Unul din argumentele liderului comunist Vladimir Voronin pentru o apropiere mai mare a Moldovei de țările din vecinătatea estică ar fi că Uniunea Europeană este obosită după ultimul val de extindere ?i că are problemele sale economice și financiare complicate. Intr-un interviu în exclusivitate cu postul nostru de radio, cu Diana Răileanu, reprezentatul Uniunii Europene la Chișinău, ambasadorul Dirk Schubel a vorbit și despre șansele ca Moldova să obțină ridicarea vizelor pentru spațiul comunitar și despre perspectivele pe care i le aduce Moldovei, Parteneriatul Estic și apropierea de Uniunea Europeană.
Europa Liberă: Dle Schubel, despre rezultatele pe care le-a obținut Republica Moldova la Summitului Parteneriatului Estic s-au auzit și laude dar și nemulțumiri. Dvs ce aprecieri ați da?
Dirk Schuebel: „Cred că Summitul Parteneriatului Estic a fost un succes pentru Republica Moldova, chiar dacă nu toate visurile au devenit realitate. Când spun acest lucru mă refer la perspectiva europeană pe care spera Republica Moldova să o obțină, adică recunoașterea că poate deveni membru al Uniunii Europene dacă va întruni toate condițiile necesare aderării.
De asemenea, nu a fost stabilit un termen clar în ceea ce privește obținerea unui regim liberalizat de vize. Probabil, scopul Summitului a fost să treacă în revistă obiectivele care au fost atinse pe durata a doi ani, care au trecut de când Republica Moldova a început dialogul cu UE, și ce se poate face pe viitor.
Pe de altă parte, în cadrul Summitului Republica Moldova a obținut un rezultat foarte bun în ceea ce privește negocierile Acordului de Liber-Schimb. În declarația finală se arată că aceste negocieri pot începe până la finele acestui an, desigur dacă toate condițiile vor fi îndeplinite.”
Europa Liberă: La ce vă referiți când spuneți „toate condițiile vor fi îndeplinite”?
Dirk Schuebel: „Am să vă dau un exemplu: ne dorim ca Legea privind protecția concurenței să fie în concordanță cu acquis-ul comunitar. Noi depunem toate eforturile pentru a susține Guvernul și credem că în curând va apărea această lege care va fi, de asemenea, acceptată de comunitatea oamenilor de afaceri. Legea privind protecția concurenței este o precondiție pentru începerea negocierilor privind Acordul de Liber Schimb.”
Europa Liberă: Declarația finală a Summitului de la Varșovia constată că Republica Moldova a avansat în negocierile privind liberalizarea regimului de vize, fără a se face trimitere la un termen concret. Ce mai rămâne de făcut?
Dirk Schuebel: „În primul rând a fost un mare succes că Republica Moldova a reușit să înceapă negocierile privind liberalizarea regimului de vize în iulie anul trecut, la puțin timp după ce și-a asumat să îndeplinească un șir de reforme. De la început s-a stabilit că dialogul va avea un „rezultat deschis”, ceea ce înseamnă că nu se va obține un regim liberalizat de vize dacă nu se vor îndeplini toate condițiile și dacă nu va exista un acord politic din partea Uniunii Europene.
În ultima perioadă nu am auzit să se vorbească despre „un dialog cu rezultat deschis”, ceea ce înseamnă că la o anumită etapă, nu știm care, Moldova va obține un regim liberalizat de vize. Trebuie să împărțim negocierile în două etape. Astăzi suntem la etapa întâi, în care Republica Moldova a obținut anumite rezultate. În următoarele săptămâni urmează ca un grup de experți din partea Uniunii Europene să vină la Chișinău și sperăm că în baza analizelor ce vor fi realizate de experții noștri vom ști exact dacă Moldova va trece la cea de-a doua etapă de negocieri și ce urmează să întreprindă.”
Europa Liberă: Ce presupune a doua fază a negocierilor?
Dirk Schuebel: „Punerea în aplicare a legislației adoptate în faza întâi. Desigur, acest proces, de asemenea, va trebui monitorizat îndeaproape. În acest context, aș vrea să amintesc că așteptăm adoptarea legii anti-discriminare. Înțelegem că este dificilă adoptarea acestei legi, nu suntem orbi și ne dăm seama de rezistența unor anumite grupuri apropiate Bisericii Ortodoxe. Oricum, adoptarea acestei legi este parte a dialogului privind liberalizarea regimului de vize și sper că în curând va putea fi adoptată de Parlament ca să putem înainta în negocieri.”
Europa Liberă: La Summitul Parteneriatului Estic, președintele georgian, Mihail Saakașvili vorbea despre un termen foarte clar pentru Georgia: 10 ani de aderare la UE. Pentru Moldova ar fi realist un asemenea termen?
Dirk Schuebel: „Este foarte dificil să vorbesc despre un termen concret. Din nou, cred că Republica Moldova trebuie să își facă temele pe acasă. Oricum, cred că toată lumea înțelege că astăzi țara nu este gata să adere la Uniunea Europeană.
Sfatul meu pentru autorități este să continue să lucreze din greu, pentru că în ultimii doi ani au fost obținute rezultate bune inclusiv în relațiile noastre bilaterale.
Din câte cunosc, Republica Moldova a obținut rezultate foarte bune în cadrul celei de-a doua runde de negocieri asupra Acordului privind Spațiul Aerian Comun care a avut loc ieri, la Brussels, și cel mai probabil în curând vom finaliza aceste negocieri.
De asemenea, autoritățile trebuie să ducă la bun sfârșit reformele pe care și le-a asumat, cum ar fi reforma justiției. Sunt domenii cruciale pentru noi, în care am vrea să vedem progrese clare.”
Europa Liberă: Dle Schuebel, lumea se întreabă: de ce Republicii Moldova i s-ar potrivi mai bine Parteneriatul Estic, alături de Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, decât grupul țărilor din Balcanii de Vest?
Dirk Schuebel: „În primul rând, nu este o alegere pe care o poate face Republica Moldova, ținând cont de faptul că țările din Balcanii de Vest au început mai devreme reformele, prin urmare au atins anumite rezultate, iar unele țări cum este Croația, poate să devină în curând membră a UE.
Moldova are toate șansele să obțină același rezultat dacă depune efort și continuă reformele. Principiul care va fi aplicat în cazul Parteneriatului Estic este „more for more” adică cu cât mai multe reforme vedem cu atât mai multă finanțare oferim și cu atât țara este mai aproape de UE din punct de vedere economic și politic.”
Europa Liberă: Problema transnistreană este un subiect foarte sensibil. Zilele trecute un grup de experți opina că pentru prima dată în ultimii 20 de ani Chișinăul are mai multe oportunități de soluționare a conflictului transnistrean. Împărtășiți această opinie?
Dirk Schuebel: „Am avut plăcerea să particip la negocierile informale în ultimul an și jumătate, și pot spune că într-adevăr am obținut rezultate bune. S-a ajuns la un consens privind începerea oficială a negocierilor, sperăm că asemenea negocieri vor avea loc anul acesta sub președinția lituaniană a OSCE.
Un succes, în opinia mea, este întâlnirea între premierul Vladimir Filat și Igor Smirnov în Germania, la începutul lunii septembrie. Desigur e una reluarea negocierilor și e cu totul altceva obținerea unor rezultate concrete. Personal, cred că pentru început ar trebui să ne axăm pe subiecte care nu necesită un efort exagerat, sau cum obișnuim să le numim „low hanging fruits” adică „fructe pe care poți să le ajung cu mâna”.
Un asemenea fruct cred că este reluarea traficului feroviar de mărfuri între Chișinău, Tiraspol și Odesa care a fost blocat pentru mai mulți ani. De asemenea, cred că se pot obține progrese și în ceea ce privește reconectarea telefoniei fixe între ambele maluri ale Nistrului.”
Europa Liberă: De aproape doi ani Republica Moldova se află într-o criză politică. Unii experți afirmă că Uniunea Europeană poate obosi de această criză. Așa să fie?
Dirk Schuebel: „Cred că cei mai obosiți ar trebui să fie cetățenii Republicii Moldova care așteaptă din partea politicienilor pe care i-au ales să rezolve această criză. Continui să cred că soluția poate fi găsită doar prin negocierile între cele patru partide parlamenetare. Sper că va fi identificată o soluție legală, astfel încât să fie evitate noi alegeri parlamentare care ar putea stagna reformele începute.”
Europa Liberă: Dar dacă vor avea loc noi alegeri parlamentare înseamnă acest lucru că Uniunea Europeană își va retrage susținerea morală și financiară oferită Republicii Moldova?
Dirk Schuebel: „Desigur că nu. Alegerile sunt semnul democrației, însă modul în care au loc ele în Republica Moldova în ultimul timp nu reprezintă un proces normal ci, mai curînd, o dovadă că țara a atins cotele unei democrații tânere și încă își mai caută calea.
Noi rămânem fideli principiului „more for more”, adică oricum vă vom oferi suport financiar, dacă vom vedea că reformele continuă și că angajamentele asumate de Guvern rămân valabile.”
