Europa Liberă: În acești 20 de ani, pe buzele mai multor cetățeni ai Republicii Moldova poți citi cuvântul criză – criză economică, criză politică, criză identitară. Care ar fi mai gravă?
Anneli Ute Gabanyi: „Cea mai gravă este criza secesionistă, pentru că acest separatism este la rădăcina tuturor problemelor. Știm și auzim mai ales aici în Occident că nu se poate pedala prea mult pe această problemă, pentru că asta ar dezangaja și într-un fel i-ar dezvinovăți pe politicieni. Este adevărat, dar în același timp nu este adevărat. În primul rând acest fapt, care face ca această țară să fie împiedicată și cu acest scop de cei care au implementat separatismul.
O țară care nu-și poate controla întregul teritoriul, care nu-l poate securiza, care nu-și poate impune nici legile economice, nici cele sociale, nu poate influența statutul social al oamenilor dintr-o parte și din cealaltă cu totul, o astfel de țară nu poate fi învinovățită dacă nu este în stare să atragă destule investiții, care tot din această cauză nu vin.
Într-o țară cu un conflict militar desigur că nu se îngrămădesc investitorii importanți, strategici să vină. Iar includerea Republicii Moldova într-un sistem de alianțe, cum ar fi Uniunea Europeană, se vede că este încetinită foarte mult de existența acestui conflict. Aici este, ca să spun așa, hiba principală.
Iar restul – combinația aceasta și de crize identitare care este foarte gravă, și criza socială. Faptul că atâția oameni, pe care un stat în devenire ar avea nevoie, oamenii tineri, oamenii cu inițiative, cu idei sunt plecați peste hotare, toate aceste lucruri duc la complexul de crize, care există acum.
E o societate care nu mai poate aștepta o rezolvare. Iar ceea ce văd în Republica Moldova este de fapt așa o stare de pre-criză, aș spune, unde toate se împotmolesc. Chiar și politica, dacă ne gândim la ceea ce se întâmplă în momentul de față cu nealegerea unui președinte, cu toate complicațiile constituționale. Este destul de clar că momentul de vârf al crizei încă nu a sosit.”
Europa Liberă: Să zăbovim și să medităm asupra crizei transnistrene. Unii spun că Rusia nu are nici un interes să soluționeze problema Transnistriei în corespundere cu interesele Republicii Moldova, că Moscovei îi convine situația actuală.
Anneli Ute Gabanyi: „Așa este.”
Europa Liberă: Ce se poate de făcut?
Anneli Ute Gabanyi: „Pentru că atâta timp cât situația dăinuie așa cum este, regimul separatist se poate consolida, mentalitatea oamenilor de pe o parte și de cealaltă a Nistrului se diferențiază tot mai mult, oamenii devin străini. Concesiile pe care Guvernul de la Chișinău le-a făcut, de exemplu din punct de vedere al fiscalității, concesii care de altfel nu le-aș contesta, sunt de natură să fixeze în posturile lor acei afaceriști și acei întreprinzători din Transnistria, care în continuare pot să lucreze fără să simtă ei o pornire pentru a schimba situația.
Deci, există și în Transnistria elite, cărora le convine situația actuală. Iar Rusiei în orice caz. Rusia n-ar dori în nici un caz, dacă nu-și poate obține țelul final, spre care prin toate mijloacele în ultimii peste 20 de ani a tins, adică stabilizarea prezenței sale militare, nu spun numai în Transnistria, în Republica Moldova și poate chiar și cu blagoslovirea Occidentului, acest țel în momentul de față cel puțin prin status quo nu este amenințat.”
Europa Liberă: Ieșind din URSS, Moldova a nimerit într-o altă lume, una mai civilizată, una modernă, super-industrializată. Cu ce ar putea să ajungă Moldova în această lume? Ce aduce ea ca o entitate statală independentă?
Anneli Ute Gabanyi: „Orice guvern, orice conducere a unui stat are desigur anumite obligații pe care trebuie să le îndeplinească. Este obligată și pentru acest lucru este și aleasă în mod democratic. Și acest lucru se întâmplă în Republica Moldova, poate singura republică post-sovietică, în care totuși o relativ bună funcționare a democrației s-a dovedit a fi viabilă, cel puțin în ultimii ani.
Acești conducători trebuie să și garanteze anumite drepturi ale cetățenilor – la viață asigurată, adică securitate, anumite standarde sociale și bineînțeles și posibilități de a-și câștiga existența. După părerea mea, acest stat este important să continue să se construiască, să devină mai puternic.
Republica Moldova este patria celor care s-au născut acolo, care au crescut acolo, a tuturor, nu numai a celor de etnie română. Și în acest sens trebuie să se consolideze. Altă șansă n-are. N-are șansa să intre în componența României. Deci, singurul fel în care se poate apropia fie de Uniunea Europeană, sau va fi atrasă înapoi într-o combinație cu fostul centru de la Moscova. Sunt cele două inițiative, dar cred că Republica Moldova în sine și din fericire nu poate să dispară.”
Europa Liberă: Adevărul e că există forțe care trag Moldova spre Vest. Dar sunt și forțe care trag și în altă parte decât spre Europa. Spre Rusia.
Anneli Ute Gabanyi: „Acest lucru cred că este destul de evident. Întrebarea însă este: ce se poate face? Cum spunea mult-citatul Lenin. Problema este că Occidentul ar trebui să-și vadă mai bine interesul în ceea ce privește poziția geostrategică a Republicii Moldova. De asemenea, Occidentul ar trebui să înțeleagă faptul că în Republica Moldova cu mijloace financiare și economice destul de limitate ar putea să realizeze foarte mult în Republica Moldova. Pentru a putea această Republică să devină realmente un punct de atracție și în ceea ce privește viața cetățenilor ei pentru transnistreni.
Se spune tot timpul în Occident că dacă situația economică ar fi mai bună în Republica Moldova, atunci și transnistrenii ar trece Nistrul. Sau ar vota în așa fel încât să se realizeze integritatea Republicii. Tare mă tem că singură Republica Moldova nu poate face așa ceva. Să nu uităm că situația din Transnistria nu este o situație care depinde de acțiunea unor oameni, a unui Smirnov, a unui Kaminski sau a altuia.
Este o piesă de șah într-un joc cu mult mai mare. Și cel mai bine se poate vedea acest lucru studiind atitudinile și acțiunile centrului de la Moscova vis-a-vis de acest subiect. Este clar. Însă cine nu vrea să soluționeze această problemă, punând o oarecare presiune pe Moscova, sigur că nu o va putea rezolva nici în Occident. Să nu uităm că Moscova are desigur și a avut interese foarte deosebite, care au variat cu timpul.
În momentul de față se spune că domnul Medvedev, de exemplu, ar putea să aibă un interes discutând cu cancelara noastră, doamna Merkel, și că ar putea amândoi să fie interesați în a statua un exemplu pozitiv în ceea ce privește conlucrarea în rezolvarea conflictului transnistrean, considerat în mod absurd cel mai ușor de rezolvat dintre toate conflictele post-sovietice.
Dacă Rusia se gândește să folosească Transnistria și prezența ei militară și de altă natură acolo drept un pion într-un joc mai mare, tot Rusia este aceea care face jocul și nu altcineva. Să nu uităm că la încheierea armistițiului dintre Moldova și Rusia în 1992, Rusia a semnat acel armistițiu, fapt care a fost relevat și de CEDO.”
Europa Liberă: Doamna Gabanyi, între timp o bună parte din populația Republicii Moldova crede că mai toate forțele politice și politicienii au interesele lor, și personale, și materiale. Și se poate produce ceea ce s-a produs în istorie de mai multe ori și o monstruoasă coaliție roșu-verde, PLDM-PCRM. Cum ar fi văzută o resetare a guvernării de la Chișinău?
Anneli Ute Gabanyi: „Problema este vitală. Există două posibilități de analiză. Prima analiză ar spune: nu trebuie în nici un caz să sacrificăm anumite principii, nu trebuie niciodată să pactizăm cu cel, ce este considerat un inamic absolut. Al doilea fel de analiză ar fi următorul: noi am recunoscut toate forțele care participă la alegeri drept forțe democratice. Deci, în cazul unui stat ar trebui să fie posibilă o conlucrare și în coaliții, dacă nu în alianță. E altceva. Dar în coaliții guvernamentale ar trebui să fie eventual posibil.”
Europa Liberă: Deci o coaliție largă, unde ar fi antrenată și opoziția comunistă?
Anneli Ute Gabanyi: „Largă sau chiar nelargă. Este o chestie de principiu. La noi în Germania se produce la momentul de față același lucru. Această problemă trebuie rezolvată în așa fel încât a nu bloca întregul sistem politic și funcționarea instituțiilor sale.
Și aici ar trebui o discuție foarte transparentă, liberă și o discuție la care și presa ar putea să participe, nu numai politicieni. Și să difuzeze aceste vederi. Pentru că numai dacă oamenii înțeleg despre ce este vorba și dacă nimeni nu se cramponează… Știu că este foarte greu. Probabil că dacă eu aș fi în situația din Republica Moldova, mi-ar fi de asemenea greu să înțeleg că trebuie să conlucrez cu anumite forțe, care se numesc comuniste.
Totuși, cred că nici nu se vor reforma vreo dată, dacă nu sunt atrași într-o colaborare, care ar putea eventual să trezească și la ei atât idei reformiste și de liberalizare, cât și anumite sentimente de identitate și de interes național, pentru că interesul este al tuturor.”
Europa Liberă: Ce e mai bine pentru moment pentru Moldova – alegerea șefului statului cu votul deputaților comuniști? Sau alegeri anticipate?
Anneli Ute Gabanyi: „Cred că ar fi mai bine să se voteze președintele cu voturile comuniștilor. Pentru că n-ar mai angaja încă o dată populația la încă o votare. Oamenii cred că au ajuns la ideea că de fapt indiferent de ceea ce votează ei, până la urmă politicienii, cei de la vârf fac și desfac alianțe, fac diverse combinații pe care ei chiar înșiși nu le pot să le influențeze.
Deci, cel mai bun lucru – votul președintelui. Iar dacă acest lucru nu este performant, dacă se vede că ceea ce se întâmplă după aceea duce Moldova în criză sau la situații de asemenea intransparență în ceea ce privește politica externă, atunci, eventual, poate totuși se ajunge la alegeri anticipate. Însă încă o dată alegeri anticipate nu pot să scoată țara din criză.”
Europa Liberă: Candidatura domnului Marian Lupu nu mai este atât de agreată și atât de susținută chiar și de toate componentele Alianței pentru Integrare Europeană. Ar fi ceva de neînțeles, dacă apar alte candidaturi pentru funcția supremă în stat?
Anneli Ute Gabanyi: „N-ar fi de neînțeles. Principalul este ca Alianța să se înțeleagă și că acest proces de înțelegere să fie făcut transparent. În așa fel încât oamenii să înțeleagă de ce s-a făcut acest lucru. Cel mai rău este dacă se produc tot felul de certuri, de intrigi în spatele culiselor. Iar părerea oamenilor despre clasa politică, despre valoarea sistemului democratic, care permite astfel de lucruri, să nu fie și mai tare deteriorată.”
Europa Liberă: Ce formă de guvernare ar fi mai potrivită pentru Moldova: parlamentară, sau semiprezidențială?
Anneli Ute Gabanyi: „O guvernare, cu un guvern și un prim-ministru tare, puternic și un președinte cu atribuții mai degrabă simbolice și de protocol. Dar care să fie un model, o personalitate care să inspire oamenii, să fie un purtător de valori. Într-un fel ar trebui să fie un rege ideal, dar nu se pune problema. Și felul în care este ales președintele în Germania mi se pare felul cel mai potrivit.”
Europa Liberă: Oricum, alegerea șefului statului în Moldova ar potoli spiritele și poate clasa politică s-ar concentra mai mult asupra problemelor cu care se confruntă Moldova, și nu ambiții, orgolii.
Anneli Ute Gabanyi: „Sigur că da. Este urgent necesar. Îmi pare foarte rău că această criză absolut ne-necesară s-a prelungit atâta timp. Mai ales ceea ce îmi pare rău est deteriorarea imaginii politicienilor, deteriorarea imaginii Alianței și imaginea care s-a fixat la alegător, că de fapt nici această Alianță, care a pornit cu atâtea valori afirmate în lupta electorală și care a promis că va ține rândurile strânse, totuși nu reușește să realizeze aceste principii afirmate. Este mai mult decât un păcat.”
Europa Liberă: Cercetătoarea de la Berlin, Anneli Ute Gabanyi, invitata ediției de astăzi, într-o discuție cu Valentina Ursu.
