recunoașteți că Rusia este foarte importantă în negocieri, Rusia îl tolereazpă pe Smirnov.
Oazu Nantoi: „Nu-l tolerează, el este unealta Rusiei.”
Europa Liberă: Cu atât mai mult. Ce posibilități reale
are Filat să-l ocolească, sau să-l doboare, dacă el este omul pus pe pedestal de Moscova? Acum imaginați-vă că intrați Dumneavoastră în funcția de prim-ministru, ce întreprindeți Dumneavoastră?
Oazu Nantoi: „În primul rând, încercăm să oprim contrabanda peste Nistru cu implicarea funcționarilor publici ai Republicii Moldova și agenților economici de pe malul drept al Nistrului. Încercăm. Eu înțeleg că e greu.
Al doilea moment: ce ne încurcă nouă, celor de la Chișinău, să pornim ceea ce se numește „război informațional”. Este o rușine totală că Chișinăul, nu contează culoarea celor care se declară comuniști, anticomuniști, dar nici nu încearcă să promoveze o politică informațională, de informare a populației din stânga Nistrului, de concurență cu mașinăria ideologică din stânga Nistrului. În concurență pentru mințile și sufletele oamenilor.”
Europa Liberă: Deci, tocmai nu război vrem.
Oazu Nantoi: „Să spunem așa: surse alternative de informare. A treia direcție este un dialog foarte intens și de dorit cu implicarea Bruxelles-ului, cu Kievul. Probabil,
Victor Iușcenko n-a fost încântat atunci când, împreună cu Vladimir Voronin au trimis o scrisoare comună lui Javier Solana și în urma acelei scrisori a apărut misiunea europeană de asistență la frontieră. Dar aceasta a fost să spunem așa, eu presupun, o doleanță clar exprimată din partea Bruxelles-ului, de a avea cât de cât informație și securitate.”
Europa Liberă: Asta atunci când Iușcenko era mînă în mînă cu Uniunea Europeană.
Oazu Nantoi: „Oricum, Ucraina n-a renunțat la politica de apropiere, dacă nu de integrare chiar cu Uniunea Europeană. Iarăși, ei se așteaptă la semnarea acordului de asociere chiar în această toamnă.”
Europa Liberă: Dar pusă în balanță relația cu Rusia și relația cu Republica Moldova, cred că Kievul mai multă dreptate îi va da Rusiei.
Oazu Nantoi: „Știți, iată uitați-vă la ultima vizită a primului ministru al Ucrainei, Azarov, la Moscova, de unde
el a venit cu nimic, în situația când unii experți consideră că Ucraina va avea zile extrem de grele din cauza faptului că prețul pentru gazul rusesc va crește până la 500 de dolari pentru mia de metri cubi. Deci, nimic nu este veșnic, inclusiv relațiile dintre Kiev și Moscova. Ucraina este o țară importantă, dar nici ea nu poate ignora doleanțele expuse de la Washington sau de la Bruxelles.”
Europa Liberă: Domnule Chirilă, este Ucraina într-adevăr o piesă de rezistență în această contracarare a presiunilor din partea Rusiei?
Victor Chirilă: „Ucraina este într-adevăr un aliat important pentru noi. Însă în ultimii doi ani nu aș spune că dânșii au fost destul de activi și destul de clari la masa de negocieri. Mi se pare că dânșii joacă, manevrează între Chișinău și Moscova destul de abil. Un lucru cu care sunt de acord este politica pașilor mici, aici cred că interesele noastre coincid. Schimbările trebuie să se producă step by step, cum spun englezii, pas cu pas.
Este nevoie de pregătirea condițiilor și economice, și democratice din regiune, și politice pentru a reuși să obținem un compromis care să ne asigure stabilitatea necesară și instituțională mă refer, în primul rând, și suveranitatea statului.
Or, acest lucru presupune din partea clasei noastre politice o mai mare solidaritate. Nu este îndeajuns să ne bizuim pe partenerii noștri externi. Este falsă ideea că condițiile externe ne favorizează. Da, ele sunt prielnice în măsura în care noi suntem pregătiți pentru a le valorifica. Există această apropiere între Moscova și Berlin, există această dorință de a stabili un parteneriat strategic între Bruxelles și Moscova bazat pe modernizare, pe soluționarea problemelor de securitate din regiune. Lucrul acesta este bun pentru noi, un semnal pozitiv. Însă este important ca clasa politică să se unească pentru a-și promova propriile viziuni, viziuni care coincid cu interesele noastre.”
Europa Liberă: Profitând de bunele relații cu Bruxelles-ul, Chișinăul poate introduce corective în foaia de parcurs a Berlinului și a Bruxelles-ului? Ar avea șanse, de exemplu, să discute în termenii ăștea cu Bruxelles-ul, și în special cu Angela Merkel?
Victor Chirilă: „Marea problemă pentru noi e că nu este o viziune împărtășită clar de toate componentele Alianței. Este această lege din 2005 care deja este pusă sub semnul întrebării, să spunem, încet, în surdină chiar în interiorul Alianței și lucrul acesta este îngrijorător. Este nevoie de o revitalizare a principiilor pe care să se bazeze viitoarea soluție politică și aceste principii trebuie să aibă o susținere puternică în societate și la nivelul clasei politice. Acest consens trebuie să se bazeze pe cele patru partide care se află actualmente în Palrament.”
Europa Liberă: Dar domnul Leancă, în cea mai recentă declarație, spune că noi știm ce vrem în reglementarea transnistreană.
Victor Chirilă: „A ști ce vrem nu este de ajuns. Eu sunt convins că domnul Leancă știe cum ar trebui să se procedeze. Este important ca ceea ce spune domnul Leancă să nu fie pus sub semnul întrebării de ceilalți aliați.”
Europa Liberă: Să aibă suport în Parlament.
Victor Chirilă: „Să aibă suport în Parlament și să fie bazat pe argumente solide în discuțiile cu Berlinul. Berlinul are o idee fixă și viitorul stat trebuie să fie unul funcțional și eficient. Atunci acest lucru trebuie de demonstrat. Că fără o demilitarizare, fără o democratizare a regiunii transnistrene va fi imposibil să asigurăm funcționalitatea statului, eficiența statului și orientarea sa pro europeană.”
Europa Liberă: Domnule Nantoi, aceeași întrebare: în foaia de parcurs a Berlinului și a Bruxelles-ului, Chișinăul poate introduce corective?
Oazu Nantoi: „Înainte de a insista pe lângă Moscova, pe lângă Kiev, pe lângă Bruxelles, pe lângă Washington, ar fi bine ca Chișinăul să-și facă tema de acasă. Eu revin la acele lucruri elementare, sau fundamentale, cum doriți, care trebuie să le realizez guvernarea de la Chișinău. După aceasta obții dreptul moral să cauți suport, să spui, iată, noi am făcut unu, doi, trei.”
Europa Liberă: Tot ce depinde de noi.
Oazu Nantoi: „Tot ce depinde de noi, acum vă rugăm să ne ajutați să amplificăm eforturile. Lucrul acesta nu se realizează deocamdată la Chișinău. Eu vreau să atrag atenția la încă un aspect: 3 martie 2006 și scandal, gălăgie, blocadă economică, Rusia trimite ajutoare umanitare.”
Europa Liberă: Amintiți-ne despre ce este vorba.
Oazu Nantoi: „A început să funcționeze misiunea Uniunii Europene de asistență la frontieră. În stânga Nistrului mitinguri, că vine teroarea, vine foamentea, vine blocada economică. Deci, repet, au fost trimise coloane cu ajutoare umanitare din Federația Rusă să salveze poporul transnistrean de groaza foametei în condițiile blocadei economice. La 18 mai 2006, Igor Smirnov a fost nevoit să
declare că puteți să vă înregistrați la Chișinău.
Adică atât Federația Rusă, precum și cei de la Tiraspol și-au dat seama că ei nu pot influența decizia Uniunii Europene, poziția Ucrainei de pe atunci și agenții economici din stânga Nistrului au fost nevoiți să meargă la Chișinău și să se înregistreze fie temporar, fie permanent pentru a obține actele necesare pentru realizarea operațiunilor de export.
Acum apare a doua întrebare firească: agenții economici din stânga Nistrului au un regim care se numește discriminație pozitivă. Adică ei profită de tot ce le oferă Republica Moldova, plătesc 0,18 la sută din prețul anunțat al mărfii exportate drept recompensă pentru serviciile obținute, dar nu plătesc nimic în bugetul Republicii Moldova. Ce încurcă Guvernului de la Chișinău să adopte o decizie că fiecare agent economic din stânga Nistrului plătește lunar un leu în bugetul Republicii Moldova? Simbolic.”
Europa Liberă: Să nu conteze suma, ci gestul.
Oazu Nantoi: „Ci gestul. Ca agentul economic din stânga Nistrului să știe că el plătește impozitul în bugetul central al țării, care se numește Republica Moldova. În caz contrar, toate afacerile lui de milioane de euro de pe piața Uniunii Europene vor fi spulberate. Și agentul economic va merge pe această cale.”
Europa Liberă: Și lucrurile acestea credeți că ar fi sprijinite de Uniunea Europeană?
Oazu Nantoi: „Dar nu mă interesează, nu mă interesează!
Deoarece regimul din stânga Nistrului trebuie să fie demontat necondiționat. Nu există o soluție viabilă cu trei armate pe teritoriul unei țări. Nu există soluție viabilă cu așa numitul MGB, de pe strada Manoilov 42, care arestează oricând și pe oricine, acuzându-i de înaltă trădare, etc. Sunt niște lucruri, care sunt incompatibile cu soluția viabilă și fără înlăturarea pe cale pașnică a acestor piedici pe calea reintregirii, noi degeaba vom alerga cu 5+2, cu vaca sacră 5+2, așteptând să avem o țară reintregită și să fim respectați la noi acasă.”
Victor Chirilă: „Trebuie să spunem că avem nevoie și noi de garanții, că reintregirea cu regiunea transnistreană nu va periclita viitorul majorității populației din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Adică transnistrizarea, ceea ce spuneau experții mai demult.
Victor Chirilă: „Garanții că aceaspă regiune se va democratiza, va fi democratizată în momentul în care va fi reintegrată, că va fi demilitarizată și mă refer aici nu numai la forțele militare rusești, dar așa cum a spus domnul Oazu Nantoi, la MGB-ul care cotrolează practic toată societatea în regiunea transnistreană și acest lucru pot să-l spun din propria mea experiență, când organizam diferite seminare și în ultimul moment, participanții din Transnistria evitau să vină, pentru că cineva i-a sunat și i-a descurajat să vină.”
Europa Liberă: În momentul ăsta, dacă s-ar restabili cordonul ombilical, sau vasele comunicante ar fi restabilite, există pericolul ca să se transnistrizeze corpul mamei?
Victor Chirilă: „Este pericolul, atâta timp cât noi nu suntem imuni. Or, democrația noastră este încă fragilă, sistemul instituțional este încă departe de a fi consolidat și modernizat, birocrația noastră este coruptă. Deci, sunt o mulțime de probleme pe care noi încă nu le-am rezolvat aici. În momentul în care noi mai importăm problemele din regiunea trransnistreană, cu pericolul de a influența aceste procese și din exterior, atunci…”
Oazu Nantoi: „Vreau totalmente să-l susțin pe domnul Chirilă și să revin la formula mai veche: nu Rusia este puternică, ci noi suntem slabi la noi acasă. Slabi cu duhul, în primul rând. Deoarece uitați-vă ce se întâmplă: colapsul URSS a avut loc înʼ91. Și între timp Țările Baltice au știut ce vor. Și-au restabilit statalitățile lor antebelice, au mers spre Alianța Nord Atlantică și spre Uniunea Europeană și în 2004 au realizat acest proiect politic, au anihilat
încercările de a provoca separatismul de tipul celora care au reuțit la noi. Să nu uităm evenimentele tragice din ianuarie ʼ90 de la Vilnius, să nu uităm că așa numitul Antiufeev de la Tiraspol avea nume de Șevțov și a fugit din Letonia, unde a fost dat în urmărire generală pentru crimele comise pe teritoriul Letoniei.
Însă noi aici până în prezent avem apărători ai statalității, care vor să ne impună nouă calapoade staliniste, sau mai bine zis să le păstreze să le facă drept temelia statalității noastre. Și în sensul ăsta Voronin și Smirnov sunt doi frați gemeni, progenituri ai aceluiaș regim sovietic totalitar, pentru mine personal.
Când la 16 mai 2001 alesul poporului moldav, Vladimir Voronin, s-a dus la Tiraspol și a semnat protocolul cu Igor Smirnov, articolul cinci al căruia presupune examinarea plății recompense Transnistriei pentru anul 19992, asta înseamnă că șeful statului Republica Moldova a acceptat că noi am fost în ʼ92 agresori.”
Europa Liberă: Bine, dar până la urmă s-a trezit și Voronin.
Oazu Nantoi: „Dar nu s-a mai trezit deoarece…”
Europa Liberă: N-a semnat planul Kozak.
Oazu Nantoi: „N-a semnat, dar el a comis multe alte gafe. Să nu uităm de 18 martie 2009, când s-a dus la Moscova și
împreună cu Igor Smirnov, în prezența lui Dmitri Medvedev semnează un document absolut steril, elementul cheie al căruia era că Chișinăul acceptă modificarea formatului trupelor de pacificare după soluționarea conflictului transnistrean.”
Europa Liberă: Sigur că noi personalizăm un curent de opinie. Dar subiectul transnistrean totuși este mai mult sau mai puțin un subiect în care forțele politice se înțeleg.
Oazu Nantoi: „Nu.”
Europa Liberă: Nu?
Oazu Nantoi: „Categoric.”
Europa Liberă: Dar a fost legea 2005, statul unitar, când s-a votat.
Oazu Nantoi: „Aici eu aș fi vrut să vă atrag atenția la două elemente importante în opinia mea. Primul element și legea din 22 iunie 2005 a fost un element al planului Iușcenko. Citiți atent acest document, care a apărut la 16 mai 2005 la Vinița, și veți vedea că aceasta nu a fost în baza unui scenariu elaborat de conducerea Republicii.”
Europa Liberă: Bine, dar l-a acceptat, Parlamentul a votat.
Oazu Nantoi: „Ok, l-a acceptat. Planul Iușcenko e mort demult. Legea a rămas așa, ca un element de discordie. Al doilea moment – dacă citiți atent această lege, apoi este clar că această lege adoptată quasi unanim, cu excepția, mi se pare, a doamnei Pavlicenco, de Parlamentul Republicii Moldova presupune mecanismul federativ de găsire a soluției. Eu nu sunt împotriva cuvântului federație, eu sunt împotriva pericolului transnistrizării sub pălăria așa-numitei soluții a conflictului.”
Europa Liberă: Soluția federalizării în varianta moldovenească.
Victor Chirilă: „Sunt de acord. Legea din 2005 conține elemente federaliste. Problema mare pentru Moscova și Tiraspol este că aceste elemente federaliste, sau acest statut semifederalist este acordat de Republica Moldova, dar nu este un contract între doi subiecți egali. Și lucrul acesta supără foarte mult.”
Europa Liberă: Pe cine?
Victor Chirilă: „Supără Tiraspolul și supără, sigur, Moscova.”
Europa Liberă: Dar Tiraspolul spune în ultima declarație, după Lavrov, spunea așa: noi nu discutăm statutul. Ca și cum în capul lor, în actele lor, în deciziile lor statutul este rezolvat.
Oazu Nantoi: „În baza proiectului tratatului de prietenie și bună vecinătate, înmânată de Igor Smirnov lui Vladimir Voronin încă în 2008.”
Victor Chirilă: „Cred că atâta timp cât Smirnov este acolo, este liderul acestei regiuni, nu cred că dânșii vor avea altă poziție la masa de negocieri.”
Europa Liberă: Prognoza pentru 21 iunie: cu ce va reveni delegația moldoveană de la această întrevedere?
Victor Chirilă: „Mă tem că negocierile nu vor demara.”
Oazu Nantoi: „Cine ține minte cum este numit oficial acest format 5+2? El se numește: Consfătuire politică permanentă în problema soluționării nu știu ce…Asta nici nu e mecanism de negocieri. Revin la ideea că acest format pentalateral, cum se spune, ne-a fost nouă impus drept capcană pentru ca să nu fie rezolvat conflictul transnistrean.”
