Autoritățile de la Chișinău urmăresc cu atenție pregătirile de o nouă întâlnire între liderii rus și german, președintele Dmitri Medvedev și cancelara Angela Merkel pe 19 iulie la Berlin. Vicepremierul moldovean pentru reintegrare, Eugen Carpov i-a spus într-un interviu Valentinei Ursu că întrevederea poate „reporni ceasul” diplomatic în vederea negocierilor oficiale pe tema Transnistriei după eșecul de luna trecută la Moscova.
Europa Liberă: Domnule Eugen Carpov, suntem în ajunul unei reuniuni foarte importante ruso-germane, întâlnirea Medvedev-Merkel, știu că și Chișinăul pune mari speranțe în această reuniune, în eventualitatea unei abordări mai serioase a tematicii transnistrene. Ce interese ar avea Berlinul în această zonă, fiind atât de interesat de soluționarea crizei transnistrene?
Eugen Carpov: „Germania, începând cu anul trecut s-a implicat mult mai intens în soluționarea conflictului transnistrean și în relația cu Federația Rusă a propus cazul Republicii Moldova să fie un test pentru relația pe care și-o dorește Federația Rusă cu Uniunea Europeană. Mai la concret, Rusia dorește crearea unui comitet de nivel înalt pentru cooperare în probleme de securitate și politică externă cu UE. O asemenea abordare din partea Germaniei este una foarte benefică procesului, fiindcă astfel conflictul transnistrean a intrat în topul agendei relațiilor dintre Bruxelles și Moscova, dintre Berlin și Moscova. Noi suntem într-o strânsă cooperare cu partenerii noștri din Germania, discuția acestui subiect poartă un caracter constant dintre Berlin și Moscova, și nu doar reuniunea din 19 iulie este una foarte importantă. Sunt importante și discuțiile precedente.”
Europa Liberă: Dar la ce înțelegere s-ar putea ajunge în cadrul acestei reuniuni din 19 iulie?
Eugen Carpov: „Obiectivul prioritar pentru perioada actuală este reuniunea din Moscova, planificată pentru luna septembrie, scopul căreia este reluarea negocierilor oficiale. Este recunoscut faptul că noi am întreprins eforturi susținute împreună cu toți partenerii din formatul 5+2, pentru ca aceste negocieri să fie reluate necondiționat, negocieri oficiale mă refer, în formatul 5+2. Spre regret, în iunie, consultările au fost suspendate, folosind procedura „oprirea ceasului”. Există o asemenea procedură în relațiile internaționale. Noi am „oprit ceasul” și îl vom reporni în septembrie, considerându-se că runda de la Moscova va fi finalizată atunci, la reuniunea a doua. Sperăm foarte mult ca în timpul acestei reuniuni de la Moscova să obținem totuși rezultatul pozitiv.”
Europa Liberă: Rezultatul care ar fi? Reluarea negocierilor în formatul 5+2?
Eugen Carpov: „Da, totodată nu aș vrea să se înțeleagă că această reluare a devenit un scop în sine. Sub nici o formă! Această reluare reprezintă un aspect practic, care ne deschide noi oportunități pentru ca să folosim procesul de negocieri în vederea obținerii unui progres. Astăzi, fără proces de negocieri, progresul a fost blocat. Noi nu avem dialog, noi nu avem comunicare, decât consultări sporadice, unde, dacă nu ajungem nici la un numitor comun, nimic nu se întâmplă.”
Europa Liberă: Ce înseamnă „consultare ca să dai undă verde negocierilor în formatul 5+2”?
Eugen Carpov: „De fapt consultările au fost ca o formă intermediară, după un blocaj total în procesul de negocieri, când, din 2006 nu s-a mai discutat până în 2010. În 2010 au fost reluate consultările, și pe agenda acestor consultări au figurat mai multe subiecte practice, cum ar fi și reluarea trenurilor și telecomunicațiile, și subiectul libertății circulației între două maluri a cetățenilor, mărfurilor, serviciilor…”
Europa Liberă: De ce nu se dorește de către unii să fie reluate negocierile în formatul 5+2?
Eugen Carpov: „Există suficiente forțe în Tiraspol, pentru care situația status quo, care există astăzi, este foarte favorabilă, pentru că în această situație este o lipsă de control, o lipsă de dialog, o lipsă de mișcare. Cei interesați ar putea să-și rezolve problemele de care se ocupau până în prezent. În cazul în care dialogul va fi reluat, noi vom fi obligați să avem o dinamică. Va trebui să stabilim o agendă consistentă.”
Europa Liberă: Ce ar trebui să includă această agendă?
Eugen Carpov: „În primul rând agenda va include discuții asupra statutului regiunii transnistrene. Este cunoscută poziția Republicii Moldova, sută la sută susținută la nivel oficial de toți ceilalți participanți ai formatului 5+2, cu excepția Tiraspolului. Poziția noastră este clară: regiunea transnistreană urmează să aibă un statut juridic special, bazat pe competențe foarte largi, dar cu condiția respectării caracterului suveran și teritorial integru al Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Bine, dar atât de la domnul Smirnov, cât și de la alți demnitari de la Tiraspol aud cu insistență că ei vor accepta aceste negocieri în formatul 5+2, doar atunci când se va vorbi despre două părți egale, Chișinău și Tiraspol.
Eugen Carpov: „Există un proces de negocieri, o masă de negocieri. La această masă suntem 5+2. Toți acești 7 participanți sunt egali. Nu există părți favorizate sau părți defavorizate. Nu există părți discriminate sau participanți asupra cărora pot fi aplicate careva măsuri de constrângere. Noi toți avem aceleași drepturi și obligațiuni: să discutăm, să venim cu inițiative, să convenim asupra unor aspecte, sau să nu convenim, dacă nu suntem de acord. De toate aceste drepturi beneficiază Tiraspolul. Toate aspectele cu care nu sunt de acord, toți participanții în cadrul 5+2 le analizează și cu eforturi comune încercăm să găsim calea de compromis.”
Europa Liberă: Probabil atunci când ei spun „părți egale” imediat se gândesc la faptul că Transnistria este un subiect…
Eugen Carpov: „Referitor la egalitatea subiecților, este cu totul altă poveste. Republica Moldova este un stat recunoscut. Este un subiect de drept internațional, pe când regiunea transnistreană reprezintă un teritoriu cu un statut nedefinit, deocamdată, cu o înțelegere sută la sută din partea comunității internaționale că acest statut urmează să fie definit cât mai curând posibil ca parte componentă a Republicii Moldova, așa cum a fost recunoscută Republica Moldova în anul 1990.”
Europa Liberă: Domnule Carpov, cine elaborează acest statut, cine trebuie să-l elaboreze?
Eugen Carpov: „Acest statut urmează să fie elaborat în procesul de negocieri. Ca autor al unui eventual statut poate fi oricare participant din cei 5+2. Haideți să vedem scurtul istoric al problemei: am avut mai multe proiecte pe parcurs, elaborate de Ucraina, planul Iușcenco, de Rusia, a fost memorandumul Kozak, am avut proiecte, sugestii din partea OSCE. Deci, mai mulți actori au venit cu proiecte ca să sprijine acest proces de negocieri, să reușim împreună să avansăm.”
Europa Liberă: Unele voci au învinuit Chișinăul, precum că autoritățile centrale nu ar fi avut elaborat un asemenea statut?
Eugen Carpov: „Nu se pune problema unui statut elaborat din timp. Există și Constituția Republicii Moldova, care stabilește un cadru anumit pentru regiunea transnistreană, există o lege din 2005, care a stabilit principiile de bază ale reglementării conflictului transnistrean. Deci, pe plan juridic în Moldova există documente care stabilesc un anumit cadru, dar negocierile presupun flexibilitate într-un format extins, nu 1+1, dar noi avem 5+2. Toți participanții au dreptul să vină cu inițiative să ajute părțile. M-aș referi aici în mod special la faptul când părțile care negociază de fapt un document în formatul 1+1 nu pot atinge o perioadă îndelungată un compromis, un consens. Atunci, cu atât mai mult crește rolul mediatorilor, observatorilor, care trebuie să vină cu poziții absolut imparțiale, dezinteresate, dar care să contribuie la apropierea pozițiilor părților. Astăzi nu mai avem nevoie de misiuni sau parteneri care ne despart, cum a fost în 1992, au încercat să despartă 2 părți care se aflau într-un conflict armat deschis. Astăzi avem nevoie de medieri și parteneri care să ne aducă împreună, două maluri ale Nistrului, așa cum trebuie să fie un stat normal.”
Europa Liberă: Întrebarea era dacă Moscova împărtășește punctul de vedere al Chișinăului…
Eugen Carpov: „Personal, înainte de ultima reuniune de la Moscova am vizitat capitala rusă și am avut discuții cu oficiali din cadrul Ministerului de Externe, cu reprezentanții care participă în procesul de negocieri în formatul 5+2, am primit asigurări că poziția Federației Ruse este că Federația Rusă sprijină reluarea necondiționată a procesului oficial de negocieri și Federația Rusă sprijină suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, cu acordarea unui statut garantat pentru regiunea transnistreană, ca parte componentă a statului nostru. Astfel, poziția Ministerului de Externe, care are datoria să exprime poziția oficială a statului este una publică. Acum dacă vorbim despre diverse opinii și acțiuni care vin de la unii reprezentanți ai Federației Ruse, sigur că putem constata divergențe cu poziția oficială promovată de Ministerul de Externe.”
Europa Liberă: Nu ați răspuns foarte clar ce ar putea să aducă nou această întrevedere Merkel-Medvedev?
Eugen Carpov: „Întrevederea Merkel-Medvedev înseamnă foarte mult pentru a aduce argumente suplimentare Federației Ruse că trebuie să venim cu o abordare constructivă în raport cu reprezentanții de la Tiraspol. O abordare constructivă, pentru ca să-i convingem că perpetuarea conflictului în faza în care se află de mai mulți ani este în detrimentul tuturor, în primul rând a cetățenilor moldoveni de pe ambele maluri, în al doilea rând nu servește ca element pozitiv nici în perspectiva regională sau europeană.”
Europa Liberă: Dar aceste voci, care spun că o înțelegere tacită ruso-germană ar putea să se pună la cale în detrimentul interesului național al Republicii Moldova, cum le interpretați?
Eugen Carpov: „Eu pot să le interpretez doar ca vocile unor persoane care nu sunt implicate direct în procesul de negocieri. Noi suntem – și pe linia Ministerului de Externe, și pe linia Guvernului, a Biroului pentru Reintegrare, – într-un contact permanent cu partenerii noștri din Germania, atât de la Ministerul de Externe, cât și din cancelaria federală.”
Europa Liberă: De ce ați ales anume Germania?
Eugen Carpov: „Am ales noi Germania sau a ales Germania Republica Moldova? Cred că este o coincidență de interese atât de la Chișinău cât și de la Berlin. Eu cred că este foarte bine că Berlinul a pus accent pe problematica transnistreană, astfel noi am devenit mai vizibili, astfel problema a fost pusă pe masa de la Bruxelles, unde sunt 27 de țări membre, și acum toate aceste țări sunt într-o manieră mult mai clară implicate în problematica noastră.”
Europa Liberă: Deci nu se ascunde nimic în spatele înțelegerilor germano-ruse?
Eugen Carpov: „Eu nu cunosc elemente care să fie ascunse, cred în caracterul foarte sincer și deschis al discuțiilor pe care le purtăm cu reprezentanții de la Berlin.”
Europa Liberă: Domnule Carpov, pentru că ați vorbit despre acest bun dialog moldo-rus pe chestiunea transnistreană, să vă întreb ce loc ocupă retragerea trupelor rusești, armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova în cadrul discuțiilor moldo-ruse?
Eugen Carpov: „Problema retragerii este una foarte și foarte importantă pentru statul nostru. Dar, eu nu aș vrea să o leg direct de problematica soluționării conflictului transnistrean. Consider că Federația Rusă are obligațiunea, independent de tot procesul de soluționare a conflictului transnistrean, să-și retragă toate trupele armate staționate fără nici o bază juridică pe teritoriul statului nostru.”
Europa Liberă: Bine, a existat decizia summit-ului OSCE de la Istanbul din 1999. Avem și acum o declarație comună adoptată la Adunarea Parlamentară OSCE. Declarații se adoptă, dar mai departe – pasul bate pe loc.
Eugen Carpov: „Da, procesul s-a stopat cu mai mulți ani în urmă, și, spre regret, jumătate din cantitatea de muniții care reprezenta de la început circa 40 de mii de tone, acum încă circa 20 de mii de tone de aceste muniții se află în depozitele de la Colbasna, care sunt păzite de un număr de soldați și ofițeri ai Federației Ruse. Este un subiect care, în permanență se află pe agenda contactelor noastre nu doar cu Federația Rusă, dar și cu toți partenerii implicați, care ar putea contribui ca acest proces să fie reluat. Sunt apeluri permanente din partea Chișinăului către Federația Rusă.”
Europa Liberă: Dar reacția Moscovei?
Eugen Carpov: „Reacția Moscovei este cea pe care o cunoașteți și dumneavoastră, pe care o cunosc și ascultătorii, spre regret. Tiraspolul încearcă să folosească prezența militară rusă în scopurile sale și undeva argumentele Federației Ruse sunt că autoritățile tiraspolene ar fi principalul obstacol pe care Federația Rusă nu poate să-l depășească. Este un subiect de o încărcătură politică. Cred că dacă ar fi mai multă voință politică, procesul ar putea fi demarat. Eu aș mai spune că reluarea retragerii munițiilor și a contingentului militar de pe teritoriul Republicii Moldova ar servi și ca un bun exemplu de întărire a încrederii între populația de pe ambele maluri. Noi realmente nu avem nevoie de asemenea gen de muniții, de asemenea gen de prezență militară și cred că Republica Moldova s-ar afla într-o situație mult mai sigură dacă aceste muniții și militari ar fi retrați de pe teritoriul nostru.”
Europa Liberă: Cine ar trebui să manifeste mai multă voință politică?
Eugen Carpov: „Voința politica trebuie s-o manifeste statul care are trupele respective în Republica Moldova, evident că Federația Rusă.”
