Interviu cu Victor Osipov: Transnistria – un status quo ce convine Rusiei. Radio Europa Liberă. 08.08.2011.

219

Invitatul ediției, fostul vicepremier pentru reintegrare Victor Osipov despre limbajul negocierilor, realitățile de pe teren și perspectiva soluționării conflictului transnistrean.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediția de astăzi:

Ce-și dorește Rusia de la negocierile privind Transnistria? Poate deveni regiunea transnistreană o monedă de schimb în jocurile geopolitice? Și în ce măsură opțiunea integrării europene ar putea fi asumată și de oamenii din stânga Nistrului? Despre toate acestea discutăm cu invitatul ediției de astăzi, fostul vicepremier pentru reintegrare Victor Osipov.

Europa Liberă: Negocierile pe tema Transnistriei stagnează de mai mulți ani, chiar dacă în ultimi doi ani se poartă consultări neoficiale în formatul 5+2 al actorilor implicați. Ultima rundă de la Moscova a eșuat în încercarea de a relua oficial negocierile, iar următoarele discuții vor avea loc tot la Moscova, în luna septembrie. Care este rolul Rusiei în rezolvarea conflictului și ce scopuri urmărește la negocierile pe tema Transnistriei, la întrebat Valentina Ursu pe invitatul ediției de astăzi, fostul negociator din partea Chișinăului și fost vicepremier pentru reintegrare Victor Osipov.

Victor Osipov: „Dacă este să judecăm după poziția exprimată la masa negocierilor sau la discuțiile noastre care oricum sunt informale, deci nu toată lumea află e se discută acolo, poziția era: fraților, fiți atenți, să nu facem mai rău. Haideți, s-o luăm încet, să mai discutăm, haideți să vedem ce-i cu documentele semnate anterior, de ce ele funcționează sau nu funcționează, trebuie să ținem cont, eu știu, de aspirațiile unora și altora ș.a.m.d. Deci, ce înseamnă asta sau cum s-ar traduce din limbaj diplomatic într-un limbaj care să redea esența și status quo. Status quo care păstrează încă tot felul de scenarii posibile. Iar scenariile pot fi cele mai diferite. Și iată noi tot prindem uneori semnale care ne încurajează sau ne trezesc optimismul că, ia uitați-vă, rușii nu-l mai vor pe Smirnov, bunăoară, da îl vor pe Kaminski, de parcă asta pe noi ne-ar ajuta cu ceva. Dar mă refer la faptul că societatea noastră este foarte atentă la întrebarea pe care a-ți pus-o: ce vrea Moscova? Că vrea una sau alta. Sau urmărim cu mare atenție dialogul politic la vârf dintre Moscova și Berlin: poate se înțeleg nemții cu rușii, cumva, că tot s-au mai înțeles și înainte…”

Europa Liberă: S-au mai înțeles și-n 1939…

Victor Osipov: „Da, dar Moscova s-ar putea întâmpla să vrea altceva în altă parte, pentru a ceda aici. Sau pentru a fi mai activă aici, ca să nu spun a ceda”.

Europa Liberă: Deci, Transnistria ar fi o monedă de schimb?

Victor Osipov: „În jocul diplomatic și în înțelegerile care se fac pe plan internațional, totul este un obiect de schimb. Probabil, adică Transnistria nu cred că este o excepție. Eu vreau să spun că este extrem de important ce vrea Ucraina. Ucraina, care și-a declarat independența cu trei zile înaintea Republicii Moldova. Ucraina, care în 2012 va deține președinția în Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și nu mai poate fi un actor pasiv. Ucraina, care a fost relativ pasivă în procesul de negocieri până acum, sau a fost în expectativă, v-a trebui să se activizeze. Și, iarăși, nu este o claritate, atunci când Ucraina se activizează, Republica Moldova va ști să convertească acest lucru în favoarea sau pentru cauza soluționării conflictului sau se va întâmpla altceva? Semnalele pe care noi le avem ne dau un anumit optimism. Și faptul că țara vecină, cel mai mare stat ca suprafață în Europa, va avea responsabilitatea să conducă OSCE în 2012 ne face să ne gândim că Ucraina va contribui mult mai mult și constructiv în acest sens.

Europa Liberă: Cum poate fi reunificată Moldova de vreme ce Chișinăul privește spre Vest, iar Tiraspolul spre Est?

Victor Osipov: „Eu vreau să accentuez aici aspectul pragmatic al abordărilor. Sunt sigur că oamenii, mulți dintre ei, în regiunea transnistrean absolut pragmatici sau sunt destul de pragmatici. Și beneficiile pe care le oferă spațiul european, – nu vorbesc acum în cheie politică, – pentru oameni, pentru cetățeni: să circule, să-și poată găsi un loc de muncă, să nu fie strâmtorați, să nu aibă bariere de circulație, să poată face comerț, să poată crea parteneriate de afaceri ș.a.m.d. Beneficiile sunt enorme”.

Europa Liberă: Păi, până la urmă, eurointegrarea Republicii Moldova ar putea să soluționeze criza transnistreană?

Victor Osipov: „Este într-adevăr o miză foarte mare. Eu cred că ea este percepută ca atare și în stânga Nistrului, dar concurează acolo cu propaganda separatistă de 20 de ani și impactul pe care l-a lăsat ea în mentalitatea populației. Să nu uităm, iarăși, haideți să nu ni se pară nouă că am fost pro-europeni întotdeauna. Răspunsurile în sondaje la întrebarea vreți în Europa acum 15 ani nu erau cele de azi. Totul este în mișcare. Acum 15 ani în Republica Moldova conduceau agrarienii și vă asigur că răspunsurile erau altele. Deci, să nu uităm că procesele sunt dinamice. Ele se dezvoltă, oamenii își schimbă opțiunea, înțeleg lucrurile se orientează în special către propriile interese, către libertate, către beneficii, iar Uniunea Europeană oferă aceste avantaje.

Și eu cred că nu putem să colorăm doar cu alb și negru opțiunea celor din Transnistria. În Transnistria avem, apropo, aproape 300.000 de cetățeni, cu acte în ordine cum se spune, cetățeni ai Republicii Moldova, documentați aici. Mai mulți decât, în sumă, oameni care au optat pentru cetățenia Ucrainei sau a Federației Ruse, de asemenea, în mare parte, reieșind din situația de impas în care se află și au nevoie de acte cu care să poată călători”.

Europa Liberă: Dle Osipov, ce replică ați avea pentru acele voci care acreditează ideea că problema transnistreană nu va fi rezolvată niciodată?

Victor Osipov: „Oricine are dreptul la opinie. Exista o problemă în matematică, irezolvabilă. Știți că s-a găsit un matematician, considerat așa, mai neordinar, la Sankt Peterburg, care a rezolvat-o. A primit pentru asta un premiu de un milion de dolari și nici n-a vrut să-l ia, c-a zis că nu-l interesează, pe dânsul îl interesa să rezolve problema. Replica mea este: pe mine mă interesează să fie rezolvată problema. Pentru că ea ne creează disconfort tuturor. Și celor de pe malul drept și celor de pe malul stâng al Nistrului. Ne blochează pe noi în șansa noastră de dezvoltare, – căci nu știu dacă avem proiect de dezvoltare, dar în șansa noastră de dezvoltare ne blochează în mod sigur. De aceea, asta este replica. Poate cei care spun asta să mă considere un pic mai ciudat, dar eu voi spune că dacă avem o problemă, trebuie s-o rezolvăm, dar nu să stăm și să scâncim ca-n povestea cu drobul de sare”.

Europa Liberă: oaspetele ediției de astăzi, fostul vicepremier pentru reintegrare, Victor Osipov, răspunzând întrebărilor Valentinei Ursu.