Eugen Carpov: „Companiile de pe ambele maluri ale Nistrului trebuie să beneficieze de aceleași drepturi”.
Pe 12 iulie a avut loc la Bender, la sediul misiunii OSCE o întâlnire între vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov și reprezentantul Tiraspolului în discuțiile despre reglementarea transnistreană, Vladimir Iastrebceak.
Eugen Carpov: „Sunt subiecte care pot fi rezolvate în beneficiul populației de pe ambele maluri ale Nistrului. Este problema reluării depline a circulației feroviare între Republica Moldova și partenerii noștri din Est și din Vest, inclusiv utilizând tronsoanele directe prin regiunea transnistreană.”
Europa Liberă: Dar de vreo jumătate de an tot se vorbește că e posibil și trebuie ca această problemă să fie soluționată. Mai sunt anumite impedimente. De ce?
Eugen Carpov: „Există și un progres parțial. Mă refer, în primul rând, la transportul de pasageri pe calea ferată și la trenul Chișinău-Odesa care funcționează. Partea nerezolvată rămâne a fi transportul de mărfuri. Voință politică există și dorința, și interesul Chișinăului nu poate fi contestat. Pentru că nu suntem interesați ca agenții economici, companiile cât de pe malul drept, atât și de pe malul stâng al Nistrului să ocolească regiunea transnistreană, plătind transportarea mărfurilor pe o distanță de 400 de kilometri în plus, față de faptul dacă aceste mărfuri s-ar deplasa direct prin regiunea transnistreană. Dar este evident, că pornind traficul direct, noi trebuie să respectăm anumite reguli. În primul rând, trebuie convenită o schemă tehnologică, care ține de căile ferate.”
Europa Liberă: Dar ea a existat, această schemă.
Eugen Carpov: „Așa, este adevărat, această schemă a fost definitivată acum două luni. Această schemă tehnologică există. Partea a doua, care nu există, ține de schema conlucrării pe probleme vamale. Personal am transmis trei scrisori reprezentantului negociator din Tiraspol, domnului Iastrebceak, solicitând să organizăm o întâlnire a grupurilor de lucru pe problemele vamale. În timpul meciului de fotbal a fost luată o decizie de principiu, că o asemenea întâlnire este necesară. Și vreau să vă spun că la Bender au fost și reprezentanți ai serviciilor vamale. La nivelul Departamentului vamal sunt foarte multe subiecte, care trebuiesc discutate cu reprezentanții din regiunea transnistreană și pusă la punct la fel o schemă de activitate în raport cu mărfurile, care vor fi transportate în regim internațional. Dar subiectul dat a apărut din cauza următorului fapt: anul trecut s-a discutat posibilitatea doar pentru agenții economici din stânga Nistrului să transporte mărfurile pe direcția spre Est. Decizia care a fost atunci discutată nu includea și companiile de pe malul drept. Acum s-a pus problema excluderii acestei discriminări. Și companiile din dreapta Nistrului, și din stânga Nistrului trebuie să beneficieze de aceleași drepturi și de același regim economic și comercial în relațiile cu partenerii externi. Astfel suntem convinși că acum trebuie să discutăm o nouă formă de conlucrare, care ar include atât exportul mărfurilor de pe ambele maluri spre Est, atât și importul mărfurilor, care vin din Est spre Republica Moldova și sau în regiunea transnistreană, sau plecând mai departe pe malul drept. Mai mult decât atât: nu trebuie exclus și aspectul care ține de tranzitul mărfurilor pe coridoarele internaționale, europene de cale ferată, care includ România, Republica Moldova, Ucraina și mai departe în alte state și Federația Rusă, Belarus, Țările Baltice ș.a.m.d. Acest tranzit iarăși este de un interes sporit, în special pentru căile ferate din Republica Moldova și a statelor partenere, și pentru agenții economici care ar beneficia de aceste facilități. Astfel, noi am propus o abordare în complex a problematicii legate de transportarea mărfurilor pe calea ferată.”
Europa Liberă: În cât timp e posibil ca această problemă să fie rezolvată?
Eugen Carpov: „Și vreau să vă spun că a existat o înțelegere deplină între reprezentanții de la Chișinău și de la Tiraspol responsabili de subiectele vamale, că ei trebuie să se întâlnească separat și să vină cu propuneri care să acopere din punct de vedere juridic toate aspectele legate de acest proces. Un alt subiect prioritar, pe care l-am discutat în detalii, a fost reluarea telefoniei fixe.”
Europa Liberă: Și acesta este un subiect cu barbă.
Eugen Carpov: „Cu barbă, cu barbă mai lungă. Când am necesitatea să telefonez la Tiraspol, formez cred că 16-18 cifre. Asta înseamnă că avem companii intermediare, care sunt din afara Republicii Moldova și care obțin profit de pe serviciile pe care le prestează companiilor de telefonie din Tiraspol. Respectiv, plătesc pentru aceste servicii cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului. Am încercat să explicăm anume prin această prismă. Moldovenii astăzi nu sunt atât de bogați ca să plătească pentru convorbiri telefonice mai mult decât în oricare altă țară a lumii.”
Europa Liberă: Bine. Și ce vă spun colegii de acolo?
Eugen Carpov: „Nu există nici un impediment la nivel tehnic de reconectare. Există necesitatea unei voințe politice, care la Chișinău o avem și o manifestăm în permanență. Trebuie ca și partenerii de la Tiraspol să înțeleagă că trebuie să revenim la normalitate, astfel ca să punem interesul cetățeanului în primul rând și după aia să vedem și aspectele politice care există. Partea tiraspoleană a atras atenția asupra necesității unor garanții, care le-ar asigura confortul că deciziile care vor fi luate, de exemplu pe subiectul respectiv, nu vor fi modificate în timp. Am adus toate asigurările necesare că Guvernul de la Chișinău poate fi tratat ca un partener serios.”
Europa Liberă: Bine, dar eliminarea acestor intermediari e posibilă? Sau e imposibilă pe moment?
Eugen Carpov: „Este posibilă conectarea, există tot suportul tehnic, mă refer la echipamente și capacități tehnice care sunt și pe malul drept și pe malul stâng. Deci reconectarea ca proces nu ar fi deloc dificilă, ar putea fi realizată într-o perioadă scurtă. Avem nevoie de voință politică și de o abordare în complex, asupra căreia insistă reprezentanții de la Tiraspol, să abordăm împreună și probleme de poștă, și probleme legate de transportarea corespondenței, și de telefonia mobilă, astfel ca să avansăm pe mai multe căi. Dar să ne concentrăm pentru moment pe telefonia fixă, să încercăm să obținem un exemplu, când un subiect a fost soluționat în interesul cetățenilor. Asta ne va stimula să găsim metode și căi ca să le soluționăm și pe celelalte, unul câte unul.”
